ELASTICITATI ALE CERERII SI OFERTEI

Obiectivul acestui capitol este de a analiza masura in care consumatorii si producatorii raspund la modificarea conditiilor pietei. Pentru a analiza masura in care raspunde cantitatea ceruta sau cantitatea oferita dintr-un bun la modificarea pretului acelui bun sau la modificarea altor conditii economice, economistii utilizeaza conceptul de elasticitate. Acest concept permite realizarea unor observatii cantitative cu privire la efectele modificarii cererii sau ofertei asupra pretului si cantitatii de echilibru.

1. Elasticitatea cererii

Analizand factorii de influenta ai cererii s-a aratat ca atunci cand pretul unui bun sau serviciu scade, cantitatea ceruta creste. De asemenea, cererea creste atunci cand venitul indivizilor creste, cind pretul produselor substituibile creste sau cand pretul produselor complementare se reduce. Pentru a analiza sensibilitatea cererii la modificarea unuia dintre factorii sai de influenta se utilizeaza conceptul de elasticitate a cererii.

In termenii cei mai generali, elasticitatea reprezinta masura in care o variabila oarecare "raspunde" la modificarea unei alte variabile. Particularizand, elasticitatea cererii exprimǎ masura in care cantitatea ceruta se modifica in functie de modificarea unuia dintre factorii sai de influentǎ. Coeficientul de elasticitate a cererii se determinǎ ca raport intre modificarea procentualǎ a cantitatii cerute si modificarea procentualǎ a unui factor de influentǎ a cererii.

1.1. Elasticitatea cererii in functie de pret

Elasticitatea cererii in functie de pret exprimǎ modificarea cantitatii cerute determinatǎ de modificarea pretului. Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret se determina raportand modificarea procentuala a cantitatii cerute la modificarea procentuala a pretului:

unde, ∆Q % - modificarea procentuala a cantitatii cerute

∆p% - modificarea procentuala a pretului

- (1/panta tangentei la curba cererii)

(P₀, Q₀) - punctul de pe curba cererii in care se calculeaza elasticitatea

Pentru exemplificare, sa presupunem ca o crestere a pretului de la 200.000 lei la 220.000 lei determina o reducere a cantitatii cerute de la 10 bucati la 8 bucati pe luna. In aceste conditii:

In acest exemplu, un coeficient de elasticitate a cererii in functie de pret egal cu 2, arata ca modificarea cantitatii cerute este de doua ori mai mare decat modificarea pretului.

Datorita relatiei inverse dintre pret si cantitatea ceruta, modificarea procentuala a cantitatii cerute va avea intotdeauna un semn opus modificarii procentuale a pretului (cu exceptia bunurilor de tip Giffen). In acest exemplu, modificarea procentuala a pretului este de + 10% (reflectind o crestere), in timp ce modificarea procentuala a cantitatii cerute este de - 20% (reflectand o scadere). Din acest motiv valoarea coeficientului de elasticitate al cererii in functie de pret este un numar negativ. Deoarece pentru intensitatea corelatiei este importanta doar valoarea absoluta a coeficientului, nu si semnul acestuia, de regula se ia in considerare valoarea in modul.

Masurarea elasticitatii cererii in functie de pret utilizand metoda punctului de mijloc (arc-elasticitatea)

Atunci cand se determina elaticitatea cererii in functie de pret intre doua puncte(A,B) de pe curba cererii, este posibil ca elasticitatea din punctul A in punctul B sa fie diferita de elasticitatea din punctul B in punctul A.

De exemplu, se considera doua puncte de pe curba cererii:

Punctul A: P = 5 u.m.; Q = 1200 bucati

Punctul B: P = 7 u.m.; Q = 800 bucati

Daca ne deplasam din punctul A in punctul B, pretul creste cu 40% si cantitatea ceruta se reduce cu 33,33%. In aceste conditii, coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este 0,83 (indicand o cerere inelastica). Daca ne deplasam din punctul B in punctul A, pretul se reduce cu 28,57% si cantitatea ceruta creste cu 50%. In aceste conditii coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este 1,75 (indicand o cerere elastica).

