Clasificarea actelor administrative

CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

In stiinta dreptului administrativ[1], actele administrative sunt grupate in diverse categorii, dupa anumite criterii, aceasta grupare prezentand importanta nu numai teoretica, ci si practica.

1. Dupa natura juridica, actele administrative pot fi:

a) – acte administrative de autoritate, numite si acte administrative de putere publica. Acestea sunt emise de o putere publica in mod unilateral, pe baza si in executarea legii, in scopul nasterii sau stingerii unor raporturi juridice, deci pentru a produce efecte juridice;

b) – acte administrative de gestiune, care se realizeaza intre serviciile publice administrative pe de o parte si persoane fizice sau juridice pe de alta parte, si care privesc buna gestionare sau administrare a domeniului public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale (judet, oras sau comuna), dupa caz. Spre deosebire de actele de autoritate care sunt acte unilaterale, cele de gestiune sunt bilaterale, cuprinzand dupa manifestari de vointa;

c)– acte administrative jurisdictionale, care se emit in mod unilateral, de organele de jurisdictie administrativa anume abilitate de lege si solutioneaza conflicte aparute intre autoritati publice si particulari. Actele administrative jurisdictionale se emit cu folosirea unei proceduri speciale, respectiv participarea si contradictorialitatea in dezbateri. Aceste acte sunt acte de speta, care intervin pentru a curma un litigiu.

2. Dupa competenta materiala, exista:

a) - acte administrative cu caracter general, care se emit de autoritatile administratiei publice care au competenta materiala generala, precum ordonantele si hotararile Guvernului, hotararile consiliului judetean sau local, ordinele prefectului ori deciziile primarului;

b) - acte administrative de specialitate, care sunt emise de organele de specialitate ale administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale, cum sunt ordinele si instructiunile emise de ministri si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, alte acte emise de acestia, cum ar fi regulamente, indrumatori circulare, norme metodologice si altele[2], precum si cele emise de conducatorii serviciilor publice desconcentrate sau descentralizate, dupa caz, ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, din unitatile administrativ-teritoriale si de catre serviciile publice ale consiliilor judetene si locale.

3. Dupa competenta teritoriala, actele administrative pot fi:

a) - acte administrative emise de organele administratiei publice centrale, care produc pe intreg cuprinsul tarii. Ele sunt emise de Guvern, ministri, precum si de ceilalti conducatori ai organelor de specialitate, ale administratiei publice centrale;

b) - actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale (hotarari ale consiliilor judetene si locale si dispozitiile primarilor, ordinele prefectilor, precum si actele emise de conducatorii serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor si ale  celorlalte organe de specialitate ale administratiei centrale din unitatile administrativ-teritoriale si ai serviciilor publice ale consiliilor judetene si locale. Desigur, aceste acte produc efecte in limitele unitatii administrativ-teritoriale, in care functioneaza autoritatile care le-au emis;

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

4. Dupa gradul de intindere a efectelor juridice, actele

administrative sunt:

a) - acte administrative normative, care produc efecte cu caracter general si impersonal (hotararile si ordonantele Guvernului, ordinele, instructiunile si regulamentele ministrilor si ale celorlalti conducatori de autoritate a administratiei publice centrale, hotararile consiliilor judetene si locale, de asemenea ordinele prefectilor, actele conducatorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei centrale din unitatile administrativ-teritoriale, precum si ale conducatorilor serviciilor publice ale consiliilor judetene si locale;

b) - acte administrative individuale, care produc efecte numai pentru o anumita persoana fizica ori juridica.

Potrivit doctrinei, din aceasta categorie pot face parte hotararile Parlamentului, decretele emise de Presedintele Romaniei, ordinele ministrilor si ale conducatorilor celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, actele emise de conducatorii serviciilor publice descentralizate in judete si municipiul Bucuresti, precum si cele emise de conducatorii serviciilor publice ale consiliilor judetene si locale, de presedintele consiliului judetean si de catre primar[3].

5. Dupa natura efectelor juridice pe care le produc exista:

- acte administrative care acorda drepturi;

- acte administrative care constata existenta unui drept;

- acte administrative care interzic sau anuleaza existenta unei situatii de fapt considerata anterior un drept.

6. Dupa autoritatea care le emite, actele administrative sunt:

- acte administrative emise de cele doua camere ale Parlamentului, precum regulamentele de organizare si functionare;

- acte administrative emise de presedintele Romaniei, in principal decrete;

- acte administrative emise de organele puterii executive. Din aceasta categorie fac parte toate actele administrative emise de autoritatile administratiei publice centrale si locale, cu competenta materiala generala sau speciala, precum si cu competenta teritoriala centrala ori locala;

- acte administrative emise de alte institutii publice;

- acte administrative emise de regiile autonome.

7. Dupa perioada de timp in care produc efecte, actele administrative 

pot fi:

- permanente, in sensul ca produc efecte de la intrarea in vigoare si pana la abrogare;

- acte administrative temporare, care produc efecte juridice pentru o anumita perioada de timp.