Autoritatile autonome

AUTORITATILE AUTONOME

Potrivit dispozitiilor constitutionale, administratia centrala de specialitate se realizeaza nu numai de catre ministere si alte organe de specialitate din subordinea Guvernului si a ministerelor, ci si de catre „autoritati administrative autonome”.

Autoritatile administrative autonome sunt independente fata de Guvern, nefiind fata de acesta in raporturi de subordonare de autoritate sau de coordonare, aflandu-se practic in afara sistemului administratiei guvernamentale.

Conform art.29 din Legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, singurele raporturi dintre Guvern si autoritatile autonome sunt cele de colaborare.

Aceste autoritati administrative autonome exercita la fel ca si celelalte organe de specialitate ale administratiei guvernamentale, o activitate executiva care are ca obiect organizarea executarii si executarea in concret a legii, precum si asigurarea functionarii unor servicii publice si alteori,  exercitarea unor competente administrativ-jurisdictionale, incadrandu-se in categoria organelor executive ale statului .

Tendinta inregistrata de crestere a numarului autoritatilor autonome fata de Guvern ar putea aduce insa, la diminuarea rolului Guvernului de conducator general al administratiei publice, administratie publica inteleasa atat ca activitate cat si ca sistem.

In momentul de fata in Romania au fost infiintate conform Constitutiei si functioneaza urmatoarele autoritati administrative autonome:

Avocatul Poporului;

Consiliul Legislativ;

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii;

Consiliul Superior al Magistraturii;

Curtea de Conturi;

Serviciul Roman de Informatii

De asemenea au mai fost infiintate prin legi organice si functioneaza:

Agentia Romana de Presa ROMPRES;

Autoritatea Electorala Permanenta;

Banca Nationala a Romaniei;

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;

Consiliul Concurentei;

Consiliul Economic si Social;

Consiliul National al Audiovizualului;

Consiliul National de Evaluare Academica;

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor;

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii;

Serviciul de Informatii Externe;

Serviciul de Paza si Protectie;

Serviciul de Telecomunicatii Speciale;

Societatea Romana de Radiodifuziune;

Societatea Romana de Televiziune.

Avocatul poporului, conform Legii nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, este o institutie independenta, menita sa protejeze cetatenii de abuzuri din partea autoritatilor administratiei publice. El nu poate insa sa ofere asistenta justitiabililor si nici sa le asigure reprezentarea in instanta. Orice persoana fizica, indiferent de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa, atunci cand se considera vatamata in drepturile si libertatile sale de catre un organ al administratiei publice, printr-un act sau fapt administrativ ilegal se poate adresa Avocatului poporului. Autoritatile publice sunt obligate sa comunice sau, dupa caz, sa puna la dispozitia avocatului poporului, in conditiile legii, informatiile, documentele sau actele pe care le detin in legatura cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordandu-i sprijin pentru exercitarea atributiilor sale.

La  1 aprilie 1996 - Consiliul Legislativ si-a inceput efectiv activitatea, dupa aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Legislativ, elaborat in temeiul art. 10 din Legea nr. 73/1993 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ.    In anul 2004 au fost modificate si completate, fiind republicate, atat Legea nr. 73/1993 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ, cat si Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Legislativ.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii functioneaza in baza Legii nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Este o autoritate administrativa autonoma investita, potrivit Constitutiei, cu organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala.

Consiliul Superior al Magistraturii  apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea.

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a magistratilor.    Magistratul care considera ca independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala ii sunt afectate in orice mod, se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, dupa caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decida asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice alta masura corespunzatoare, potrivit legii.  Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor.
Organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii este reglementata prin Legea nr. , modificata si completata prin Legea nr. privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. Aceste prevederi sunt detaliate prin dispozitiile Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotararea Plenului Consiliului nr. . 

Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Aceasta  functioneaza conform Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 77/2002.

Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.