Pentru a elimina acest neajuns, in calcularea elasticitatii se foloseste metoda punctului de mijloc (arc-elasticitatea). Potrivit acestei metode, pentru calcularea modificarilor procentuale, se foloseste ca numitor valoarea din mijlocul intervalului de modificare a pretului si, respectiv, a cantitatii (suma dintre nivelul initial si nivelul final impartita la doi).

In exemplul de mai sus, punctul de mijloc dintre punctele A si B este:

P = 6 u.m.; Q = 1000 bucati

Potrivit metodei punctului de mijloc, daca ne deplasam din punctul A in punctul B, pretul creste cu 33,33%, iar cantitatea ceruta se reduce cu 40%. Daca ne deplasam din punctul B in punctul A, pretul se reduce cu 33,33%, iar cantitatea ceruta creste cu 40%. In ambele directii, coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este 1,21.

Deoarece metoda punctului de mijloc conduce la acelasi rezultat indiferent de sensul modificarii, aceasta este adesea utillizata pentru calculul elasticitatii cererii in functie de pret intre doua puncte distincte de pe curba cererii.

In acest caz, coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este:

Elasticitatea cererii in functie de pret =    

Numaratorul reprezinta modificarea procentuala a cantitatii cerute calculata potrivit metodei punctului de mijloc, iar numitorul reprezinta modificarea procentuala a pretului calculata potrivit metodei punctului dee mijloc.

1.1.1. Varietati ale curbelor cererii

Economistii clasifica curbele cererii in functie de valorile coeficientului de elasticitate a cererii in functie de pret. Cererea este elastica atunci cand E_cp>1, situatie in care cantitatea ceruta se modifica cu un procent mai mare decat pretul. Cererea este inelastica atunci cand E_cp<1, situatie in care cantitatea ceruta se modifica cu un procent mai mic decat pretul. Atunci cand E_cp=1, pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent, situatie in care cererea este cu elasticitatea unitara. Atunci cand E_cp= 0, cererea este perfect inelastica (rigida), situatie in care curba cererii este o linie verticala. In acest caz, indiferent de modificarea pretului, cantitatea ceruta ramane aceeasi. Atunci cand E_cp=, cererea este perfect elastica, situatie in care curba cererii este o linie orizontala, aratand ca modificari foarte mici ale pretului vor conduce la o modificare foarte mare a cantitatii cerute.

Referat: Rolul strategiei si stilului managerial fata de cultura organizatiei si comportamentul organizational Referat: Scenariul unui proiect tehnic

Figura 1. Varietati ale curbelor cererii

Deoarece elasticitatea cererii in functie de pret masoara raspunsul cantitatii cerute la modificarea pretului, aceasta este strans legata de panta curbei cererii. Desi elasticitatea cererii in functie de pret este diferita in fiecare punct al curbei cererii, in teoria economica se considera ca cererea pentru un anumit produs este mai elastica sau mai inelastica in functie de panta cererii: cu cat cererea are o panta mai abrupta (curba cererii se apropie de verticala), cu atat cererea este mai inelastica.

Atunci cand curba cererii este reprezentata printr-o linie dreapta, elasticitatea variaza in functie de zona sau punctul in care aceasta este masurata. In cazul unei curbe liniare a cererii, raportul din formula elasticitatii este constant (1/panta curbei cererii), deci coeficientul de elasticitate depinde numai de raportul . Atunci cand pretul creste, cantitatea ceruta scade, deci raportul creste. Altfel spus, pe masura ce pretul creste, elasticitatea cererii creste si ea, deci curba cererii are un tronson inelastic si unul elastic.

Figura 2. Variatia elasticitatii de-a lungul unei curbe a cererii reprezentata ca linie dreapta

1.1.2. Elasticitatea cererii in functie de pret si venitul total

O variabila adesea avuta in vedere atunci cand se analizeaza modul in care un anumit eveniment afecteaza piata este venitul total (suma platita de cumparatori si primita de catre vanzatori). Pe orice piata, venitul total se determina ca produs intre pretul de vanzare si cantitatea vanduta.

