Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Marketing


Qdidactic » bani & cariera » marketing
Marketing international - grile - teste



Marketing international - grile - teste



MULTIPLE CHOICE


1. Marketingul este o functie a managementului?


a.

da

b.

nu





ANS:    A


2. 2Vanzarea constituie scopul marketingului?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


3. In comertul international participa natiuni motivate de ce anume?


a.

profit


b.

avantajul comparativ al cantitatii, calitatii, pretului, livrarii, garantiei, serviciilor post-vanzare



ANS:    B


4. in sfera afacerilor internationale sunt circumscrise marketingul international


a.

comertul international, finantele inter-nationale,


c.

Comertul-international,finantele-internationale, managementul international.



b.

managementul international.


 



ANS:    C


5. O firma care vinde in strainatate este angajata in


a.

marketing international,


c.

atat in marketing international, cat si in comert international


b.

in comert international.


 



ANS:    C


6. Marketingul international este posibil fara comert international?


a.

da

b.

nu



ANS:    A




7. In mk.internat. expeditorii si transportatorii de marfa se afla in pozitia de


a.

vanzator


c.

de vanzator cat si in cea de cumparato

b.

cumparator.


 



ANS:    C


8. Marketingul reprezinta organizarea initiala a ideilor, avand drept rezultat


a.

un produs care se poate vinde.


c.

modelarea gusturilor consumatorilor


b.

cercetarea pietei


 



ANS:    A


9. Identificarea consumatorilor este un proces al marketingului?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


10. Calitatea resurselor umane prezinta interes pentru activitatea de mk int.?


a.

nu, se ocupa dep. de personal


b.

da,  calitatea lor reflecta capacitatea firmei de a presta un marketing extern eficient catre public.




ANS:    B


11. Preferinta pentru un produs se studiaza de catre cine?


a.

mk.international


b.

comert international




ANS:    A


12. Firmele "orientate spre piata" identifica regulat


a.

noi piete, afland informatii de la public despre ceea ce doreste si apoi se straduiesc sa produca bunurile sau serviciile solicitate


c.

piete si produse


b.

noi produse


 



ANS:    A





13. Firma "orientata spre produs" creeaza


a.

o cerere artificiala prin reclama, in speranta ca vor satisface o "necesitate" pe termen lung


b.

o cerere reala prin reclama, in speranta ca vor satisface o "necesitate" pe termen lung




ANS:    A


14. La sfarsitul anilor '80, managerii de marketing  s-au referit la firme cu strategii de impingere (push) si de atragere (pull). Acum pe piata se patrunde cu:


a.

cu strategii de impingere (push)


c.

push si pull


b.

atragere (pull)

 



ANS:    C


15. Specialistul in marketing international trebuie sa modeleze


a.

variabilele controlabile


c.

Variabilele controlabile, cele necontrolabile


b.

cele necontrolabile ale mediului in care se va lansa


 



ANS:    C


16. Elementele pe care specialistul le poate controla sunt cele din


a.

interiorul firmei


c.

interiorul firmei si exteriorul firmei



b.

exteriorul firmei


 



ANS:    A


17. Specialistul in marketing international are de a face cu


a.

cel putin  doua niveluri de incertitudine,


c.

nici unul, toate sunt cunoscute prin cercetarea pietei


b.

cel putin  doua niveluri de incertitudine,


 



ANS:    A





18. Elementele controlabile de marketing pot fi modificate


a.

pe termen lung, in vederea adaptarii lor la schimbarea conditiilor pietei sau a obiectivelor firmei

b.

pe termen scurt, in vederea adaptarii lor la schimbarea conditiilor pietei sau a obiectivelor firmei



ANS:    A


19. Numarul firmelor existente si al acordurilor privind impartirea pietelor de catre unele dintre acestea pot avea un impact


a.

intern asupra cotei de piata a altor firme


c.

intern si extern asupra cotei de piata a altor firme.


b.

extern asupra cotei de piata a altor firme


 



ANS:    C


20. Posibilitati create de programele de ajutor extern pentru tarile in curs de dezvoltare favorizeaza aparitia de noi piete?


a.

da

b.

nu



ANS:    B


21. In general, firmele parcurg cateva stadii de evolutie ale marketingului international:


a.


c.


b.


 



ANS:    C


22. Marketingul multiregional se practica cand firma


a.

tranzactioneaza produsele in multe tari ale lumii


c.

elaboreaza strategii comune la nivelul intregii lumi, care este vazuta ca o singura piata


b.

se implica in activitati de export in mod current


 



ANS:    A








23. Firma internationala are la dispozitie o serie de alternative atunci cand incearca sa-si imbunatateasca performantele de marketing:


a.

poate sa-si adapteze produsele existente sau sa dezvolte noi produse;


c.

poate lua decizii legate de modalitatile de patrundere pe pietele internationale.


b.

se poate decide sa adopte o strategie combinata de tipul noi produse pentru noi piete;


d.

toate




ANS:    D


24. Trecerea de la licente la investitii straine directe presupune


a.

cheltuieli mult mai mari


b.

cheltuieli mult mai mici




ANS:    A


25. Penetrarea pietei inseamna


a.

vanzarea mai multor produse catre clientii existenti pe piata interna


c.

Integrarea in aval de piata


b.

identificarea noilor seg-mente care nu sunt servite inca in mod adecvat pe piata interna sau a segmentelor de pe pietele aflate in vecinatate.


 



ANS:    A


26. Imbunatatirea performantelor de marketing se face si prin


a.

cresterea profitabilitatii


c.

investitia in oameni


b.

investitia pe piata


d.

investitia in oameni




ANS:    A


27. Micromediul contine factori care afecteaza


a.

direct capacitatea si ac-tivitatea de marketing a firmei pe pietele internationale


b.

indirect capacitatea si ac-tivitatea de marketing a firmei pe pietele internationale




ANS:    A





28. Macromediul este format din factori care influenteaza activitatea de marketing international a firmei prin actiuni asupra


a.

supramediului acesteia


c.

toate


b.

micromediului acesteia


 



ANS:    B


29. Care sunt componentele care actioneaza direct asupra activitatii de marketing international a firmei?


a.

schimburile comerciale internationale;


c.

integrarea economica internationala


b.

politicile comerciale;


d.

integrarea economica internationala




ANS:    D


30. Protectionism regional care este cu atat mai accentuat cu cat gradul de integrare este


a.

mai mare


b.

mai mic




ANS:    A


31. Masurile protectioniste si de stimulare a exportului vor trebui


a.

pastrate, pt. protectie interna


b.

eliminate, astfel incat pe ansamblul comertului international sa domine liberalismul.