Serviciul Roman de Informatii a fost infiintat la 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181, pornind de la necesitatea existentei unei institutii specializate si competente in domeniul culegerii de informatii privind siguranta nationala. Unul dintre pasii semnificativi ai democratizarii societatii romanesti a fost reglementarea prin lege a organizarii si functionarii Serviciului Roman de Informatii, de catre primul Parlament ales dupa Revolutia din 1989 (Legea nr. 51 din 1991)privind siguranta nationala a Romaniei).

La baza functionarii S.R.I. sta Legea nr. 14 din 1992 , care ii reglementeaza sarcinile, competentele si atributiile. Existenta institutiei este consacrata si in Constitutia Romaniei (art.62, lit. g) care prevede ca cele doua Camere ale Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna pentru numirea directorului Serviciului Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra acestui serviciu.

Agentia Nationala de Presa ROMPRES este cea mai veche si mai prestigioasa institutie de acest gen din Romania. Istoria ei incepe in martie 1889. De-a lungul timpului, ea s-a numit, pe rand, Agentia Telegrafica a Romaniei, Agentia Telegrafica Romana 'Orient-Radio' - RADOR, Agentia Romana de Presa - AGERPRES si, la ora actuala, Agentia Nationala de Presa ROMPRES.

Din 9 ianuarie 2003, ROMPRES are o noua Lege de organizare si functionare – Legea nr. 19 din 2003. Conform acestui act normativ, ROMPRES este o institutie publica autonoma de interes national, independenta din punct de vedere editorial, sub controlul Parlamentului Romaniei. Conform legii, ROMPRES are datoria ”sa respecte principiile ordinii constitutionale din Romania, demnitatea, onoarea si viata particulara a persoanelor, precum si dreptul legitim la propria imagine, fara nici o lezare a acestora si fara a prejudicia masurile de protejare a tinerilor si siguranta nationala. () cunoasterea exacta si rapida a tuturor evenimentelor de actualitate'.

Autoritatea Electorala Permanenta reprezinta o noutate la nivel institutional si un pas ferm spre consolidarea statului de drept si aderarea Romaniei la standardele si valorile tarilor cu traditie democratica. Pe langa atributii de natura logistica si legislativa, Autoritatea are si o importanta componenta educativa, vizand afirmarea unei culturi politice a participarii si o angajare lucida, in cunostinta de cauza a cetatenilor. Crearea unui cadru propice tuturor cetatenilor pentru redescoperirea participarii la viata politica, pentru intelegerea mecanismelor democratiei si a semnificatiei votului, precum si cresterea gradului de incredere si al atasamentului lor fata de sistemul pluralist sunt tot atatea coordonate ale activitatii institutiei.   Organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente sunt stipulate atat in Constitutia Romaniei, cat si intr-o lege organica: Cadrul constitutional - Art.73 alin. (3) lit. a) din Constitutia Romaniei, republicata, conform caruia organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente se reglementeaza prin lege organica;Cadrul legal: Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului Romaniei, modificata si completata; Regulamentul privind organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente.

Banca Nationala a Romaniei (BNR), infiintata in anul 1880, este banca centrala a Romaniei. Banca Nationala este o institutie publica independenta, cu sediul central in municipiul Bucuresti. Este unica institutie autorizata sa emita insemne monetare, sub forma de bancnote si monede, ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei.

Conform prevederilor Legii privind Statutul BNR - Legea nr.312/2004 - obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Principalele atributii ale BNR sunt:

1. elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;
2. autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;
3. emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;
4. stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;
5. administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

Totodata, BNR sprijina politica economica generala a statului, fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) este autoritatea administrativa autonoma de specialitate, cu personalitate juridica, al carei scop principal este apararea drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii activitatii de asigurare in Romania. Activitatea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a inceput la data de 2 iulie 2001, odata cu publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a Hotararii Parlamentului privind numirea membrilor primului sau Consiliu. Acesta reprezinta organul de conducere colectiva a Comisiei. Reprezentantul de drept al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, ca autoritate administrativa autonoma, ca persoana juridica de drept public si in raporturi de drept comun, este presedintele Comisiei. Toate activitatile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in domeniul asigurarilor, au ca baza legala Legea nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si toate normele si hotararile date in aplicarea acestei legi de catre Comisie. Prin Ordonanta de Urgenta nr.201/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.113/2006, titlul Legii nr.32/2000 a fost modificat, devenind ”Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor”.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, (C.N.V.M.), este o autoritate administrativa autonoma cu personalitate juridica. C.N.V.M. reglementeaza si supravegheaza piata de capital, pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, precum si institutiile si operatiunile specifice acestora.