O crestere a pretului de vanzare al unui bun este aparent benefica pentru producatorul (vanzatorul) bunului respectiv. Cu toate acestea, cresterea pretului de vinzare al unui bun nu conduce intotdeauna la o crestere a venitului total. Atunci cind pretul creste, venitul total poate sa creasca, sa scada sau sa nu se modifice, in functie de elasticitatea cererii in functie de pret.

Elasticitatea cererii in functie de pret pe o anumita piata este o informatie foarte importanta pentru producator. Pe baza acestei informatii, producatorul poate adopta decizia corecta de modificare a pretului (crestere sau scadere, in asa fel incat venitul sau sa creasca).

Daca cererea este inelastica, modificarea procentuala a pretului va fi mai mare decat modificarea procentuala a cantitatii cerute. Daca pretul creste, cantitatea ceruta se reduce, iar venitul total va creste (deoarece cresterea pretului a fost mai mare decat reducerea cantitatii cerute). Daca pretul scade, cantitatea ceruta creste, iar venitul total se va reduce (deoarece reducerea pretului a fost mai mare decat cresterea cantitatii cerute).

Daca cererea este elastica, modificarea procentuala a cantitatii cerute va fi mai mare decat modificarea procentuala a pretului. Daca pretul creste, cantitatea ceruta scade, iar venitul total se va reduce (deoarece cresterea pretului a fost mai mica decat reduceerea cantitatii cerute). Daca pretul scade, cantitatea ceruta creste, iar venitul total va creste (deoarece reducerea pretului a fost mai mica decat cresterea cantitatii cerute).

In cazul cererii cu elasticitate unitara, modificarea procentuala a pretului va fi egala cu modificarea procentuala a cantitatii cerute. Daca pretul creste, cantitatea ceruta scade, iar venitul total va ramane constant (deoarece cresterea pretului a fost egala cu reducerea cantitatii cerute). Daca pretul scade, cantitatea ceruta creste, iar venitul total va ramane constant (deoarece reducerea pretului a fost egala cu cresterea cantitatii cerute).

Relatia dintre modificarea pretului, modificarea venitului total si elasticitatea cererii in functie de pret este prezetata in tabelul de mai jos:

Dacǎ cererea este inelasticǎ, modificarea procentualǎ a cantitatii cerute este mai micǎ decat modificarea procentualǎ a pretului. Astfel, veniturile producatorilor se vor modifica in acelasi sens cu pretul.

In cazul in care cererea este elasticǎ, modificarea procentualǎ a cantitatii cerute este mai mare decat modificarea procentualǎ a pretului. In consecintǎ veniturile se vor modifica in acelasi sens cu cantitatea, deci in sens invers cu pretul.

1.1. Factorii de influenta a elasticitatii cererii

De ce elasticitatea cererii pentru anumite bunuri este mai mica, iar elasticitatea cererii pentru alte bunuri este mai mare?

Principalul factor de care depinde elasticitatea cererii pentru un bun este existenta 8sau inexistenta) unor bunuri substituibile. Unele produse, cum ar fi portocalele, au mai multe produse substituibile: mandarine, grapefruit etc. O crestere a pretului la portocale ii va determina pe consumatori sa cumpere o cantitate mai mare din posibilii substituenti ai portocalelor si o cantitate mai mica de portocale.

In cazul produselor pentru care nu exista substituenti apropiati, o crestere a pretului va determina o scadere mai mica a cantitatii cerute din acel produs.

Cu alte cuvinte, un produs pentru care exista un numar mare de substituenti tinde sa aiba o cerere elastica, in timp ce un produs pentru care nu exista substituenti tinde sa aiba o cerere inelastica.

Trebuie mentionat insa ca orice produs dintr-un grup de produse asemanatoare va tinde sa aiba o cerere mai elastica, chiar daca grupul in ansamblul sau are o cerere inelastica. De exemplu, sarea si zaharul sunt incluse in categoria "bunuri alimentare", insa cererea pentru zahar este mai elastica decat cererea pentru sare deoarece zaharul are mai multi substituenti decat sarea (zaharina, miere etc.)