ANS:    B


32. Avantajul absolut presupune


a.

ca o tara trage foloase din comertul international nu numai cand importa o marfa in productia careia se gaseste in inferioritate absoluta fata de strainatate, dar chiar atunci cand importa o marfa in productia careia este superioara strainatatii, dar totusi mai putin superioara decat in productia altor marfuri


b.

ca o tara trage un folos din comertul international de indata ce importa o marfa pe care ar fi in stare  sa o produca ea insasi, dar in conditii inferioare in comparatie cu strainatatea, adica cu costuri mai mari




ANS:    B





33. Avantajul comparativ presupune


a.

ca o tara trage foloase din comertul international nu numai cand importa o marfa in productia careia se gaseste in inferioritate absoluta fata de strainatate, dar chiar atunci cand importa o marfa in productia careia este superioara strainatatii, dar totusi mai putin superioara decat in productia altor marfuri


b.

ca o tara trage foloase din comertul international nu numai cand importa o marfa in productia careia se gaseste in inferioritate absoluta fata de strainatate, dar chiar atunci cand importa o marfa in productia careia este superioara strainatatii, dar totusi mai putin superioara decat in productia altor marfuri




ANS:    A


34. Tarifele vamale sunt


a.

limite cantitative asupra bunurilor importate intr-o tara


b.

taxe impuse de guvern asupra produselor impor-tate din alte tari, la cantitate sau la valoare




ANS:    B


35. Efectele tarifelor vamale sunt de:


a.

marire a presiunii inflationiste si controlului guvernului;


c.

restrictionare a surselor de aprovizionare ale producatorului, alegerilor consumatorilor, a competitiei


b.

slabire a pozitiilor balantei de plati, modelelor de oferta si ce-rere, intelegerilor internationale;


d.

restrictionare a surselor de aprovizionare ale producatorului, alegerilor consumatorilor, a competitiei




ANS:    D


36. Restrictii valutare la export apar in


a.

toate ramurile de activitate


c.

in domeniul industriei textile, otelului, confectiilor si automobilelor.



b.

numai in agricultura si industrie


 



ANS:    C





37. Boicotul guvernamental reprezinta


a.

blocarea valutei, rate de schimb diferentiate si aprobarea guvernamentala a asigurarii schimbului extern


b.

o restrictie absoluta asupra aprovizionarilor si importului anumitor bunuri din diferite tari




ANS:    B


38. Barierele monetare semnifica


a.

o restrictie absoluta asupra aprovizionarilor si importului anumitor bunuri din diferite tari


b.

blocarea valutei, rate de schimb diferentiate si aprobarea guvernamentala a asigurarii schimbului extern




ANS:    B


39. Blocarea valutei


a.

este o metoda de a controla impor-turile agreate de guvern si cele neagreate


b.

poate sista toate importurile sau doar cele peste un anumit nivel si poate refuza dreptul importatorului de a schimba mo-neda nationala cu moneda vanzatorului.




ANS:    B


40. Aprobarea guvernamentala a schimbului extern


a.

se face pentru moneda locala ce se va schimba pe cea straina


b.

poate sista toate importurile sau doar cele peste un anumit nivel si poate refuza dreptul importatorului de a schimba mo-neda nationala cu moneda vanzatorului.




ANS:    A


41. Standardele sunt


a.

bariere tarifare destinate protejarii sanatatii, sigurantei si calitatii produsului.


b.

bariere netarifare destinate protejarii sanatatii, sigurantei si calitatii produsului.




ANS:    B




42. Zone de liber schimb (de comert liber) apar


a.

cand se stabilesc taxe vamale mici intre participanti si taxe vamale comune fata de terti;


c.

cand se elimina taxele vamale interne


b.

cand se elimina taxele vamale interne


 



ANS:    B


43. CEFTA (Acordul Central European pentru Liber Schimb) este


a.

Zona de liber schimb


c.

Piata interna


b.

Conventie vamala si comerciala


d.

Conventie economica




ANS:    A


44. Piata comuna este


a.

MERCOSUR Piata Comuna a Tarilor din Sud


c.

ASEAN Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est pentru Comert Liber


b.

OPEC Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol


 



ANS:    A


45. Localizarea, marimea si structura pietei, 


a.

pot impiedica intrarea bunurilor internationale


b.

nu  pot impiedica intrarea bunurilor internationale




ANS:    A


46. Nivelul de dezvoltare economica a tarii influenteaza rezultatele marketingului international practicat de firma


a.

da

b.

nu



ANS:    A









47. Potrivit legii lui Engels, pe masura ce venitul unei familii creste,


a.

ponderea cheltuielilor pentru procurarea hranei scade,


c.

ponderea cheltuielilor cu alte destinatii si cea a economiilor creste


b.

cea a cheltuielilor gospodaresti ramane relativ constanta,


d.

toate




ANS:    D


48. Marimea populatiei si tendintele sale si  structura pe grupe de varsta a populatiei se cerceteaza la


a.

Factorii economici care influenteaza direct activitatea firmei


c.

Mediul demographic


b.

Situatia cererii



 



ANS:    C


49. balanta de plati externe se cerceteaza la


a.

Mediul monetar si financiar


c.

Situatia cererii


b.

Factorii economici care influenteaza direct activitatea firmei


d.

Mediul demografic




ANS:    A


50. In noile tari industrializate


a.

venitul mediu pe cap de locuitor peste 630 $


c.

exista sectoare puternic internationalizate


b.

exista o orientare puternica spre tarile vestice


 



ANS:    C


51. Cel mai important factor care stabileste daca produsul (bun sau ser-viciu) se potriveste unei anumite piete, este intelegerea corecta si profunda a


a.

politicii tarii


c.

economiei tarii


b.

culturii regiunii tinta


 



ANS:    B


52. Limba este componenta principala a culturii unui popor, cea mai mare parte a elementelor culturale regasindu-se in limbajul nonverbal


a.

da

b.

nu



ANS:    B


53. Tinuta este o reprezentare fizica a stimei fata de propria persoana si fata de partenerul de afaceri.Dar un barbat nebarbierit, imbracat comod si cu o atitudine nonsalanta poate indica un artist avangardist in


a.