C.N.V.M. are drept obiective fundamentale:

    a) stabilirea si mentinerea cadrului necesar dezvoltarii pietelor reglementate;

    b) promovarea increderii in pietele reglementate si in investitiile in instrumente financiare;

    c) asigurarea protectiei operatorilor si investitorilor impotriva practicilor neloiale, abuzive si frauduloase;

    d) promovarea functionarii corecte si transparente a pietelor reglementate;

    e) prevenirea manipularii pietei si a fraudei si asigurarea integritatii pietelor reglementate;

    f) stabilirea standardelor de soliditate financiara si de practica onesta pe pietele reglementate;

    g) adoptarea masurilor necesare pentru evitarea aparitiei riscului sistemic pe pietele reglementate;

    h) prevenirea afectarii egalitatii de informare si tratament al investitorilor sau al intereselor acestora.

Legi cadru:

- Legea nr.297/2004 privind piata de capital

Legea nr. 208/2005 pentru modificarea art. 285 din Legea nr.297/2004

Ordonanta Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor masuri financiare - publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.677 / 2005

Legea nr. 97/2006 pentru aprobarea OG nr.41 / 2005 - publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 375 / 2006

-O.U.G.nr.25/2002-statutulC.N.V.M.
-Legea nr. 514 / 2002 pentru aprobarea OUG nr. 25.

Consiliul Concurentei este o autoritatea administrativa autonoma, infiintata prin Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 121/2003 si are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor. Rolul sau are doua dimensiuni: una corectiva privind restabilirea si mentinerea unui mediu competitiv normal, iar cealalta, preventiva, de monitorizare a pietelor si supravegherea actorilor pe aceste piete. 
Consiliul Concurentei reprezinta Romania in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta comunitare si extracomunitare.

Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita prin Legea 109/1997, cu modificarile ulterioare, in scopul realizarii dialogului social la nivel national dintre patronat, sindicate si Guvern si a climatului de stabilitate si pace sociala. Constitutia Romaniei defineste Consiliul Economic si Social ca un organ consultativ al Parlamentului si Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin Legea sa de organizare si functionare.

Consiliul Economic si Social are rol consultativ in stabilirea strategiilor si politicilor economice si sociale, in aplanarea starilor conflictuale la nivel de ramura sau la nivel national aparute intre partenerii sociali, precum si in realizarea, promovarea si dezvoltarea dialogului social si a solidaritatii sociale.

Consiliul National al Audiovizualului este o institutie reprezentativa pentru o societate democratica, in care exercitarea dreptului la libera exprimare comporta indatoriri si responsabilitati reglementate prin lege.  In calitate de garant al interesului public in domeniul comunicarii audiovizuale, Consiliul National al Audiovizualului are obligatia sa asigure respectarea exprimarii pluraliste de idei si de opinii , incurajarea liberei concurente, protejarea demnitatii umane si a minorilor , protejarea culturii si a limbii romane, a culturii si limbilor minoritatilor, un raport echilibrat intre serviciile nationale de radiodifuziune si serviciile locale, regionale ori tematice.

Atributiile Consiliului National al Audiovizualului,  sunt stabilite de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Consiliul National de Evaluare Academica, este o autoritate autonoma, infiintata in baza Legii nr. 88/1993, care stabileste criteriile generale si standardele de evaluare a calitatii institutiilor si programelor de invatamant superior, determina gradul lor de conformare la aceste criterii si standarde si face publica lista institutiilor si programelor de invatamant superior care corespund normelor.

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor are rol consultativ in fundamentarea si promovarea politicilor si strategiilor de formare profesionala a adultilor, indeplinind rolul de autoritate nationala pentru calificari. Legislatia Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor: Legea 132/1999 republicata, privind infiintarea si functionarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor; Legea 559/2004 pentru modificarea si completarea Legii 132/1999.