Un alt factor de care depinde elasticitatea cererii este accesul la bunuri complementare. Daca un bun este un complement minor al unui bun important, cererea pentru el tinde sa fie inelastica. De exemplu, cererea pentru uleiul de motor tinde sa fie inelastica, deoarece acesta este un complement al unui bun mult mai important - autoturismul.

De asemenea, elasticitatea cererii depinde de ponderea cheltuielii pentru un bun in bugetul unei persoane. De exemplu, cum cheltuiala pentru cumpararea scobitorilor are o pondere neinsemnata in bugetul unui individ, cererea pentru scobitori este inelastica.   

Elasticitatea cererii depinde si de orizontul de timp. Adesea, cererea pentru un bun sau pentru un serviciu este mai putin elastica pe termen scurt decat pe termen lung. De exemplu, cantitatea ceruta pentru combustibil de incalzit nu scade pe termen scurt, chiar daca pretul acestuia creste. Pe termen lung, consumatorii gasesc insa metode prin care sa diminueze cheltuielile cu incalzirea.

1.2. Elasticitatea cererii fata de venit

Elasticitatea cererii fata de venit exprima modificarea cantitatii cerute dintr-un bun determinata de modificarea venitului consumatorilor, celelalte conditii ramanand neschimbate. Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de venit se calculeaza raportand modificarea procentuala a cantitatii cerute la modificarea procentuala a venitului.

Coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit =

Elasticitatea cererii fata de venit este strans legata de conceptele de bunuri normale si bunuri inferioare.

In cazul unui bun normal, o crestere a venitului determina o crestere a cererii pentru bunul respectiv. Deoarece venitul si cererea se schimba in acelati sens, in cazul unui bun normal, elasticitatea cererii fata de venit are o valoare pozitiva.

In cazul unui bun inferior, o crestere a venitului determina o scadere a cererii pentru bunul respectiv. Deoarece venitul si cererea se modifica in sensuri diferite, in cazul unui bun inferior, elasticitatea cererii fata de venit are o valoare negativa.

1. Elasticitatea incrucisata a cererii

Economistii utilizeaza termenul de elasticitate incrucisata a cererii pentru a determina modul in care cantitatea ceruta dintr-un bun se modifica ca urmare a modificarii pretului altui bun.

Elasticitatea incrucisata a cererii exprima raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun, ca urmare a modificarii procentuale a pretului pentru alte bunuri, celelalte conditii ramanand neschimbate.

Elasticitatea incrucisata a cererii =

Unde, ΔQ_x(%) - modificarea procentuala a cantitatii cerute din bunul x

ΔP_y(%) - modificarea procentuala a pretului bunului y

Elasticitatea incrucisata a cererii este strans legata de conceptele de bunuri substituibile si bunuri complementare. Astfel, in cazul bunurilor substituibile, elasticitatea incrucisata a cererii este pozitiva, iar in cazul bunurilor complementare elasticitatea incrucisata a cererii este negativa.

De exemplu, mandarinele si portocalele sunt bunuri substituibile. Cresterea pretului mandarinelor determina o crestere a cantitatii cerute de portocale. Deoarece pretul portocalelor si cantitatea ceruta de mandarine se modifica in acelasi sens, elasticitatea incrucisata a cererii este pozitiva.

De asemenea, uleiul de motor si benzina sunt bunuri complementare. O crestere a pretului benzinei determina o scadere a cantitatii cerute de ulei de motor. Deoarece pretul benzinei si cantitatea ceruta de ulei de motor se modifica in sensuri diferite, elasticitatea incrucisata a cererii este negativa.