Franta,


c.

Australia


b.

China


 



ANS:    A


54. Estetica se refera la aspectele dintr-o cultura care reflecta


a.

frumusetea, bunul gust, exprimate in arte (muzica, teatru, dans, pictura, sculptura), aprecierea culorilor si a formelor.


b.

comunicare, in  special in publicitate, etichetare, ambalare, vanzari personale si cercetari de marketing.




ANS:    A


55. Pinul, bambusul, prunul sunt simboluri pozitive in


a.

India


c.

Japonia


b.

Olanda


 



ANS:    C


56. Steaua in sase colturi si elemente din Coran sunt simboluri positive in Orientul Mijlociu?


a.

da

b.

nu



ANS:    B


57. verde, rosu, galben, portocaliu sunt culori pozitive in


a.

India


c.

Orientul Mijlociu

b.

China


 



ANS:    A



58. Traditiile trebuie supravegheate in cazurile in care par sa indice restrangerea diferentelor culturale intre piete. Pe primul plan se plaseaza


a.

modalitatile de folosire a produselor care pot sta la baza conceperii bunurilor si a deciziilor promotionale


b.

obiceiurile de consum care determina adaptarea marimii ambalajelor si a etichetelor




ANS:    B


59. Programarea corecta a intrarii pe o piata poate fi dictata de credintele religioase sau de sarbatori?


a.

nu

b.

da



ANS:    B


60. Analiza mediului politic trebuie sa cuprinda o serie de factori:


a.

tipul guvernului din tara gazda,


c.

stabilitatea sa de-a lungul timpului, atitudinea sa fata de afacerile internationale


b.

filosofia sa


d.

toate




ANS:    D


61. Cu cat o tara apartine mai multor organizatii internationale, cu atat accepta mai multe reglementari, iar comportamentul sau este mai dependent fata de reglementarile acestora.


a.

da

b.

nu



ANS:    A


62. In cadrul Sistemelor legale internationale cel mai utilizat este


a.

Codul civil, derivat din legea romana;


c.

Codul islamic, bazat pe interpretarea Coranului;


b.

Codul comun, derivat din legea britanica;


d.

Codul socialist, derivat din sistemul socialist


ANS:    A


63. Mediul legal al marketingului are cateva dimensiuni:


a.

legile internationale;


c.

legile interne ale fiecarei piete


b.

legile regionale;


d.

ale fiecarei piete




ANS:    D


64. Drepturile de proprietate intelectuala se refera la:


a.

Patente


c.

Marci comerciale si  Secrete comerciale


b.

Drepturi de autor


d.

toate




ANS:    D


65. Reglementarea practicilor competitive sunt legate de Standardizarea produselor ISO 9000?


a.

da

b.

nu



ANS:    B


66. Reglementarea practicilor anticoruptie sunt drepturi de proprietate intelectuala?


a.

da

b.

nu



ANS:    B


67. Cercetarile de marketing asigura informatiile necesare pentru pune-rea la punct a:


a.

strategiei de patrundere pe o piata externa;


c.

planurilor si propunerilor de marketing international.


b.

mixului de marketing international;


d.

toate




ANS:    D


68. Intr-o cercetare de mkt. culegerea datelor precede


a.

prelucrarea, analiza si interpretarea datelor;


b.

identificarea surselor de date




ANS:    A


69. Structura pietei se refera la marimea pietei, stadiul ei de dezvoltare, numarul de competitori si partile lor de piata si canalele prin care este abordata piata?


a.

nu

b.

da



ANS:    B








70. Definirea caracteristicii cercetate se realizeaza in faza


a.

definirea problemei si elaborarea obiectivelor de cercetare;


c.

identificarea surselor de date;


b.

stabilirea coordonatelor cercetarii;


d.

culegerea datelor




ANS:    B


71. Exista trei tipuri de informatii pe care trebuie sa le asigure cercetatorul:


a.

statistice, matematice, semantice


b.

statistice, calitative, de observare




ANS:    B


72. Pentru a obtine informatii relevante despre pietele straine, o firma trebuie sa elaboreze diferite studii de marketing.In care P din cei 4 se studiaza Produse noi, Scoaterea produselor vechi, Modificari :


a.

promo


c.

plasare


b.

prêt


d.

produs




ANS:    D


73. Piata nationala a unui produs sau grupa de marfuri se refera la


a.

schimburile dintre parteneri din tari  diferite pe tot globul pamantesc.


c.

schimburile de pe pietele nationale si cele internationale ale produsului


b.

tranzactiile cu produse in interiorul granitelor unei tari.


 

ANS:    B


74. Capacitatea efectiva a pietei externe (Cpc), inseamna


a.

volumul tranzactiilor de vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.


c.

ponderea ce revine firmei din piata globala (a ramurii, din piata nationala a tarii gazda, din piata internationala


b.

volumul maxim al tranzactiilor ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.


 


ANS:    A


75. Capacitatea potentiala a unei piete externe inseamna


a.

volumul trazactiilor de vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.


c.

ponderea ce revine firmei din piata globala (a ramurii, din piata nationala a tarii gazda, din piata internationala


b.

volumul maxim al tranzactiilor ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.


 



ANS:    B


76. Raportandu-se la tranzactiile externe, firma isi poate calcula cota de piata care exprima


a.

volumul tranzactiilor de vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.


c.

ponderea ce revine firmei din piata globala (a ramurii, din piata nationala a tarii gazda, din piata internationala


b.

volumul maxim al tranzactiilor ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.