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii functioneaza conform Legii nr. 187 din 07.12.1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica. Infiintarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) in anul 1999 demonstreaza consolidarea structurilor democratice in Romania si alinierea la cerintele si standardele Uniunii Europene in vederea integrarii. CNSAS pune la dispozitia societatii dosarele, documentele si toate materialele intocmite de fosta securitate pana la data de 22 decembrie 1989. Prin politie politica se inteleg toate acele structuri ale securitatii, create pentru instaurarea si mentinerea puterii totalitar comuniste, precum si pentru suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Legea 187/1999 permite accesul la propriul dosar de securitate tuturor cetatenilor romani si cetateni straini care au avut intre 1945 si 1989 cetatenie romana. Legea 187/1999 ofera oricarui cetatean roman posibilitatea de a fi informat, la cerere, in legatura cu calitatea de agent sau de colaborator al securitatii (ca politie politica) a persoanelor care ocupa sau candideaza pentru una din demnitatile sau functiile publice. Totodata, Legea 187/1999 pune la dispozitia cetatenilor materiale referitoare la activitatea de politie politica a fostei securitati, in scopul de a oferi societatii o imagine cat mai corecta a perioadei comuniste.

Conform Legii nr. 1/1998, modificata si completata prin O.U.G. nr.154/2001, Serviciul de Informatii Externe (SIE) este 'organul de stat specializat in domeniul informatiilor externe privind siguranta nationala si apararea Romaniei si a intereselor sale'. Activitatea Serviciului are caracter de secret de stat. Sursele de informare, metodele si mijloacele de munca nu pot fi dezvaluite fata de nimeni si in nici o imprejurare. Divulgarea, in orice mod, a datelor sau a informatiilor ce fac obiectul activitatii Serviciului de Informatii Externe este interzisa si se pedepseste conform legii. 

Serviciul de Protectie si Paza este organ de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, specializat in asigurarea protectiei demnitarilor romani, a demnitarilor straini pe timpul sederii lor in Romania, a familiilor acestora, in limitele competentelor legale, precum si in asigurarea pazei sediilor de lucru si a resedintelor acestora, potrivit hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Cadrul juridic este dat de Legea nr. 191/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Protectie si Paza, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 103/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 67 din 11 martie 2003.

Serviciul de Telecomunicatii Speciale este organul central de specialitate, cu personalitate juridica, ce organizeaza si coordoneaza activitatile in domeniul telecomunicatiilor speciale pentru autoritatile publice din Romania si alti utilizatori prevazuti de lege. Institutia are structura militara si face parte din sistemul national de aparare.

Telecomunicatiile speciale reprezinta transmisii, emisii sau receptii de semne, semnale, scrieri, imagini, sunete sau informatii de orice natura prin fir, radio, sistem optic sau prin alte sisteme electromagnetice pentru utilizatori aprobati prin lege.

Serviciul de Telecomunicatii Speciale functioneaza in baza Legii nr.92/1996, lege publicata in Monitorul Oficial nr.169 din 30 iulie 1996, care ii confera personalitate juridica si autoritate in domeniul telecomunicatiilor speciale.

Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, functioneaza in baza Legii nr. 41 din 17 iulie 1994 republicata si actualizata, privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune. Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune au obligatia sa asigure, prin intreaga lor activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor si opiniilor, libera comunicare a informatiilor, precum si informarea corecta a opiniei publice. Ca servicii publice, in realizarea obiectivelor generale de informare, educatie, divertisment, sunt obligate sa prezinte, in mod obiectiv, impartial, realitatile vietii social-politice si economice interne si internationale, sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice, sa promoveze, cu competenta si exigenta, valorile limbii romane, ale creatiei autentice culturale, stiintifice, nationale si universale, ale minoritatilor nationale, precum si valorile democratice, civice, morale si sportive, sa militeze pentru unitatea nationala si independenta tarii, pentru cultivarea demnitatii umane, a  adevarului si justitiei.