MULTIPLE
CHOICE
1. Marketingul este o functie a
managementului?
ANS: A
2. 2Vanzarea constituie scopul
marketingului?
ANS: A
3. In comertul
international participa natiuni motivate de ce anume?
a.
|
profit
|
b.
|
avantajul comparativ al cantitatii,
calitatii, pretului, livrarii, garantiei, serviciilor
post-vanzare
|
ANS: B
4. in sfera afacerilor
internationale sunt circumscrise marketingul international
a.
|
comertul international, finantele inter-nationale,
|
c.
|
Comertul-international,finantele-internationale,
managementul international.
|
b.
|
managementul international.
| |
ANS: C
5. O firma care vinde in
strainatate este angajata in
a.
|
marketing international,
|
c.
|
atat in marketing international, cat si in
comert international
|
b.
|
in comert international.
| |
ANS: C
6. Marketingul international
este posibil fara comert international?
ANS: A
7. In mk.internat. expeditorii
si transportatorii de marfa se afla in pozitia de
a.
|
vanzator
|
c.
|
de vanzator cat si in cea de
cumparato
|
b.
|
cumparator.
| |
ANS: C
8. Marketingul reprezinta
organizarea initiala a ideilor, avand drept rezultat
a.
|
un produs care se poate
vinde.
|
c.
|
modelarea gusturilor
consumatorilor
|
b.
|
cercetarea pietei
| |
ANS: A
9. Identificarea consumatorilor este
un proces al marketingului?
ANS: A
10. Calitatea resurselor umane
prezinta interes pentru activitatea de mk int.?
a.
|
nu, se ocupa dep. de personal
|
b.
|
da, calitatea lor reflecta
capacitatea firmei de a presta un marketing extern eficient catre
public.
|
ANS: B
11. Preferinta pentru un produs se
studiaza de catre cine?
a.
|
mk.international
|
b.
|
comert
international
|
ANS: A
12. Firmele "orientate spre
piata" identifica regulat
a.
|
noi piete, afland
informatii de la public despre ceea ce doreste si apoi se
straduiesc sa produca bunurile sau serviciile solicitate
|
c.
|
piete si produse
|
b.
|
noi produse
| |
ANS: A
13. Firma "orientata spre produs"
creeaza
a.
|
o cerere artificiala prin
reclama, in speranta ca vor satisface o "necesitate" pe termen
lung
|
b.
|
o cerere reala prin reclama,
in speranta ca vor satisface o "necesitate" pe termen lung
|
ANS: A
14. La sfarsitul anilor '80,
managerii de marketing s-au referit la firme cu strategii de impingere
(push) si de atragere (pull). Acum pe piata se patrunde cu:
a.
|
cu strategii de impingere (push)
|
c.
|
push si pull
|
b.
|
atragere (pull)
| |
ANS: C
15. Specialistul in marketing
international trebuie sa modeleze
a.
|
variabilele controlabile
|
c.
|
Variabilele controlabile, cele
necontrolabile
|
b.
|
cele necontrolabile ale mediului in
care se va lansa
| |
ANS: C
16. Elementele pe care specialistul le
poate controla sunt cele din
a.
|
interiorul firmei
|
c.
|
interiorul firmei si exteriorul
firmei
|
b.
|
exteriorul firmei
| |
ANS: A
17. Specialistul in marketing
international are de a face cu
a.
|
cel putin doua niveluri de incertitudine,
|
c.
|
nici unul, toate sunt cunoscute
prin cercetarea pietei
|
b.
|
cel putin doua niveluri de incertitudine,
| |
ANS: A
18. Elementele controlabile de marketing
pot fi modificate
a.
|
pe termen lung, in vederea
adaptarii lor la schimbarea conditiilor pietei sau a
obiectivelor firmei
|
b.
|
pe termen scurt, in vederea
adaptarii lor la schimbarea conditiilor pietei sau a
obiectivelor firmei
|
ANS: A
19. Numarul firmelor existente
si al acordurilor privind impartirea pietelor de catre
unele dintre acestea pot avea un impact
a.
|
intern asupra cotei de
piata a altor firme
|
c.
|
intern si extern asupra cotei
de piata a altor firme.
|
b.
|
extern asupra cotei de piata
a altor firme
| |
ANS: C
20. Posibilitati create de
programele de ajutor extern pentru tarile in curs de dezvoltare favorizeaza aparitia de noi
piete?
ANS: B
21. In general, firmele parcurg cateva
stadii de evolutie ale marketingului international:
ANS: C
22. Marketingul multiregional se
practica cand firma
a.
|
tranzactioneaza produsele
in multe tari ale lumii
|
c.
|
elaboreaza strategii comune la
nivelul intregii lumi, care este vazuta ca o singura
piata
|
b.
|
se implica in
activitati de export in mod current
| |
ANS: A
23. Firma internationala are la
dispozitie o serie de alternative atunci cand incearca
sa-si imbunatateasca performantele de
marketing:
a.
|
poate
sa-si adapteze produsele existente sau sa dezvolte noi
produse;
|
c.
|
poate lua
decizii legate de modalitatile de patrundere pe pietele
internationale.
|
b.
|
se poate
decide sa adopte o strategie combinata de tipul noi produse pentru
noi piete;
|
d.
|
toate
|
ANS: D
24. Trecerea de la licente la investitii
straine directe presupune
a.
|
cheltuieli mult mai mari
|
b.
|
cheltuieli mult mai mici
|
ANS: A
25. Penetrarea pietei inseamna
a.
|
vanzarea mai multor produse
catre clientii existenti pe piata interna
|
c.
|
Integrarea
in aval de piata
|
b.
|
identificarea noilor seg-mente care
nu sunt servite inca in mod adecvat pe piata interna sau a
segmentelor de pe pietele aflate in vecinatate.
| |
ANS: A
26. Imbunatatirea
performantelor de marketing se face si prin
a.
|
cresterea
profitabilitatii
|
c.
|
investitia
in oameni
|
b.
|
investitia
pe piata
|
d.
|
investitia
in oameni
|
ANS: A
27. Micromediul contine factori care
afecteaza
a.
|
direct
capacitatea si ac-tivitatea de marketing a firmei pe pietele
internationale
|
b.
|
indirect
capacitatea si ac-tivitatea de marketing a firmei pe pietele
internationale
|
ANS: A
28. Macromediul este format din factori care
influenteaza activitatea de marketing international a firmei
prin actiuni asupra
a.
|
supramediului acesteia
|
c.
|
toate
|
b.
|
micromediului acesteia
| |
ANS: B
29. Care sunt componentele care
actioneaza direct asupra activitatii de marketing
international a firmei?
a.
|
schimburile
comerciale internationale;
|
c.
|
integrarea economica
internationala
|
b.
|
politicile
comerciale;
|
d.
|
integrarea economica
internationala
|
ANS: D
30. Protectionism regional care este
cu atat mai accentuat cu cat gradul de integrare este
ANS: A
31. Masurile protectioniste
si de stimulare a exportului vor trebui
a.