 



ANS:    C


77. Participantii la tranzactiile internationale sunt: statele (tarile) sau grupele de tari, la nivel microeconomic si firmele, organizatiile, institutiile, indivizii, la nivel macroeconomic


a.

da

b.

nu



ANS:    B


78. Firmele opereaza pe piete de monopol, unde exista numerosi furnizori de produse usor diferite, iar fluxurile de informatii sunt imperfecte. Piata masinilor unelte si articolelor de imbracaminte fara marca comerciala se incadreaza in aceste piete.


a.

da

b.

nu



ANS:    B






79. Firmele care au produse si servicii cu marci comerciale de succes ori cele care s-au diferentiat de concurenti in ochii clientilor opereaza pe piete ., unde exista furnizori care ofera produse ce difera semnificativ si care se confrunta cu anumite bariere de intrare, precum si cu fluxuri imperfecte de informatii. Aici intra detergentii, combustibilii, petrolul, tutunul, produse ambalate de consum


a.

monopol


c.

oligopol


b.

monopoliste


d.

concurenta pura




ANS:    C


80. Mecanismul de selectie a pietelor externe-tinta are un caracter secvential si se refera la:


a.

selectarea unui numar de piete externe potentiale;


c.

segmentarea pietei selectate in vederea formularii alternativelor de implementare.


b.

electarea uneia dintre pietele preselectionate;


d.

toate



ANS:    D


81. Criteriile de accesibilitate au rolul


a.

de a evalua gradul de atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul lor se determina volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe fiecare piata nationala luata in consideratie.


c.

de a evalua conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie


b.

de a evalua gradul de deschidere a fiecarei piete nationale-tinta fata de produsele straine, evaluand posibilitatile si limitele de acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala luata in considerare. Aceste criterii se bazeaza pe reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale actului de cumparare, perceperea apelativului made in.

 



ANS:    C















82. Criteriile de potentialitate evalueaza



a.

gradul de atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul lor se determina volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe fiecare piata nationala luata in consideratie.


c.

conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie


b.

gradul de deschidere a fiecarei piete nationale-tinta fata de produsele straine, evaluand posibilita-tile si limitele de acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala luata in considerare. Aceste criterii se bazeaza pe reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale actului de cumparare, perceperea apelativului made in.


 



ANS:    A


83. Criteriile de permeabilitate evalueaza


a.

gradul de atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul lor se determina volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe fiecare piata nationala luata in consideratie.


c.

conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie


b.

gradul de deschidere a fiecarei piete nationale-tinta fata de produsele straine, evaluand posibilita-tile si limitele de acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala luata in considerare. Aceste criterii se bazeaza pe reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale actului de cumparare, perceperea apelativului made in.


 



ANS:    B




84. Criteriile de securitate privesc


a.

riscurile la care se supune firma pe o piata straina


b.

conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie




ANS:    A


85. Criteriile de oportunitate sau de anterioritate privesc


a.

gradul de deschidere a fiecarei piete nationale-tinta fata de produsele straine, evaluand posibilitatile si limitele de acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala luata in considerare


c.

riscurile la care se supune firma pe o piata straina


b.

existenta unor experiente anterioare a decidentului, pozitive sau negative, referitoare la relatii de afaceri pe o anumita piata externa


d.

riscurile la care se supune firma pe o piata straina




ANS:    B


86. Prima etapa in procesul selectarii pietelor externe care ofera conditiile optime efectuarii tranzactiilor este evaluarea generala a pietelor pe baza unei segmentari brute adica


a.

macrosegmentare


b.

microsegmentare




ANS:    A


87. Etapa a doua in procesul selectarii pietelor externe este cea de macrosegmentare, cand sunt identificate segmentele de consumatori in cadrul tarii sau grupului de tari selectionate in faza anterioara


a.

da

b.

nu



ANS:    B


88. Etapa a treia in procesul selectarii pietelor externe este cea de agregare, cand se delimiteaza segmente transnationale bazate prioritar pe criterii de continut


a.

da

b.

nu



ANS:    A




89. In segmentarea pietelor internationale se utilizeaza o mare varietate de criterii. Ele pot fi utilizate independent sau in combinatii. Criteriile careau ce mai mare  relevanta si aplicabilitate internationala sunt cele


a.

economice,


c.

geografice


b.

culturale,


d.

toate




ANS:    D


90. Criteriul cultural este utilizat in segmentare  pentru a clasifica tarile in functie de PNB pe locuitor astfel

- tari cu venit ridicat (PNB/loc >4000$);

- tari cu venit mediu (PNB/loc = 800$-4000$);

- tari cu venit scazut (PNB/loc <800$).


a.

da

b.

nu



ANS:    B


91. Criteriul economic in segmentare realizeaza gruparea pe regiuni, ca: Europa de Vest, America Latina, Extremul Orient, Orientul Mijlociu, Africa, Europa de Est.


a.

da

b.

nu



ANS:    B


92. Criteriul de comportament este utilizat in segmentarea pietelor internationale, urmarindu-se rata de folosinta a produsului, motivatia consumatorului si procesul de adoptare.


a.

da

b.

nu



ANS:    B


93. O alta segmentare dupa criterii multiple este segmentarea portofo-liului, care presupune impartirea tarilor in functie de trei criterii:

potentialul tarii

avantaje competitive

risc.


a.

da

b.

nu



ANS:    A


94. Analiza pe grupuri (in ciorchine) serveste la identificarea pietelor


a.

diferite cultural


b.

similare.




ANS:    B



95. O alta abordare este segmentarea interpiete sau intertari. In acest caz, grupurile


a.

diferite de consumatori din diferite tari formeaza segmente de piata.


b.

asemanatoare de consumatori din diferite tari formeaza segmente de piata.




ANS:    B


96. Conceptul de segmentare interpiete este relevant la scara mondiala, insa el functioneaza cu mare eficienta in special la nivel de


a.

tara


c.

regiune


b.

continent


 



ANS:    C


97. O segmentare este eficienta daca se indeplinesc urmatoarele conditii:


a.

marimea fiecarui segment trebuie sa fie masurabila;


c.

segmentul ales trebuie sa fie accesibil consumatorilor, adica este necesar sa existe canale de distributie pe piata, medii disponibile pentru promovare, tipul de vanzari propus sa fie acceptat


b.

segmentul ales trebuie sa poata aduce venituri adecvate, adica sa fie suficient de mare pentru a fi profitabil;


d.

toate



ANS:    D


98. Ce reprezinta un plan pe termen lung destinat atingerii unui scop sau obiectiv si arata directia pe care o va urma firma pentru fructificarea oportunitatilor pietei, prin modul in care vor fi alocate resursele?


a.

politica firmei


c.

tactica


b.

strategia


 



ANS:    B


99. Strategia de marketing international este o strategie functionala, ce deriva din


a.

strategia generala a concurentilor


c.

strategia guvernamentala


b.

strategia generala a firmei


 



ANS:    B


100. Punerea in aplicare a strategiilor de marketing international se face prin


a.

strategiile operationale


b.

strategii functionale




ANS:    A


101. strategiile operationale se refera la


a.

activitatea de marketing,


c.

la mixul de marketing


b.

la piete


d.