2. Elasticitatea ofertei

Analizand factorii de influenta ai ofertei, s-a aratat ca vanzatorii unui bun cresc cantitatea oferita atunci cand pretul bunului creste, cand preturile factorilor de productie se reduc sau atunci cand are loc o imbunatatire a tehnologiei de fabricatie. Astfel, in capitolul anterior s-a analizat directia de modificare a cantitatii oferite, dar nu si marimea acestei modificari. Pentru a analiza sensibilitatea ofertei la modificarea unui factor de influenta al ofertei se utilizeaza conceptul de elasticitate a ofertei.

2.1. Elasticitatea ofertei in functie de pret

Elasticitatea ofertei in functie de pret exprima raportul modificarii procentuale a cantitatii oferite dintr-un bun ca urmare a modificarii procentuale a pretului sau, celelalte conditii ramanand neschimbate.

2.1.1. Masurarea elasticitatii ofertei

Coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pret se determina raportand modificarea procentuala a cantitatii oferite la modificarea procentuala a pretului.

Elasticitatea ofertei in functie de pret =

unde, - modificarea procentuala a cantitatii oferite

- modificarea procentuala a pretului

De exemplu, sa presupunem ca o crestere a pretului unui pachet de cafea, de la 80000 lei la 100000 lei, determina o crestere a cantitatii oferite de cafea de la 1000 pachete/zi la 1500 pachete/zi.

Folosind metoda punctului de mijloc, modificarea procentuala a pretului este:

ΔP(%) = (100000 - 80000)/ 90000 = 22.22%

Modificarea procentuala a cantitatii cerute este:

ΔQ(%) = (1500 - 1000)/ 1250 = 40%

In aceasta situatie, coeficientul de elasticitate al ofertei in functie de pret este:

0,4/ 0,22 = 1,81

In acest exemplu, valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei in functie de pret, arata ca o modificare a pretului determina o modificare de 1,81 ori mai mare a cantitatii oferite.

2.1.2. Varietati ale curbelor ofertei

Economistii clasifica curbele ofertei in functie de valorile coeficientului de elasticitate a ofertei in functie de pret astfel:

- ofertǎ perfect inelasticǎ (rigidǎ), atunci cand E_op = 0: indiferent de modificarea pretului, cantitatea oferitǎ ramane la acelasi nivel;

- ofertǎ inelasticǎ, atunci cand E_op < 1: modificarea procentualǎ a pretului determinǎ o modificare[1] procentualǎ mai micǎ a cantitatii oferite;

- ofertǎ cu elasticitate unitarǎ, atunci cand E_op = 1: modificarea procentualǎ a pretului determinǎ o modificare procentualǎ egalǎ a cantitatii oferite;

- ofertǎ elasticǎ, atunci cand E_op > 1: modificarea procentualǎ a cantitatii oferite este mai mare decat modificarea pretului;

- oferta perfect elastica, atunci cand E_op = : la o modificare oricat de mica a pretului nu se mai ofera bunul respectiv.

Figura   Varietati ale curbelor ofertei

2.1. Factori de influenta ai elasticitatii ofertei

Elasticitatea ofertei in functie de pret depinde de flexibilitatea vanzatorilor de a produce mai mult sau mai putin. De exemplu, toate bunurile prelucrate - cum ar fi cartile, televizoarele, autoturismele - tind sa aiba o oferta elastica, deoarece firmele pot sa-si extinda capacitatea de productie pe termen lung, ca raspuns la cresterea pretului.

Pe majoritatea pietelor, principalul factor de care depinde elasticitatea ofertei este orizontul de timp. In general, oferta este mai elastica pe termen lung decat pe termen scurt. Pe termen scurt, firmele nu por sa modifice cu usurinta volumul capacitatilor de productie pentru a produce mai mult sau mai putin dintr-un bun. Astfel, pe termen scurt, oferta tinde sa fie inelastica (cantitatea oferita nu este foarte sensibila la modificarea pretului). Pe termen lung insa, firmele pot sa construiasca noi fabrici sau pot sa le inchida pe cele vechi. De asemenea, pe piata pot sa intre noi firme, iar o parte din firmele deja existente se pot inchide. Astfel, pe termen lung, oferta tinde sa devina elastica (cantitatea oferita este foarte sensibila la modificarea pretului).