|
pastrate, pt. protectie interna
|
b.
|
eliminate, astfel incat pe
ansamblul comertului international sa domine liberalismul.
|
ANS: B
32. Avantajul absolut presupune
a.
|
ca o tara
trage foloase din comertul international nu numai cand importa
o marfa in productia careia se gaseste in inferioritate
absoluta fata de strainatate, dar chiar atunci cand
importa o marfa in productia careia este superioara
strainatatii, dar totusi mai putin
superioara decat in productia altor marfuri
|
b.
|
ca o tara trage un
folos din comertul international de indata ce importa o
marfa pe care ar fi in stare
sa o produca ea insasi, dar in conditii
inferioare in comparatie cu strainatatea, adica cu
costuri mai mari
|
ANS: B
33. Avantajul comparativ presupune
a.
|
ca o tara
trage foloase din comertul international nu numai cand importa
o marfa in productia careia se gaseste in
inferioritate absoluta fata de strainatate, dar
chiar atunci cand importa o marfa in productia careia
este superioara strainatatii, dar totusi mai
putin superioara decat in productia altor marfuri
|
b.
|
ca o tara
trage foloase din comertul international nu numai cand importa
o marfa in productia careia se gaseste in
inferioritate absoluta fata de strainatate, dar
chiar atunci cand importa o marfa in productia careia
este superioara strainatatii, dar totusi mai
putin superioara decat in productia altor marfuri
|
ANS: A
34. Tarifele vamale sunt
a.
|
limite cantitative asupra bunurilor
importate intr-o tara
|
b.
|
taxe impuse de guvern asupra
produselor impor-tate din alte tari, la cantitate sau la valoare
|
ANS: B
35. Efectele tarifelor vamale sunt de:
a.
|
marire
a presiunii inflationiste si controlului guvernului;
|
c.
|
restrictionare a surselor de
aprovizionare ale producatorului, alegerilor consumatorilor, a
competitiei
|
b.
|
slabire
a pozitiilor balantei de plati, modelelor de oferta
si ce-rere, intelegerilor internationale;
|
d.
|
restrictionare a surselor de
aprovizionare ale producatorului, alegerilor consumatorilor, a
competitiei
|
ANS: D
36. Restrictii valutare la export
apar in
a.
|
toate ramurile de activitate
|
c.
|
in domeniul industriei textile,
otelului, confectiilor si automobilelor.
|
b.
|
numai in agricultura si industrie
| |
ANS: C
37. Boicotul guvernamental
reprezinta
a.
|
blocarea valutei, rate de schimb
diferentiate si aprobarea guvernamentala a asigurarii
schimbului extern
|
b.
|
o restrictie absoluta
asupra aprovizionarilor si importului anumitor bunuri din diferite
tari
|
ANS: B
38. Barierele monetare semnifica
a.
|
o restrictie absoluta
asupra aprovizionarilor si importului anumitor bunuri din diferite
tari
|
b.
|
blocarea valutei, rate de schimb
diferentiate si aprobarea guvernamentala a asigurarii
schimbului extern
|
ANS: B
39. Blocarea valutei
a.
|
este o metoda de a controla
impor-turile agreate de guvern si cele neagreate
|
b.
|
poate sista toate importurile sau
doar cele peste un anumit nivel si poate refuza dreptul importatorului
de a schimba mo-neda nationala cu moneda vanzatorului.
|
ANS: B
40. Aprobarea guvernamentala a
schimbului extern
a.
|
se face pentru moneda locala
ce se va schimba pe cea straina
|
b.
|
poate sista toate importurile sau
doar cele peste un anumit nivel si poate refuza dreptul importatorului
de a schimba mo-neda nationala cu moneda vanzatorului.
|
ANS: A
41. Standardele sunt
a.
|
bariere tarifare destinate
protejarii sanatatii, sigurantei si
calitatii produsului.
|
b.
|
bariere netarifare destinate
protejarii sanatatii, sigurantei si
calitatii produsului.
|
ANS: B
42. Zone de liber schimb (de comert
liber) apar
a.
|
cand se stabilesc taxe vamale mici
intre participanti si taxe vamale comune fata de
terti;
|
c.
|
cand se elimina taxele vamale
interne
|
b.
|
cand se elimina taxele vamale
interne
| |
ANS: B
43. CEFTA (Acordul Central European
pentru Liber Schimb) este
a.
|
Zona de liber schimb
|
c.
|
Piata interna
|
b.
|
Conventie vamala si
comerciala
|
d.
|
Conventie economica
|
ANS: A
44. Piata comuna este
a.
|
MERCOSUR Piata Comuna a
Tarilor din Sud
|
c.
|
ASEAN Asociatia
Natiunilor din Asia de Sud-Est pentru Comert Liber
|
b.
|
OPEC Organizatia
Tarilor Exportatoare de Petrol
| |
ANS: A
45. Localizarea, marimea si
structura pietei,
a.
|
pot impiedica intrarea bunurilor
internationale
|
b.
|
nu
pot impiedica intrarea bunurilor internationale
|
ANS: A
46. Nivelul de dezvoltare economica a
tarii influenteaza rezultatele marketingului
international practicat de firma
ANS: A
47. Potrivit legii lui Engels, pe
masura ce venitul unei familii creste,
a.
|
ponderea cheltuielilor pentru
procurarea hranei scade,
|
c.
|
ponderea cheltuielilor cu alte
destinatii si cea a economiilor creste
|
b.
|
cea a cheltuielilor
gospodaresti ramane relativ constanta,
|
d.
|
toate
|
ANS: D
48. Marimea populatiei si
tendintele sale si structura pe
grupe de varsta a populatiei se cerceteaza la
a.
|
Factorii economici care
influenteaza direct activitatea firmei
|
c.
|
Mediul demographic
|
b.
|
Situatia cererii
| |
ANS: C
49. balanta de plati
externe se cerceteaza la
a.
|
Mediul monetar si financiar
|
c.
|
Situatia cererii
|
b.
|
Factorii economici care influenteaza
direct activitatea firmei
|
d.
|
Mediul demografic
|
ANS: A
50. In noile tari
industrializate
a.
|
venitul mediu pe cap de locuitor
peste 630 $
|
c.
|
exista sectoare puternic
internationalizate
|
b.
|
exista o orientare puternica
spre tarile vestice
| |
ANS: C
51. Cel mai important factor care
stabileste daca produsul (bun sau ser-viciu) se potriveste unei
anumite piete, este intelegerea corecta si profunda a
a.
|
politicii tarii
|
c.
|
economiei tarii
|
b.
|
culturii regiunii tinta
| |
ANS: B
52. Limba este componenta principala
a culturii unui popor, cea mai mare parte a elementelor culturale
regasindu-se in limbajul nonverbal
ANS: B
53. Tinuta este o reprezentare
fizica a stimei fata de propria persoana si
fata de partenerul de afaceri.Dar un barbat nebarbierit,
imbracat comod si cu o atitudine nonsalanta poate indica un
artist avangardist in
a.
|
Franta,
|
c.
|
Australia
|
b.
|
China
| |
ANS: A
54. Estetica se refera la aspectele
dintr-o cultura care reflecta
a.
|
frumusetea, bunul gust,
exprimate in arte (muzica, teatru, dans, pictura, sculptura),
aprecierea culorilor si a formelor.
|
b.
|
comunicare, in special in publicitate, etichetare,
ambalare, vanzari personale si cercetari de marketing.
|
ANS: A
55. Pinul, bambusul, prunul sunt
simboluri pozitive in
a.
|
India
|
c.
|
Japonia
|
b.
|
Olanda
| |
ANS: C
56. Steaua in sase colturi
si elemente din Coran sunt simboluri positive in Orientul Mijlociu?