toate



ANS:    D


102. Managerii firmei, prin procesul de planificare, definesc in detaliu obiectivele strategice curente si viitoare si modul cum vor fi atinse. Pentru aceasta, este nevoie de:


a.

evaluarea oportunitatilor de piata prezente si viitoare,


c.

prognozarea schimbarilor din mediul extern ce vor afecta atingerea obiectivelor firmei


b.

estimarea capacitatilor actuale (mediul intern) si de perspectiva,


d.

toate



ANS:    D


103. Strategiile de tip S.O. (puncte forte-oportunitati) sunt


a.

defensive


c.

diversificare


b.

agresive


d.

reorientare




ANS:    B


104. Strategiile de tip S.T. (puncte forte-amenintari) sunt 


a.

defensive


c.

diversificare


b.

agresive


d.

reorientare


ANS:    C









105. Strategiile de tip W.O. (puncte slabe-oportunitati) sunt


a.

defensive


c.

diversificare


b.

agresive


d.

reorientare


ANS:    D


106. Strategiile de tip W.T. (puncte slabe-amenintari) sunt


a.

defensive


c.

diversificare


b.

agresive


d.

reorientare




ANS:    A


107. Combinarea elementelor interne ale firmei cu cele ale mediului extern duce la alternative strategice


a.

generale care fundamenteaza strategia de marketing


b.

concurentiale care fundamenteaza strategia de marketing




ANS:    A


108. In cadrul strategiilor competitive de marketing pe care firma trebuie sa le utilizeze pentru adaptarea la conditiile pietei, se disting 1, 2 3..categorii:


a.

strategii ale dezvoltarii de baza;


c.

strategii concurentiale


b.

strategii de crestere a activitatii;


d.

toate



ANS:    D


109. Conceptul de patrundere pe piata se refera la usurinta sau la dificultatea cu care o firma poate deveni membra a unui grup de firme concurente prin realizarea unui substituent apropiat pentru produsele pe care le ofera acestea?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


110. In cadrul strategiilor competitive de marketing pe care firma trebuie sa le utilizeze pentru adaptarea la conditiile pietei, se disting cateva categorii:


a.

strategii ale dezvoltarii de baza;


c.

strategii concurentiale


b.

strategii de crestere a activitatii;


d.

toate



ANS:    D


111. Strategia de concentrare pe piata e de


a.

patrundere


b.

pozitionare




ANS:    A


112. strategie de diversificare pe piata este de


a.

patrundere


b.

pozitionare




ANS:    A


113. Intrarea directa pe piata externa vizata se face prin


a.

importatorul distribuitor


c.

exportul indirect


b.

societate mixa de productie si comercializare


 



ANS:    A


114. Ce este piggy-back pentru export?


a.

Intrare indirecta pe piata externa vizata


b.

Intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert pe piata externa vizata




ANS:    B


115. franciza pentru export este


a.

Intrare indirecta pe piata externa vizata


b.

Intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert pe piata externa vizata




ANS:    B


116. Care sunt obiectivele politicii de produs in marketingul international?


a.

vanzarea produsului pe pietele internationale fara nici o modifi-care;


c.

elaborarea de noi produse pentru pietele straine;


b.

modificarea produselor potrivit specificului diferitelor tari si/sau regiuni;

d.

toate



ANS:    D


117. Care sunt componentele unui produs destinat pietei externe?


a.

elemente corporale


c.

elementele calitate-pret


b.

acorporale


d.

cororale si acorporale




ANS:    D


118. formele service-ului pe piata externa sunt tehnic si comercial?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


119. marcile de produs sunt


a.

ale producatorului


b.

insemne ale distribuitorului




ANS:    A


120. marcile premium: sunt insemne promovate de


a.

distribuitor


c.

de ambii


b.

producator


 



ANS:    A


121. ce este standardizarea


a.

efectuarea unor modificari ale produsului, in vederea satisfacerii unor cerinte specifice.


b.

oferirea aceluiasi produs pe toate piete-le externe,



ANS:    B


122. ce este adaptarea


a.

ansamblul infor-matiilor transmise de producator sau distribuitor consumatorului poten-tial, pentru a intari emotional sau rational argumentatia ce sta la baza deciziei de cumparare;


c.

implica efectuarea unor modificari ale produsului, in vederea satisfacerii unor cerinte specifice

b.

Vanzarea produsului pe pietele internationale fara nici o modificare;


 



ANS:    C


123. economia de scara in productie este un avantaj in adaptare


a.

da

b.

nu



ANS:    B


124. lipsa de flexibilitate fata de conditiile specifice ale pietei este un avantaj in adaptare


a.

da

b.

nu



ANS:    B


125. ce sunt adaptarile obligatorii


a.

Ele privesc obiceiurile de consum; deprinderile de cumparare; caracteristici ale mediului fizic

b.

Ele privesc securitatea in utilizare, sanatatea consumatorului, protectia mediului ambiant



ANS:    B


126. ce sunt adaptarile indispensabile


a.

sunt cerute de nevoia de a tine cont de piata nationala si de asteptarile clientelei din fiecare tara in care exporta

b.

sunt cerute de legile si reglementarile normative impuse pe piata externa tinta tuturor exportatorilor



ANS:    A


127. Caracteristicile simbolice ale produsului ce sunt


a.

se refera la natura produselor ce solicita service; nivelul de calificare al fortei de munca locale;


b.

se refera la modul in care sunt percepute simbolurile pe piata externa; felul in care este perceputa, de catre purtatorii cererii, imaginea produselor nationale sau a celor importate.



ANS:    B


128. 'Introducerea' este faza in care produsul apare pe piata si este acceptat?


a.

da

b.

nu



ANS:    B











129. 'Cresterea' reprezinta perioada in care produsul incepe sa ce?


a.

sa se vanda din ce in ce mai mult pe piata

c.

produsul apare pe piata, dar nu este inca acceptat.


b.

desfacerea produsului conti-nua, dar intr-un ritm de crestere foarte mic,

d.

produsului atinge si ramane la un nivel caracterizat prin volumul cererii de inlocuire


ANS:    A


130. Garantia este o promisiune din partea distribuitorului?


a.

un pachet de servicii complementare produsu-lui referitoare la reparatii, intretinere, instructiuni, instalari, livrari si furni-zari de piese de schimb, pentru utilizarea deplina in consum a produsului achizitionat.


c.

dobandirea de catre utilizator a tuturor informatiilor de care are nevoie,


b.

o promisiune din partea producatorului ca produsul va functiona asa cum este prevazut

d.

activitati care faciliteaza actul de achizitionare de catre cumparator, nefiind dependent de actul achizitiei, avand mai mult rol promotional.




ANS:    B


131. Service-ul reprezinta un pachet de servicii complementare produsului?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


132. toate produsele sau serviciile sunt si marci?


a.

da

b.

nu



ANS:    B


133. Marcile populare ce sunt?


a.

sunt cele pe care le cauta lumea din foarte multe locuri si pe care le cumpara indiferent de straturile societatii

b.

sunt insemne ce nu angajeaza res-ponsabilitatea nimanui, desi sunt folosite de distribuitori pentru identifi-carea tipului de produs oferit la un pret mai mic;




ANS:    A





134. Politica de marca in marketingul international dezvolta ce  strategii?


a.

strategia marcilor nationale

c.

strategia marcilor globale

b.

strategia marcilor multinationale

d.

toate



ANS:    D


135. Designul insumeaza toate datele referitoare la?


a.

protectie, transport,

c.

culoare si forma,

b.

informare, publicitate

 



ANS:    C


136. Contrafacerea se refera la?


a.

faptul ca o alta companie utilizeaza avantajul concurential al firmei in cauza pentru a furniza consumatorilor produse la preturi mai scazute.

c.

toate

b.

Copierea unui aspect sau altul al unei marci care se bucura deja de succes

 



ANS:    C


137. Alternativele strategice privitoare la dimensiunile gamei de produse iau forma de ?


a.

strategiei diferentierii calitative

c.

strategiei de selectie

b.

strategia de asimilare a produselor noi pentru segmentele de consumatori potentiali;


 



ANS:    C


138. Alternativele strategice privitoare la nivelul calitativ al produ-selor imbraca forma


a.

strategiei stabilitatii sortimentale, ce presupune fie pastrarea proportiilor cantitative intre produse, fie modificarea acestor proportii in favoarea articolelor cu o cerere mai mare

c.

strategiei stabilitatii calitative ca forma de consolidare a unei pozitii de piata clar conturate

b.

strategiei diversificarii sortimentale, ce duce la sporirea varian-telor de produse in cadrul gamei.


 



ANS:    C








139. Alternativele strategice privitoare la gradul de innoire al produselor pot fi


a.

strategia perfectionarii produselor aflate in gama pentru export

c.

strategiei diferentierii calitative

b.

strategiei stabilitatii sortimentale, ce presupune fie pastrarea proportiilor cantitative intre produse, fie modificarea acestor proportii in favoarea articolelor cu o cerere mai mare;


 



ANS:    A


140. Distributia internationala reprezinta activitatile ce se desfasoara si relatiile ce se stabilesc intre .


a.

parteneri situati pe piete diferite in vederea punerii marfii la dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor studiului.

b.

parteneri situati pe piete asemanatoare in vederea punerii marfii la dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor studiului.



ANS:    A


141. Reteaua de distributie (canalele de distributie) are rolul de a face legatura dintre .


a.

producator si consumator sau utilizator final

b.

producator si furnizorul final



ANS:    A


142. Folosirea intermediarilor la vanzarea produselor reprezinta o metoda activa de distributie?


a.

da

b.

nu



ANS:    B


143. In marketingul international reteaua de distributie are doua niveluri?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


144. ce sunt comerciantii - merchant middlemen?


a.

cumpara bunurile de la producator si au o independenta mai mare decat alti distribuitorii.

b.

nu detin titlul bunurilor pe care le comercializeaza si opereaza pe baza de comision.



ANS:    A







145. ce sunt agentii?


a.

distribuitori care nu detin titlul bunurilor pe care le comercializeaza si opereaza pe baza de comision.

b.

Distribuitorii care cumpara bunurile de la producator si au o independenta mai mare decat altii



ANS:    A


146. Intermediarii indirecti sunt din aceeasi tara cu cumparatorul?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


147. Distribuitorii integrati apar la firmele care au marci necunoscute?


a.

da

b.

nu



ANS:    B


148. jobberii de export sau intermediarii  sunt angrosisti de export?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


149. ce este firma de management pentru export?


a.

functioneaza ca departament de marketing indepen-dent, avand costuri scazute, responsabilitatea directa revenindu-i firmei mama.

b.

o firma ce presteaza un serviciu de vanzare pentru producator.



ANS:    A


150. Ce sunt grupurile de vanzare?


a.

formate prin cooperarea mai multor producatori care incearca sa-si vanda produsele in strainatate prin incheie-rea unor acorduri.

c.

intermediari care realizeaza servicii de agent de schimb la preturi reduse.

b.

cauta si achizitioneaza marfuri la cerinta firmelor principale. Ele nu presteaza servicii de vanzare;


d.

sunt intermediari unici specializati in tranzactii obscure sau dificile.



ANS:    A









151. ce sunt dealerii?


a.

sunt intermediari ce vand bunuri industriale, bunuri de consum durabile direct consumatorilor, fiind ultima veriga din lantul dis-tributiei.

c.

achizitioneaza bunuri direct de la produca-tor. Ei vand angrosistilor sau detailistilor si consumatorilor industriali.

b.

sunt intermediari care au drepturi exclusive de vanzare intr-o anumita tara si lucreaza in stransa cooperare cu producatorii

d.

realizeaza activitati de achizitionare, vanzare, transport, depozitare, finantare, obtinere de infor-matii, planificarea productiei, gestionarea riscului si chiar consultanta in management.


ANS:    A


152. ce fac jobberii de import ?


a.

realizeaza activitati de achizitionare, vanzare, transport, depozitare, finantare, obtinere de infor-matii, planificarea productiei, gestionarea riscului si chiar consultanta in management.


b.

achizitioneaza bunuri direct de la produca-tor. Ei vand angrosistilor sau detailistilor si consumatorilor industriali



ANS:    B


153. cine sunt compradorii ?


a.

realizeaza afaceri intr-o tara straina sub un acord contractual exclusiv cu firma-mama.

c.

sunt intermediari unici specializati in tranzactii obscure sau dificile.

b.

sunt agentii conducatori din tarile Orientului In-departat, fiind folositi intrucat cunosc obiceiurile si limba tarii importa-toare.