ANS: B
57. verde, rosu, galben, portocaliu
sunt culori pozitive in
a.
|
India
|
c.
|
Orientul Mijlociu
|
b.
|
China
| |
ANS: A
58. Traditiile trebuie supravegheate
in cazurile in care par sa indice restrangerea diferentelor culturale
intre piete. Pe primul plan se plaseaza
a.
|
modalitatile de folosire
a produselor care pot sta la baza conceperii bunurilor si a deciziilor
promotionale
|
b.
|
obiceiurile de consum care
determina adaptarea marimii ambalajelor si a etichetelor
|
ANS: B
59. Programarea corecta a
intrarii pe o piata poate fi dictata de credintele religioase sau de sarbatori?
ANS: B
60. Analiza mediului politic trebuie
sa cuprinda o serie de factori:
a.
|
tipul guvernului din tara gazda,
|
c.
|
stabilitatea sa de-a lungul
timpului, atitudinea sa fata de afacerile internationale
|
b.
|
filosofia sa
|
d.
|
toate
|
ANS: D
61. Cu cat o tara
apartine mai multor organizatii internationale, cu atat
accepta mai multe reglementari, iar comportamentul sau este mai
dependent fata de reglementarile acestora.
ANS: A
62. In cadrul Sistemelor legale internationale
cel mai utilizat este
a.
|
Codul civil, derivat din legea
romana;
|
c.
|
Codul islamic, bazat pe
interpretarea Coranului;
|
b.
|
Codul comun, derivat din legea
britanica;
|
d.
|
Codul socialist, derivat din
sistemul socialist
|
ANS: A
63. Mediul legal al marketingului are
cateva dimensiuni:
a.
|
legile
internationale;
|
c.
|
legile interne ale fiecarei
piete
|
b.
|
legile
regionale;
|
d.
|
ale fiecarei piete
|
ANS: D
64. Drepturile de proprietate
intelectuala se refera la:
a.
|
Patente
|
c.
|
Marci comerciale si Secrete comerciale
|
b.
|
Drepturi de autor
|
d.
|
toate
|
ANS: D
65. Reglementarea practicilor competitive
sunt legate de Standardizarea produselor ISO 9000?
ANS: B
66. Reglementarea practicilor
anticoruptie sunt drepturi de proprietate intelectuala?
ANS: B
67. Cercetarile de marketing
asigura informatiile necesare pentru pune-rea la punct a:
a.
|
strategiei
de patrundere pe o piata externa;
|
c.
|
planurilor
si propunerilor de marketing international.
|
b.
|
mixului de
marketing international;
|
d.
|
toate
|
ANS: D
68. Intr-o cercetare de mkt. culegerea
datelor precede
a.
|
prelucrarea,
analiza si interpretarea datelor;
|
b.
|
identificarea surselor de date
|
ANS: A
69. Structura pietei se refera
la marimea pietei, stadiul ei de dezvoltare, numarul de
competitori si partile lor de piata si canalele
prin care este abordata piata?
ANS: B
70. Definirea caracteristicii cercetate
se realizeaza in faza
a.
|
definirea
problemei si elaborarea obiectivelor de cercetare;
|
c.
|
identificarea
surselor de date;
|
b.
|
stabilirea
coordonatelor cercetarii;
|
d.
|
culegerea datelor
|
ANS: B
71. Exista trei tipuri de
informatii pe care trebuie sa le asigure cercetatorul:
a.
|
statistice, matematice, semantice
|
b.
|
statistice, calitative, de
observare
|
ANS: B
72. Pentru a obtine informatii
relevante despre pietele straine, o firma trebuie sa
elaboreze diferite studii de marketing.In care P din cei 4 se studiaza Produse
noi, Scoaterea produselor vechi, Modificari :
a.
|
promo
|
c.
|
plasare
|
b.
|
prêt
|
d.
|
produs
|
ANS: D
73. Piata nationala a unui
produs sau grupa de marfuri se refera la
a.
|
schimburile dintre parteneri din
tari diferite pe tot globul
pamantesc.
|
c.
|
schimburile de pe pietele
nationale si cele internationale ale produsului
|
b.
|
tranzactiile cu produse in
interiorul granitelor unei tari.
| |
ANS: B
74. Capacitatea efectiva a
pietei externe (Cpc), inseamna
a.
|
volumul tranzactiilor de
vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada
determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.
|
c.
|
ponderea ce revine firmei din
piata globala (a ramurii, din piata nationala a
tarii gazda, din piata internationala
|
b.
|
volumul maxim al tranzactiilor
ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o
anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.
| |
ANS: A
75. Capacitatea potentiala a
unei piete externe inseamna
a.
|
volumul trazactiilor de
vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada
determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.
|
c.
|
ponderea ce revine firmei din
piata globala (a ramurii, din piata nationala a
tarii gazda, din piata internationala
|
b.
|
volumul maxim al tranzactiilor
ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o
anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.
| |
ANS: B
76. Raportandu-se la tranzactiile
externe, firma isi poate calcula cota de piata care exprima
a.
|
volumul tranzactiilor de
vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada
determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.
|
c.
|
ponderea ce revine firmei din
piata globala (a ramurii, din piata nationala a
tarii gazda, din piata internationala
|
b.
|
volumul maxim al tranzactiilor
ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o
anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.
| |
ANS: C
77. Participantii la
tranzactiile internationale sunt: statele (tarile) sau
grupele de tari, la nivel microeconomic si firmele,
organizatiile, institutiile, indivizii, la nivel macroeconomic
ANS: B
78. Firmele opereaza pe piete
de monopol, unde exista numerosi furnizori de produse usor
diferite, iar fluxurile de informatii sunt imperfecte. Piata
masinilor unelte si articolelor de imbracaminte
fara marca comerciala se incadreaza in aceste
piete.
ANS: B
79. Firmele care au produse si
servicii cu marci comerciale de succes ori cele care s-au diferentiat
de concurenti in ochii clientilor opereaza pe piete .,
unde exista furnizori care ofera produse ce difera semnificativ
si care se confrunta cu anumite bariere de intrare, precum si cu
fluxuri imperfecte de informatii. Aici intra detergentii,
combustibilii, petrolul, tutunul, produse ambalate de consum
a.
|
monopol
|
c.
|
oligopol
|
b.
|
monopoliste
|
d.
|
concurenta pura
|
ANS: C
80. Mecanismul de selectie a
pietelor externe-tinta are un caracter secvential si
se refera la:
a.
|
selectarea
unui numar de piete externe potentiale;
|
c.
|
segmentarea
pietei selectate in vederea formularii alternativelor de
implementare.
|
b.
|
electarea
uneia dintre pietele preselectionate;
|
d.
|
toate
|
ANS: D
81. Criteriile de accesibilitate au rolul
a.
|
de a evalua
gradul de atractivitate a unei piete externe din perspectiva
capacitatii de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul
lor se determina volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe
fiecare piata nationala luata in consideratie.
|
c.
|
de a evalua
conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic,
sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea
de emisie
|
b.
|
de a evalua gradul de deschidere a
fiecarei piete nationale-tinta fata de
produsele straine, evaluand posibilitatile si limitele de
acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala
luata in considerare. Aceste criterii se bazeaza pe
reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale
actului de cumparare, perceperea apelativului made in.
| |
ANS: C
82. Criteriile de potentialitate
evalueaza
a.
|
gradul de
atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii
de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul lor se determina
volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe fiecare piata
nationala luata in consideratie.
|
c.
|
conditiile
concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al
diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie
|
b.
|
gradul de deschidere a
fiecarei piete nationale-tinta fata de
produsele straine, evaluand posibilita-tile si limitele
de acces ale unui partener strain pe fiecare piata
nationala luata in considerare. Aceste criterii se
bazeaza pe reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele
psihologice ale actului de cumparare, perceperea apelativului made in.
| |
ANS: A
83. Criteriile de permeabilitate
evalueaza
a.
|
gradul de
atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii
de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul lor se determina
volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe fiecare piata
nationala luata in consideratie.
|
c.
|
conditiile
concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al
diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie
|
b.
|
gradul de deschidere a
fiecarei piete nationale-tinta fata de
produsele straine, evaluand posibilita-tile si limitele
de acces ale unui partener strain pe fiecare piata
nationala luata in considerare. Aceste criterii se
bazeaza pe reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele
psihologice ale actului de cumparare, perceperea apelativului made in.
| |
ANS: B
84. Criteriile de securitate privesc
a.
|
riscurile la care se supune firma
pe o piata straina
|
b.
|
conditiile concrete de
plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor
piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie
|
ANS: A
85. Criteriile de oportunitate sau de
anterioritate privesc
a.
|
gradul de deschidere a
fiecarei piete nationale-tinta fata de
produsele straine, evaluand posibilitatile si limitele de
acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala
luata in considerare
|
c.
|
riscurile la care se supune firma
pe o piata straina
|
b.
|
existenta unor experiente
anterioare a decidentului, pozitive sau negative, referitoare la relatii
de afaceri pe o anumita piata externa
|
d.
|
riscurile la care se supune firma
pe o piata straina
|
ANS: B
86. Prima etapa in procesul
selectarii pietelor externe care ofera conditiile optime
efectuarii tranzactiilor este evaluarea generala a pietelor
pe baza unei segmentari brute adica
a.
|
macrosegmentare
|
b.
|
microsegmentare
|
ANS: A
87. Etapa a doua in procesul
selectarii pietelor externe este cea de macrosegmentare, cand sunt
identificate segmentele de consumatori in cadrul tarii sau grupului
de tari selectionate in faza anterioara
ANS: B
88. Etapa a treia in procesul
selectarii pietelor externe este cea de agregare, cand se
delimiteaza segmente transnationale bazate prioritar pe criterii de
continut
ANS: A
89. In segmentarea pietelor
internationale se utilizeaza o mare varietate de criterii. Ele pot fi
utilizate independent sau in combinatii. Criteriile careau ce mai
mare relevanta si
aplicabilitate internationala sunt cele
a.
|
economice,
|
c.
|
geografice
|
b.
|
culturale,
|
d.
|
toate
|
ANS: D
90. Criteriul cultural este utilizat in
segmentare pentru a clasifica
tarile in functie de PNB pe locuitor astfel
-
tari cu venit ridicat (PNB/loc >4000$);
-
tari cu venit mediu (PNB/loc = 800$-4000$);
-
tari cu venit scazut (PNB/loc <800$).
ANS: B
91. Criteriul economic in segmentare realizeaza
gruparea pe regiuni, ca: Europa de Vest, America Latina, Extremul Orient,
Orientul Mijlociu, Africa, Europa de Est.
ANS: B
92. Criteriul de comportament este
utilizat in segmentarea pietelor internationale, urmarindu-se
rata de folosinta a produsului, motivatia consumatorului si
procesul de adoptare.
ANS: B
93. O alta segmentare dupa
criterii multiple este segmentarea portofo-liului, care presupune
impartirea tarilor in functie de trei criterii:
potentialul tarii
avantaje competitive
risc.
ANS: A
94. Analiza pe grupuri (in ciorchine)
serveste la identificarea pietelor
a.
|
diferite cultural
|
b.
|
similare.
|
ANS: B
95. O alta abordare este segmentarea
interpiete sau intertari. In acest caz, grupurile
a.
|
diferite de consumatori din
diferite tari formeaza segmente de piata.
|
b.
|
asemanatoare de
consumatori din diferite tari formeaza segmente de
piata.
|
ANS: B
96. Conceptul de segmentare
interpiete este relevant la scara mondiala, insa el
functioneaza cu mare eficienta in special la nivel de
a.
|
tara
|
c.
|
regiune
|
b.
|
continent
| |
ANS: C
97. O segmentare este eficienta
daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
a.
|
marimea
fiecarui segment trebuie sa fie masurabila;
|
c.
|
segmentul ales trebuie sa fie
accesibil consumatorilor, adica este necesar sa existe canale de
distributie pe piata, medii disponibile pentru promovare,
tipul de vanzari propus sa fie acceptat
|
b.
|
segmentul
ales trebuie sa poata aduce venituri adecvate, adica sa
fie suficient de mare pentru a fi profitabil;
|
d.
|
toate
|
ANS: D
98. Ce reprezinta un plan pe termen
lung destinat atingerii unui scop sau obiectiv si arata directia pe
care o va urma firma pentru fructificarea oportunitatilor
pietei, prin modul in care vor fi alocate resursele?
a.
|
politica firmei
|
c.
|
tactica
|
b.
|
strategia
| |
ANS: B
99. Strategia de marketing
international este o strategie functionala, ce deriva din
a.
|
strategia generala a
concurentilor
|
c.
|
strategia guvernamentala
|
b.
|
strategia generala a firmei
| |
ANS: B
100. Punerea in aplicare a strategiilor de
marketing international se face prin
a.
|
strategiile operationale
|
b.
|
strategii functionale
|
ANS: A
101. strategiile operationale se
refera la
a.
|
activitatea de marketing,
|
c.
|
la mixul de marketing
|
b.
|
la piete
|
d.
|
toate
|
ANS: D
102. Managerii firmei, prin procesul de
planificare, definesc in detaliu obiectivele strategice curente si
viitoare si modul cum vor fi atinse. Pentru aceasta, este nevoie de:
a.
|
evaluarea oportunitatilor
de piata prezente si viitoare,
|
c.
|
prognozarea schimbarilor din
mediul extern ce vor afecta atingerea obiectivelor firmei
|
b.
|
estimarea capacitatilor
actuale (mediul intern) si de perspectiva,
|
d.
|
toate
|
ANS: D
103. Strategiile de tip S.O. (puncte
forte-oportunitati) sunt
a.
|
defensive
|
c.
|
diversificare
|
b.
|
agresive
|
d.
|
reorientare
|
ANS: B
104. Strategiile de tip S.T. (puncte
forte-amenintari) sunt
a.
|
defensive
|
c.
|
diversificare
|
b.
|
agresive
|
d.
|
reorientare
|
ANS: C
105. Strategiile de tip W.O. (puncte
slabe-oportunitati) sunt
a.
|
defensive
|
c.
|
diversificare
|
b.
|
agresive
|
d.
|
reorientare
|
ANS: D
106. Strategiile de tip W.T. (puncte
slabe-amenintari) sunt
a.
|
defensive
|
c.
|
diversificare
|
b.
|
agresive
|
d.
|
reorientare
|
ANS: A
107. Combinarea elementelor interne ale
firmei cu cele ale mediului extern duce la alternative strategice
a.
|
generale care fundamenteaza
strategia de marketing
|
b.
|
concurentiale care
fundamenteaza strategia de marketing
|
ANS: A
108. In cadrul strategiilor competitive de
marketing pe care firma trebuie sa le utilizeze pentru adaptarea la
conditiile pietei, se disting 1, 2 3..categorii:
a.
|
strategii ale
dezvoltarii de baza;
|
c.
|
strategii concurentiale
|
b.
|
strategii
de crestere a activitatii;
|
d.
|
toate
|
ANS: D
109. Conceptul de patrundere pe
piata se refera la usurinta sau la dificultatea cu
care o firma poate deveni membra a unui grup de firme concurente prin
realizarea unui substituent apropiat pentru produsele pe care le ofera
acestea?
ANS: A
110. In cadrul strategiilor competitive de
marketing pe care firma trebuie sa le utilizeze pentru adaptarea la
conditiile pietei, se disting cateva categorii:
a.
|
strategii
ale dezvoltarii de baza;
|
c.
|
strategii concurentiale
|
b.
|
strategii
de crestere a activitatii;
|
d.
|
toate
|
ANS: D
111. Strategia de concentrare pe piata e
de
a.
|
patrundere
|
b.
|
pozitionare
|
ANS: A
112. strategie de diversificare pe
piata este de
a.
|
patrundere
|
b.
|
pozitionare
|
ANS: A
113. Intrarea directa pe piata
externa vizata se face prin
a.
|
importatorul distribuitor
|
c.
|
exportul indirect
|
b.
|
societate mixa de
productie si comercializare
| |
ANS: A
114. Ce este piggy-back pentru export?
a.
|
Intrare indirecta pe
piata externa vizata
|
b.
|
Intrarea prin asociere cu un
partener local sau cu un tert pe piata externa vizata
|
ANS: B
115. franciza pentru export este
a.
|
Intrare indirecta pe
piata externa vizata
|
b.
|
Intrarea prin asociere cu un
partener local sau cu un tert pe piata externa vizata
|
ANS: B
116. Care sunt obiectivele politicii de
produs in marketingul international?
a.
|
vanzarea produsului pe pietele
internationale fara nici o modifi-care;
|
c.
|
elaborarea de noi produse pentru
pietele straine;
|
b.
|
modificarea produselor potrivit
specificului diferitelor tari si/sau regiuni;
|
d.
|
toate
|
ANS: D
117. Care sunt componentele unui produs
destinat pietei externe?
a.
|
elemente corporale
|
c.
|
elementele calitate-pret
|
b.
|
acorporale
|
d.
|
cororale si acorporale
|
ANS: D
118. formele service-ului pe piata
externa sunt tehnic si comercial?
ANS: A
119. marcile de produs sunt
a.
|
ale producatorului
|
b.
|
insemne ale
distribuitorului
|
ANS: A
120. marcile premium: sunt insemne
promovate de
a.
|
distribuitor
|
c.
|
de ambii
|
b.
|
producator
| |
ANS: A
121. ce este standardizarea
a.
|
efectuarea unor modificari ale produsului, in
vederea satisfacerii unor cerinte specifice.
|
b.
|
oferirea aceluiasi produs pe toate piete-le
externe,
|
ANS: B
122. ce este adaptarea
a.
|
ansamblul infor-matiilor transmise de
producator sau distribuitor consumatorului poten-tial, pentru a
intari emotional sau rational argumentatia ce sta la
baza deciziei de cumparare;
|
c.
|
implica efectuarea unor modificari ale
produsului, in vederea satisfacerii unor cerinte specifice
|
b.
|
Vanzarea produsului pe pietele internationale fara
nici o modificare;
| |
ANS: C
123. economia de scara in
productie este un avantaj in adaptare
ANS: B
124. lipsa de flexibilitate fata
de conditiile specifice ale pietei este un avantaj in adaptare
ANS: B
125. ce sunt adaptarile obligatorii
a.
|
Ele privesc obiceiurile de
consum; deprinderile de cumparare; caracteristici ale mediului fizic
|
b.
|
Ele privesc securitatea in utilizare,
sanatatea consumatorului, protectia mediului ambiant
|
ANS: B
126. ce sunt adaptarile
indispensabile
a.
|
sunt cerute de nevoia de a tine cont de piata
nationala si de asteptarile clientelei din fiecare tara in care exporta
|
b.
|
sunt cerute de legile si reglementarile
normative impuse pe piata externa tinta tuturor
exportatorilor
|
ANS: A
127. Caracteristicile simbolice ale
produsului ce sunt
a.
|
se refera la natura produselor ce solicita service;
nivelul de calificare al fortei de munca locale;
|
b.
|
se refera la modul in care
sunt percepute simbolurile pe piata externa; felul in care este
perceputa, de catre purtatorii cererii, imaginea produselor
nationale sau a celor importate.
|
ANS: B
128. 'Introducerea' este faza in
care produsul apare pe piata si este acceptat?
ANS: B
129. 'Cresterea'
reprezinta perioada in care produsul incepe sa ce?
a.
|
sa se vanda din ce in ce mai mult pe
piata
|
c.
|
produsul
apare pe piata, dar nu este inca acceptat.
|
b.
|
desfacerea produsului conti-nua, dar intr-un ritm
de crestere foarte mic,
|
d.
|
produsului atinge si ramane la un nivel
caracterizat prin volumul cererii de inlocuire
|
ANS: A
130. Garantia este o promisiune din
partea distribuitorului?
a.
|
un
pachet de servicii complementare produsu-lui referitoare la reparatii,
intretinere, instructiuni, instalari, livrari si
furni-zari de piese de schimb, pentru utilizarea deplina in consum
a produsului achizitionat.
|
c.
|
dobandirea de catre utilizator a tuturor
informatiilor de care are nevoie,
|
b.
|
o promisiune din partea producatorului ca
produsul va functiona asa cum este prevazut
|
d.
|
activitati care faciliteaza actul de
achizitionare de catre cumparator, nefiind dependent de
actul achizitiei, avand mai mult rol promotional.
|
ANS: B
131. Service-ul reprezinta un pachet
de servicii complementare produsului?
ANS: A
132. toate produsele sau serviciile sunt
si marci?
ANS: B
133. Marcile populare ce sunt?
a.
|
sunt cele pe care le cauta lumea din foarte multe
locuri si pe care le cumpara indiferent de straturile
societatii
|
b.
|
sunt insemne ce nu angajeaza
res-ponsabilitatea nimanui, desi sunt folosite de distribuitori
pentru identifi-carea tipului de produs oferit la un pret mai mic;
|
ANS: A
134. Politica de marca in marketingul
international dezvolta ce
strategii?
a.
|
strategia marcilor nationale
|
c.
|
strategia marcilor globale
|
b.
|
strategia marcilor multinationale
|
d.
|
toate
|
ANS: D
135. Designul insumeaza toate datele
referitoare la?
a.
|
protectie, transport,
|
c.
|
culoare si forma,
|
b.
|
informare, publicitate
| |
ANS: C
136. Contrafacerea se refera la?
a.
|
faptul ca o alta companie utilizeaza
avantajul concurential al firmei in cauza pentru a furniza
consumatorilor produse la preturi mai scazute.
|
c.
|
toate
|
b.
|
Copierea unui aspect sau altul al unei marci care
se bucura deja de succes
| |
ANS: C
137. Alternativele strategice privitoare
la dimensiunile gamei de produse iau forma de ?
a.
|
strategiei diferentierii calitative
|
c.
|
strategiei de selectie
|
b.
|
strategia de asimilare a
produselor noi pentru segmentele de consumatori potentiali;
| |
ANS: C
138. Alternativele strategice privitoare
la nivelul calitativ al produ-selor imbraca forma
a.
|
strategiei stabilitatii sortimentale, ce presupune fie
pastrarea proportiilor cantitative intre produse, fie modificarea
acestor proportii in favoarea articolelor cu o cerere mai mare
|
c.
|
strategiei stabilitatii calitative ca forma de
consolidare a unei pozitii de piata clar conturate
|
b.
|
strategiei
diversificarii sortimentale, ce duce la sporirea varian-telor de produse in cadrul
gamei.
| |
ANS: C
139. Alternativele strategice privitoare
la gradul de innoire al produselor pot fi
a.
|
strategia perfectionarii produselor aflate in
gama pentru export
|
c.
|
strategiei diferentierii calitative
|
b.
|
strategiei
stabilitatii sortimentale, ce presupune fie pastrarea proportiilor
cantitative intre produse, fie modificarea acestor proportii in favoarea
articolelor cu o cerere mai mare;
| |
ANS: A
140. Distributia
internationala reprezinta activitatile ce se
desfasoara si relatiile ce se stabilesc intre .
a.
|
parteneri situati pe piete diferite in vederea
punerii marfii la dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor
studiului.
|
b.
|
parteneri situati pe piete asemanatoare in
vederea punerii marfii la dispozitia consumatorilor sau
utilizatorilor studiului.
|
ANS: A
141. Reteaua de distributie
(canalele de distributie) are rolul de a face legatura dintre .
a.
|
producator si consumator sau utilizator final
|
b.
|
producator si furnizorul final
|
ANS: A
142. Folosirea intermediarilor la vanzarea
produselor reprezinta o metoda activa de distributie?
ANS: B
143. In marketingul international
reteaua de distributie are doua niveluri?
ANS: A
144. ce sunt comerciantii - merchant
middlemen?
a.
|
cumpara bunurile de la producator si
au o independenta mai mare decat alti distribuitorii.
|
b.
|
nu detin titlul bunurilor pe care le comercializeaza
si opereaza pe baza de comision.
|
ANS: A
145. ce sunt agentii?
a.
|
distribuitori care nu detin titlul bunurilor pe
care le comercializeaza si opereaza pe baza de
comision.
|
b.
|
Distribuitorii care cumpara bunurile de la producator
si au o independenta mai mare decat altii
|
ANS: A
146. Intermediarii indirecti sunt din
aceeasi tara cu cumparatorul?
ANS: A
147. Distribuitorii integrati apar la
firmele care au marci necunoscute?
ANS: B
148. jobberii de export sau
intermediarii sunt angrosisti de
export?
ANS: A
149. ce este firma de management pentru
export?
a.
|
functioneaza ca departament de marketing
indepen-dent, avand costuri scazute, responsabilitatea directa
revenindu-i firmei mama.
|
b.
|
o firma ce presteaza un serviciu de vanzare
pentru producator.
|
ANS: A
150. Ce sunt grupurile de vanzare?
a.
|
formate prin cooperarea mai multor producatori care
incearca sa-si vanda produsele in strainatate
prin incheie-rea unor acorduri.
|
c.
|
intermediari care realizeaza servicii de agent de
schimb la preturi reduse.
|
b.
|
cauta si
achizitioneaza marfuri la cerinta firmelor principale.
Ele nu presteaza servicii de vanzare;
|
d.
|
sunt intermediari unici specializati in
tranzactii obscure sau dificile.
|
ANS: A
151. ce sunt dealerii?
a.
|
sunt intermediari ce vand bunuri industriale, bunuri de
consum durabile direct consumatorilor, fiind ultima veriga din
lantul dis-tributiei.
|
c.
|
achizitioneaza bunuri direct de la
produca-tor. Ei vand angrosistilor sau detailistilor si
consumatorilor industriali.
|
b.
|
sunt intermediari care au drepturi exclusive de vanzare
intr-o anumita tara si lucreaza in stransa
cooperare cu producatorii
|
d.
|
realizeaza activitati de
achizitionare, vanzare, transport, depozitare, finantare,
obtinere de infor-matii, planificarea productiei, gestionarea
riscului si chiar consultanta in management.
|
ANS: A
152. ce fac jobberii de import ?
a.
|
realizeaza activitati de
achizitionare, vanzare, transport, depozitare, finantare,
obtinere de infor-matii, planificarea productiei, gestionarea
riscului si chiar consultanta in management.
|
b.
|
achizitioneaza bunuri direct de la
produca-tor. Ei vand angrosistilor sau detailistilor si
consumatorilor industriali
|
ANS: B
153. cine sunt compradorii ?
a.
|
realizeaza afaceri intr-o tara
straina sub un acord contractual exclusiv cu firma-mama.
|
c.
|
sunt intermediari unici specializati in
tranzactii obscure sau dificile.
|
b.
|
sunt agentii conducatori din tarile
Orientului In-departat, fiind folositi intrucat cunosc obiceiurile
si limba tarii importa-toare.
| |
ANS: B
154. ce este Sucursala proprie?
a.
|
este subsidiara societatii exporta-toare sau
importatoare, nu are personalitate juridica, depinzand de socie-tatea
mama care elaboreaza strategia intregii activitati.
|
b.
|
are capital propriu si este constituita de
societatea mama in strainatate potrivit legislatiei
tarii de rezidenta
|
ANS: A
155. ce este filiala?
a.
|
subsidiara
societatii exporta-toare sau importatoare, nu are personalitate
juridica, depinzand de socie-tatea mama care elaboreaza
strategia intregii activitati.
|
b.
|
are capital propriu si este constituita de
societatea mama in strainatate potrivit legislatiei
tarii de rezidenta.
|
ANS: B
156. care sunt dimensiunile canalului de
distributie?
a.
|
Lungimea si latimea
|
c.
|
lungimea si adancimea
|
b.
|
latimea si adancimea
|
d.
|
lungime,latime, adancime
|
ANS: D
157. Distributia fizica sau
logistica se refera la ce?
a.
|
dotarile fizicesi psihice necesare pentru a deplasa
un produs de la producator la utilizatorul final
|
c.
|
dotarile producatorului necesare pentru a deplasa
un produs de la producator la utilizatorul final
|
b.
|
dotarile fizice necesare pentru a deplasa un produs
de la producator la utilizatorul final
| |
ANS: B
158. Ce este timpul de tranzit?
a.
|
timpul dintre momentul comenzii si cel al
livrarii produsului la utilizatorul final.
|
b.
|
perioada de timp necesara pentru modul de transport
selectat in scopul deplasarii bunurilor de la punctul de expeditie
la destinatia dorita (saptamani, ore, secunde);
|
ANS: B
159. Amploarea distributiei este
determinata de gradul de acoperire a unei piete externe
tinta?
ANS: A
160. distributia selectiva ce
face?
a.
|
o selectie in randul segmente-lor de
potentiali cumparatori, in raport cu
particularitatile cererii, solvabi-litatea celor ce
achizitioneaza marfa, marimea cumparaturii
|
c.
|
presupune o prezenta masiva a pro-dusului
pe piata tinta in toate tipurile de retea comerciala
(de la super-market la magazin specializat) si este recomandata in
cazul produselor de cerere curenta, neproblematice
|
b.
|
se orienteaza spre un
singur segment de consumatori potentiali, ceea ce permite si un
grad de control mai riguros asupra instrumentelor mixului de marketing (in
primul rand, pretul si service-ul).
| |
ANS: A
161. ce face distributia extensiva?
a.
|
presupune o prezenta masiva a produsului
pe piata tinta in toate tipurile de retea comerciala
(de la supermarket la magazin specializat) si este recomandata in
cazul produselor de cerere curenta, neproblematice
|
b.
|
o selectie in randul segmentelor de potentiali
cumparatori, in raport cu particularitatile cererii,
solvabi-litatea celor ce achizitioneaza marfa, marimea
cumparaturii
|
ANS: A
162. O politica de
preturi neadecvata la cerere, competitie, costuri poate duce la
diferente substantiale ale
pretului aceluiasi produs in diferite tari?
ANS: A
163. Politica internationala de
pret face parte din politica contractuala a mediului
international?
ANS: A
164. ce sunt obiectivele axate pe profit ?
a.
|
maximizarea cifrei de afa-ceri si o cat mai
puternica prezenta pe piata
|
c.
|
obtinerea de avantaje competitive
|
b.
|
rentabilizarea investitiilor externe
| |
ANS: B
165. ce sunt obiectivele axate pe
concurenta
a.
|
stabilirea preturilor
|
c.
|
patrunderea pe noi piete sau noi segmente de
piata
|
b.
|
luarea caimacului pietei
| |
ANS: A
166. Metodele practicate pentru calcularea
preturilor in functie de costuri
a.
|
iau in calcul cheltuielile efectuate cu realizarea
si desface-rea produselor.
|
c.
|
trebuie sa
fie competitive, avand caracter pur concurential sau urmarind
mentinerea si sporirea cotei de piata
|
b.
|
se bazeaza pe presiunea si influenta
cererii prin cunoasterea elasticitatii cererii in
functie de pret
|
d.
|
apar din eforturile facute pentru stabilirea
anumitor niveluri de preturi pentru intreaga piata. Aceste
eforturi se fac in cadrul unor aranjamente de cooperare intre firmele
concurente, de catre guverne sau prin acorduri internationale
|
ANS: A
167. ce este pretul maxim acceptabil ?
a.
|
stabileste pretul de concordanta cu
varia-tia conjuncturala, astfel incat sa se surprinda
momentul optim conjunctu-ral intre cerere si oferta.
|
b.
|
se bazeaza pe principiul valorii perce-pute de
cumparatori, care reprezinta utilitatea produsului recunoscuta
pe piata.
|
ANS: B
168. Flexibilitatea preturilor in
raport cu clientii apare cand
a.
|
pot fi ridicate la inceputul
sezonului si reduse apoi treptat.
|
c.
|
pot proveni din:
natura produselor
|
b.
|
apare cand se practica preturi cu marje de
profit mai scazute pentru partenerii traditio-nali cu
achizitii mari si mai ridicate pentru parteneri marginali
|
d.
|
intensitatea cererii este diferita si astfel
se stabilesc preturi mai ridicate unde cererea creste
|
ANS: B
169. Dumpingul apare cand
a.
|
cand sunt produse simple, fara deosebiri
sensibile ale parametrilor tehnico-functio-nali (piese de schimb,
constructii metalice, roti dintate etc)
|
b.
|
apare cand se practica preturi determinate pe
baza cos-turilor variabile, pastrate in limite ce permit mentinerea
competitivitatii
|
ANS: B
170. care sunt metodele de determinare a
preturilor pentru promovarea unui ansamblu de produse?
a.
|
Stabilirea de preturi dimensionate
proportional cu costurile de productie, atunci cand modificarea
costurilor unui produs schimba costurile altor produse.
|
b.
|
sunt urmarea unor aran-jamente de pret care
poarta diverse denumiri: intelegeri, carteluri,
comu-nitati de profit, licentierea patentelor, asociatii
comerciale, pret obisnuit, aranjamente informale interfirme
|
ANS: A
171. Preturile administrate apar cand
a.
|
Acestea iau in calcul cheltuielile efectuate cu
realizarea si desface-rea produselor. Ele se folosesc in cadrul produselor
prelucrate si, in special, la masini, utilaje, exporturi
complexe
|
c.
|
se reduce forta com-petitiva a preturilor si se elimina concurenta prin pret.
|
b.
|
se bazeaza pe presiunea si influenta
cererii prin cunoasterea elasticitatii cererii in
functie de pret
| |
ANS: C
172. Intelegerea pentru
licentierea brevetelor
a.
|
reprezinta un tip de combinatie
internationala obisnuit in ramurile industriale, unde
inovatia tehnologica este importanta.
|
b.
|
iau nastere cand mai
multe firme care produc mar-furi similare se inteleg sa
controleze piata pentru tipul de bun pe care il produc.
|
ANS: A
173. ce fac cartelurile?
a.
|
culeg informatii despre preturi si
tranzactii la nivelul unei ramuri industriale. Astfel, scopul este de a
proteja si a mentine structura pietelor in limite acceptabile
pentru membrii lor
|
b.
|
iau nastere cand mai multe firme care produc
mar-furi similare se inteleg sa controleze piata pentru
tipul de bun pe care il produc
|
ANS: B
174. ce sunt preturile de transfer ?
a.
|
sunt cele utilizate pentru schimbul intre produsele
provenite de la diferite filiale ale unei societati
multinationale, care au sediul in mai multe tari. Sunt
preturi de calcul, controlabile si permit rezolvarea problemei
diferentei intre preturile bazate pe costuri si
pretu-rile pietei.
|
b.
|
Scopul final este de a reduce forta competitiva a preturilor si de a elimina
concurenta prin pret.
|
ANS: A
175. In tranzactiile
internationale se folosesc cateva metode de plata. care sunt?
a.
|
plata in avans
|
c.
|
incasare documentara
|
b.
|
scrisoare de credit
|
d.
|
toate
|
ANS: D
176. care sunt strategiile de pret in
functie de marketingul international al firmei?
a.
|
Strategia pretului standardizat
|
c.
|
Strategia pretului scazut sau de penetrare
|
b.
|
pretul inalt sau pentru smantanirea pietei
| |
ANS: A
177. Strategia pretului inalt sau de
luare a caimacului este caracterizata de urmatoarele aspecte
a.
|
este folosita pentru selectarea unor segmente de
piata limitate, ai caror consumatori vor plati
preturi mai ridicate pentru produsul interesat;
|
b.
|
cererea este sensibila la pret si permite
obtinerea unor volume mai mari ale vanzarilor, chiar in faza de
introducere a produsului pe piata
|
ANS: A
178. Strategia pretului scazut
sau de . ?
a.
|
sau de luare a caimacului
|
b.
|
sau de penetrare
|
ANS: B
179. care sunt strategiile de pret
concurentiale?
a.
|
Strategiile de pret defensive
|
c.
|
Strategia pretului scazut
|
b.
|
strategii
destabilirea pretului pentru valorificarea avantajului de
piata
| |
ANS: A
180. Comunicarea in marketingul
international inseamna transmite-rea unui mesaj receptorului prin
care firma furnizoare sau prestatoare de servicii urmareste sa
..?
a.
|
spuna fiecaruia de ce trebuie sa
achizitioneze sau sa manipuleze produsul sau serviciul oferit
|
b.
|
spuna fiecaruia de ce trebuie sa se
gandeasca la produsul sau serviciul oferit
|
ANS: A
181. ce sunt elementele de atractie
emotionala intr-un mesaj?
a.
|
cele care pot determina aparitia unor sentimente
pozitive sau negative, stimulatoare sau inhibitoare ale procesului de
achizitie
|
c.
|
care scot in evidenta, in functie de
contextul cultural, norme si comportamente acceptate sau bla-mate de
societate
|
b.
|
cele care
maresc increderea con-sumatorilor ca produsul va avea
caracteristicile asteptate
| |
ANS: A
182. Obiectivele comunicarii
internationale urmaresc ce?
a.
|
gasirea niselor de piata
pentru evitarea concurentei.
|
b.
|
cresterea exporturilor si a cotei de
piata
|
ANS: B
183. Reclama in marketingul
international este un mesaj platit de o firma pentru a fi
transmis prin mass-media?
ANS: A
184. reclama produsului poate fi distinsa
dupa criteriul 'continutul reclamei' ?
ANS: A
185. Reglementarile in sfera reclamei
se concentreaza asupra caror domenii?
a.
|
produse
|
c.
|
cuvinte si expresii
|
b.
|
mesaje
|
d.
|
toate
|
ANS: D
186. Reclama standardizata se impune
atunci cand
a.
|
apare maturizarea pietei, care impune produselor
noi o reclama adaptata pentru a invinge scepticismul consumatorilor
|
b.
|
cand creste ponderea consumatorilor globali cu nevoi
si dorinte similare.
|
ANS: B
187. Ce reprezinta Vanzarile
personale in marketingul international ?
a.
|
procesul de informare si convingere a
clientilor de a cumpara produse, prin comunicatii personale,
intr-o situatie de schimb
|
c.
|
toate
|
b.
|
reprezinta unul dintre cele mai puternice mijloace de
promovare in arena internationala, imbi-nand practic toate
tehnicile de comunicare ale firmei internationale
| |
ANS: A
188. Promovarea vanzarilor in
marketingul international este un termen generic referitor la ce?
a.
|
la
formele de promovare care nu cad sub inci-denta celorlalte elemente ale
mixului promotional(reclama,vanzarile personale, publicitate,
relatii publice, sponsorizare), si anume: concursuri, cupoane,
esantioane, pliante, cadouri, posta directa, marketing
direct, Internet etc..
|
b.
|
la procesul de informare si convingere a
clientilor de a cumpara produse, prin comunicatii personale,
intr-o situatie de schimb
|
ANS: A
189. Tehnicile de promovare a
vanzarilor pot fi orientate spre distribuitor ?
ANS: A
190. Relatiile publice
internationale reprezinta "o functie a conduce-rii cu ajutorul
careia firma cauta sa obtina ce?
a.
|
intelegerea, simpatia si sprijinul acelora cu
care nu au avut relatii in prezent sau in trecut
|
b.
|
intelegerea, simpatia si sprijinul acelora cu
care au relatii in prezent sau vor avea in viitor
|
ANS: B
191. Mijloacele de comunicare in cadrul
mixului de relatii publice in-ternationale utilizate frecvent sunt?
a.
|
mijloacele de comunicare in masa clasice
|
b.
|
mijloacele de comunicare in masa speciale
|
ANS: A
192. cum se mai numeste 'Comunicarea
directa' ?
a.
|
marketingul direct
|
b.
|
sponsorizare
|
ANS: A
193. Marketingul prin televiziune se
desfasoara prin doua forme.care?
a.
|
Publicitatea cu raspuns direct, posturile TV pentru
achizitii la domiciliu
|
b.
|
Posturile TV pentru achizitii la domiciliu,
Internet
|
ANS: A
194. Comunicarea internationala
se realizeaza in cadrul unor strategii care orienteaza instrumentele,
mijloacele si resursele folosite. Dupa criteriul 'Obiectivele
comunicarii' acestea sunt
a.
|
comunicare standardizata;
comunicare adaptata sau
diferentiata;
comunicare concentrata.
|
c.
|
comunicare orientata
spre produs;
comunicare orientata
spre firma;
comunicare orientata spre persoane
|
b.
|
comunicare directa;
comunicare indirecta.
|
d.
|
cu forte proprii; prin
institutii, agentii, societati specializate
|
ANS: C