 



ANS:    B


154. ce este Sucursala proprie?


a.

este subsidiara societatii exporta-toare sau importatoare, nu are personalitate juridica, depinzand de socie-tatea mama care elaboreaza strategia intregii activitati.

b.

are capital propriu si este constituita de societatea mama in strainatate potrivit legislatiei tarii de rezidenta



ANS:    A


155. ce este filiala?


a.

subsidiara societatii exporta-toare sau importatoare, nu are personalitate juridica, depinzand de socie-tatea mama care elaboreaza strategia intregii activitati.


b.

are capital propriu si este constituita de societatea mama in strainatate potrivit legislatiei tarii de rezidenta.



ANS:    B


156. care sunt dimensiunile canalului de distributie?


a.

Lungimea si latimea

c.

lungimea si adancimea

b.

latimea si adancimea

d.

lungime,latime, adancime



ANS:    D


157. Distributia fizica sau logistica se refera la ce?


a.

dotarile fizicesi psihice necesare pentru a deplasa un produs de la producator la utilizatorul final

c.

dotarile producatorului necesare pentru a deplasa un produs de la producator la utilizatorul final

b.

dotarile fizice necesare pentru a deplasa un produs de la producator la utilizatorul final

 



ANS:    B


158. Ce este timpul de tranzit?


a.

timpul dintre momentul comenzii si cel al livrarii produsului la utilizatorul final.

b.

perioada de timp necesara pentru modul de transport selectat in scopul deplasarii bunurilor de la punctul de expeditie la destinatia dorita (saptamani, ore, secunde);




ANS:    B


159. Amploarea distributiei este determinata de gradul de acoperire a unei piete externe tinta?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


160. distributia selectiva ce face?


a.

o selectie in randul segmente-lor de potentiali cumparatori, in raport cu particularitatile cererii, solvabi-litatea celor ce achizitioneaza marfa, marimea cumparaturii

c.

presupune o prezenta masiva a pro-dusului pe piata tinta in toate tipurile de retea comerciala (de la super-market la magazin specializat) si este recomandata in cazul produselor de cerere curenta, neproblematice

b.

se orienteaza spre un singur segment de consumatori potentiali, ceea ce permite si un grad de control mai riguros asupra instrumentelor mixului de marketing (in primul rand, pretul si service-ul).


 



ANS:    A




161. ce face distributia extensiva?


a.

presupune o prezenta masiva a produsului pe piata tinta in toate tipurile de retea comerciala (de la supermarket la magazin specializat) si este recomandata in cazul produselor de cerere curenta, neproblematice

b.

o selectie in randul segmentelor de potentiali cumparatori, in raport cu particularitatile cererii, solvabi-litatea celor ce achizitioneaza marfa, marimea cumparaturii



ANS:    A


162. O politica de preturi neadecvata la cerere, competitie, costuri poate duce la

diferente substantiale ale pretului aceluiasi produs in diferite tari?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


163. Politica internationala de pret face parte din politica contractuala a mediului international?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


164. ce sunt obiectivele axate pe profit ?


a.

maximizarea cifrei de afa-ceri si o cat mai puternica prezenta pe piata

c.

obtinerea de avantaje competitive

b.

rentabilizarea investitiilor externe

 



ANS:    B


165. ce sunt obiectivele axate pe concurenta


a.

stabilirea preturilor

c.

patrunderea pe noi piete sau noi segmente de piata

b.

luarea caimacului pietei

 



ANS:    A


166. Metodele practicate pentru calcularea preturilor in functie de costuri


a.

iau in calcul cheltuielile efectuate cu realizarea si desface-rea produselor.

c.

trebuie sa fie competitive, avand caracter pur concurential sau urmarind mentinerea si sporirea cotei de piata

b.

se bazeaza pe presiunea si influenta cererii prin cunoasterea elasticitatii cererii in functie de pret

d.

apar din eforturile facute pentru stabilirea anumitor niveluri de preturi pentru intreaga piata. Aceste eforturi se fac in cadrul unor aranjamente de cooperare intre firmele concurente, de catre guverne sau prin acorduri internationale



ANS:    A


167. ce este pretul maxim acceptabil ?


a.

stabileste pretul de concordanta cu varia-tia conjuncturala, astfel incat sa se surprinda momentul optim conjunctu-ral intre cerere si oferta.

b.

se bazeaza pe principiul valorii perce-pute de cumparatori, care reprezinta utilitatea produsului recunoscuta pe piata.



ANS:    B


168. Flexibilitatea preturilor in raport cu clientii apare cand


a.

pot fi ridicate la inceputul sezonului si reduse apoi treptat.


c.

pot proveni din:

natura produselor

b.

apare cand se practica preturi cu marje de profit mai scazute pentru partenerii traditio-nali cu achizitii mari si mai ridicate pentru parteneri marginali

d.

intensitatea cererii este diferita si astfel se stabilesc preturi mai ridicate unde cererea creste



ANS:    B


169. Dumpingul apare cand


a.

cand sunt produse simple, fara deosebiri sensibile ale parametrilor tehnico-functio-nali (piese de schimb, constructii metalice, roti dintate etc)

b.

apare cand se practica preturi determinate pe baza cos-turilor variabile, pastrate in limite ce permit mentinerea competitivitatii



ANS:    B


170. care sunt metodele de determinare a preturilor pentru promovarea unui ansamblu de produse?

a.

Stabilirea de preturi dimensionate proportional cu costurile de productie, atunci cand modificarea costurilor unui produs schimba costurile altor produse.


b.

sunt urmarea unor aran-jamente de pret care poarta diverse denumiri: intelegeri, carteluri, comu-nitati de profit, licentierea patentelor, asociatii comerciale, pret obisnuit, aranjamente informale interfirme



ANS:    A


171. Preturile administrate apar cand


a.

Acestea iau in calcul cheltuielile efectuate cu realizarea si desface-rea produselor. Ele se folosesc in cadrul produselor prelucrate si, in special, la masini, utilaje, exporturi complexe


c.

se reduce forta com-petitiva a preturilor si se elimina concurenta prin pret.


b.

se bazeaza pe presiunea si influenta cererii prin cunoasterea elasticitatii cererii in functie de pret

 



ANS:    C





172. Intelegerea pentru licentierea brevetelor


a.

reprezinta un tip de combinatie internationala obisnuit in ramurile industriale, unde inovatia tehnologica este importanta.

b.

iau nastere cand mai multe firme care produc mar-furi similare se inteleg sa controleze piata pentru tipul de bun pe care il produc.




ANS:    A


173. ce fac cartelurile?


a.

culeg informatii despre preturi si tranzactii la nivelul unei ramuri industriale. Astfel, scopul este de a proteja si a mentine structura pietelor in limite acceptabile pentru membrii lor

b.

iau nastere cand mai multe firme care produc mar-furi similare se inteleg sa controleze piata pentru tipul de bun pe care il produc



ANS:    B


174. ce sunt preturile de transfer ?


a.

sunt cele utilizate pentru schimbul intre produsele provenite de la diferite filiale ale unei societati multinationale, care au sediul in mai multe tari. Sunt preturi de calcul, controlabile si permit rezolvarea problemei diferentei intre preturile bazate pe costuri si pretu-rile pietei.

b.

Scopul final este de a reduce forta competitiva a preturilor si de a elimina concurenta prin pret.




ANS:    A


175. In tranzactiile internationale se folosesc cateva metode de plata. care sunt?


a.

plata in avans

c.

incasare documentara

b.

scrisoare de credit

d.

toate



ANS:    D


176. care sunt strategiile de pret in functie de marketingul international al firmei?

a.

Strategia pretului standardizat

c.

Strategia pretului scazut sau de penetrare

b.

pretul inalt sau pentru smantanirea pietei

 



ANS:    A


177. Strategia pretului inalt sau de luare a caimacului este caracterizata de urmatoarele aspecte


a.

este folosita pentru selectarea unor segmente de piata limitate, ai caror consumatori vor plati preturi mai ridicate pentru produsul interesat;


b.

cererea este sensibila la pret si permite obtinerea unor volume mai mari ale vanzarilor, chiar in faza de introducere a produsului pe piata



ANS:    A


178. Strategia pretului scazut sau de . ?


a.

sau de luare a caimacului

b.

sau de penetrare



ANS:    B


179. care sunt strategiile de pret concurentiale?


a.

Strategiile de pret defensive

c.

Strategia pretului scazut

b.

strategii destabilirea pretului pentru valorificarea avantajului de piata


 



ANS:    A


180. Comunicarea in marketingul international inseamna transmite-rea unui mesaj receptorului prin care firma furnizoare sau prestatoare de servicii urmareste sa ..?


a.

spuna fiecaruia de ce trebuie sa achizitioneze sau sa manipuleze produsul sau serviciul oferit

b.

spuna fiecaruia de ce trebuie sa se gandeasca la produsul sau serviciul oferit



ANS:    A


181. ce sunt elementele de atractie emotionala intr-un mesaj?

a.

cele care pot determina aparitia unor sentimente pozitive sau negative, stimulatoare sau inhibitoare ale procesului de achizitie

c.

care scot in evidenta, in functie de contextul cultural, norme si comportamente acceptate sau bla-mate de societate

b.

cele  care maresc increderea con-sumatorilor ca produsul va avea caracteristicile asteptate

 



ANS:    A


182. Obiectivele comunicarii internationale urmaresc ce?


a.

gasirea niselor de piata pentru evitarea concurentei.

b.

cresterea exporturilor si a cotei de piata



ANS:    B


183. Reclama in marketingul international este un mesaj platit de o firma pentru a fi transmis prin mass-media?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


184. reclama produsului poate fi distinsa dupa criteriul 'continutul reclamei' ?


a.

da

b.

nu



ANS:    A


185. Reglementarile in sfera reclamei se concentreaza asupra caror domenii?


a.

produse

c.

cuvinte si expresii

b.

mesaje

d.

toate



ANS:    D


186. Reclama standardizata se impune atunci cand


a.

apare maturizarea pietei, care impune produselor noi o reclama adaptata pentru a invinge scepticismul consumatorilor

b.

cand creste ponderea consumatorilor globali cu nevoi si dorinte similare.




ANS:    B


187. Ce reprezinta Vanzarile personale in marketingul international ?


a.

procesul de informare si convingere a clientilor de a cumpara produse, prin comunicatii personale, intr-o situatie de schimb

c.

toate

b.

reprezinta unul dintre cele mai puternice mijloace de promovare in arena internationala, imbi-nand practic toate tehnicile de comunicare ale firmei internationale

 



ANS:    A


188. Promovarea vanzarilor in marketingul international este un termen generic referitor la ce?


a.

la formele de promovare care nu cad sub inci-denta celorlalte elemente ale mixului promotional(reclama,vanzarile personale, publicitate, relatii publice, sponsorizare), si anume: concursuri, cupoane, esantioane, pliante, cadouri, posta directa, marketing direct, Internet etc..


b.

la procesul de informare si convingere a clientilor de a cumpara produse, prin comunicatii personale, intr-o situatie de schimb



ANS:    A


189. Tehnicile de promovare a vanzarilor pot fi orientate spre distribuitor ?


a.

da

b.

nu



ANS:    A






190. Relatiile publice internationale reprezinta "o functie a conduce-rii cu ajutorul careia firma cauta sa obtina ce?


a.

intelegerea, simpatia si sprijinul acelora cu care nu au avut relatii in prezent sau in trecut

b.

intelegerea, simpatia si sprijinul acelora cu care au relatii in prezent sau vor avea in viitor



ANS:    B


191. Mijloacele de comunicare in cadrul mixului de relatii publice in-ternationale utilizate frecvent sunt?


a.

mijloacele de comunicare in masa clasice

b.

mijloacele de comunicare in masa speciale



ANS:    A


192. cum se mai numeste 'Comunicarea directa' ?


a.

marketingul direct

b.

sponsorizare



ANS:    A


193. Marketingul prin televiziune se desfasoara prin doua forme.care?


a.

Publicitatea cu raspuns direct, posturile TV pentru achizitii la domiciliu

b.

Posturile TV pentru achizitii la domiciliu, Internet



ANS:    A


194. Comunicarea internationala se realizeaza in cadrul unor strategii care orienteaza instrumentele, mijloacele si resursele folosite. Dupa criteriul 'Obiectivele comunicarii' acestea sunt


a.

comunicare standardizata;

comunicare adaptata sau diferentiata;

comunicare concentrata.


c.

comunicare orientata spre produs;

comunicare orientata spre firma;

comunicare orientata spre persoane

b.

comunicare directa;

comunicare indirecta.


d.

cu forte proprii; prin institutii, agentii, societati specializate



ANS:    C



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright