Intelepciunea Uniunii Europene: subventii pentru tutun in paralel cu accize si campanii anti-fumat

Marius Mioc (Altermedia) - Pentru a fi acceptata in Uniunea Europeana, Romaniei i-au fost impuse citeva masuri, printre care cresterea accizelor la tutun. Chiar si dupa mult dorita integrare, Comisia Europeana pregateste noi cresteri ale accizelor la tutun, calificate drept “astronomice” de catre ziarul Timpolis din 31 iulie 2008.

Sint niste masuri care ustura la buzunar cetateanul de rind, dar care erau prezentate ca justificate: fumatul dauneaza sanatatii, Uniunea Europeana care impune aceste cresteri de preturi de fapt ne face un bine, caci ne ocroteste sanatatea.

Insa, sub obladuirea aceleiasi Uniuni Europene, statul sprijina cultivatorii de tutun. Daca acestia indeplinesc niste formalitati birocratice, pot obtine o subventie de 97,55 euro la hectar, la care se adauga 2 euro la kilogramul de tutun. Au fost glasuri care au cerut oprirea subventionarii tutunului, dar opt tari din UE, printre care si Romania, cer prelungirea subventionarii tutunului pina in 2013, dupa cum scrie ziarul “Adevarul” din 4 noiembrie 2008.

Care este logica subventionarii tutunului si, in acelasi timp, a accizarii aceluiasi produs? Putem spune ca accizele sint necesare pentru ca sa aibe Statul bani de dat pentru subventii. Dar, mai presus de toate, este logica subtila a Statului Maximal: nici o activitate economica sa nu se desfasoare fara controlul Statului.

Cultivatorii de tutun sint legati de sistemul birocratic prin nevoia de a primi subventii. Trebuie sa faca o serie de activitati neproductive pentru asta, sa pregateasca dosare cu tot felul de acte, sa umble cu cersitul pentru banii respectivi, dar cine nu primeste subventie are de infruntat concurenta neloiala a celor care au fost subventionati si probabil nu rezista pe piata. Se aplica si aici regula generala ca marile firme pot gestiona mai eficient birocratia necesara obtinerii subventiilor decit micii producatori.

In acelasi timp, accizele ridicate duc la o tentatie mare a evaziunii fiscale, care se combate cu proceduri complicate, cum ar fi obligativitatea timbrarii tigarilor si tinerii unei evidente stricte a productiei si vinzarilor.

Se asigura locuri de munca atit pentru birocratii care impart subventii cit si pentru cei care controleaza incasarea accizelor. Campaniile anti-fumat finantate din bani publici asigura de asemeni locuri de munca.

Creste sau scade productia de tutun, renunta sau se apuca romanii de fumat, se imbunatateste sau nu sanatatea populatiei? De fapt, n-are importanta. Important este ca sistemul birocratic sa ruleze cit mai multi bani.

Donati un organ, salvati o viata

UE propune norme comune privind donarea si transplantul de organe.

Aproximativ 56 000 de europeni se afla in prezent pe listele de asteptare pentru o operatie de transplant. In fiecare zi, 12 dintre ei isi pierd viata pentru ca nu exista organe disponibile.

In fata acestor statistici sumbre, Comisia Europeana cauta solutii pentru a stimula donarea de organe , in special incurajand statele membre sa realizeze, mai frecvent, schimburi reciproce de organe. Desi unele tari sunt deja implicate in astfel de schimburi, ele raman, totusi, destul de rare.

Comisia propune, de asemenea, elaborarea de norme comunitare in materie de donare si transplant de organe, pentru a elimina disparitatile care compromit siguranta si ingreuneaza cautarea donatorilor si repartizarea organelor.

Proiectul legislativ ar urma sa instituie un sistem de trasabilitate a organelor si de raportare a cazurilor in care pacientii prezinta reactii adverse grave in urma unui transplant. De asemenea, este prevazuta desemnarea unor autoritati nationale care sa vegheze la respectarea normelor UE.

Rata donarii de organe variaza de la o tara la alta - de la aproape 35 de donatori pe milion de locuitori in Spania, la mai putin de un donator pe milion de locuitori in Romania. In majoritatea tarilor UE, cererea depaseste cu mult oferta, chiar daca, in ultimii ani, donarea de organe a inregistrat o tendinta ascendenta. Intre 15 si 30% din pacienti decedeaza inainte de gasirea unui donator compatibil. Doar in anul 2006, de exemplu, 5 500 de persoane si-au pierdut viata asteptand sa li se transplanteze un organ, de obicei inima, plaman, rinichi, ficat sau pancreas.

De ce in unele tari exista mai multi donatori decat in altele? Raspunsul nu este simplu. Intr-o anumita masura, este o problema de organizare. Metodele de inregistrare si repartizare a organelor difera de la tara la tara.

Resursele joaca si ele un rol important. Exista tari care aloca resurse semnificative cautarii de donatori. Altele - in special noile state membre - nu au echipamentul necesar pentru realizarea unor operatii atat de complicate cum sunt cele de transplant. Procedurile juridice de obtinere a consimtamantului donatorilor si atitudinile fata de implicatiile etice ale donarii de organe sunt, de asemenea, foarte diferite. De exemplu, multi oameni nu pot accepta ideea donarii organelor provenind de la persoane apropiate, dar procentul refuzurilor este mult mai ridicat in Regatul Unit (42%) decat in Portugalia (6%).

Proiectul Comisiei va raspunde acestor provocari prin masuri menite sa faciliteze cautarea si schimbul de organe, sa sensibilizeze populatia cu privire la donarea de organe si sa amelioreze programele nationale. De asemenea, proiectul promoveaza rolul coordonatorilor de transplant in randul personalului medical.

Relansarea economiei europene

Planul de redresare economica imbina actiunea nationala cu politica UE.

Ca raspuns la criza economica din ce in ce mai acuta cu care se confrunta UE, Comisia Europeana propune masuri in valoare de 200 de miliarde de euro, menite sa creasca puterea de cumparare, sa genereze crestere economica si sa creeze noi locuri de munca. Acest pachet de masuri pe termen scurt si lung reprezinta 1,5% din PIB-ul UE.

Cea mai mare parte a sumei, respectiv 170 de miliarde de euro, provine de la bugetele nationale. Restul de 30 de miliarde de euro se aloca de la bugetul UE si din fondurile Bancii Europene de Investitii.

Planul are ca obiectiv protectia populatiei, a lucratorilor si a antreprenorilor care risca sa fie afectati de criza financiara, pe masura ce aceasta se extinde la nivelul intregii economii. Propune mai mult sprijin pentru aceste grupuri vulnerabile, inclusiv investitii menite sa consolideze competentele profesionale si sa-i ajute pe oameni sa-si pastreze cat mai mult timp locurile de munca sau sa isi gaseasca altele.

UE va accelera distribuirea fondurilor sociale si regionale - in valoare de 6,3 miliarde de euro - si intentioneaza sa acorde stimulente financiare intreprinderilor grav afectate de criza din sectorul constructiilor si automobilelor care produc masini ecologice si construiesc cladiri eficiente din punct de vedere energetic.

Banca Europeana de Investitii care acorda imprumuturi pe termen lung, ar putea juca un rol mai important in finantarea proiectelor de mare anvergura. BEI a pregatit deja un pachet de imprumuturi in valoare de 30 de miliarde de euro, destinate intreprinderilor mici care intampina dificultati in a obtine finantare.

Planul exploateaza flexibilitatea permisa de reglementarile comunitare si nationale in materie de deficit bugetar, care le da guvernelor posibilitatea temporara de a contracta credite mai mari in perioade de criza. Intrucat UE trebuie sa ia masuri urgente pentru a preveni o recesiune acuta si de durata, presedintele Comisiei, José Manuel Barroso, le va solicita liderilor europeni sa aprobe planul cu ocazia summit-ului de luna viitoare si sa-l aplice imediat.

Pachetul de masuri este „suficient de amplu si de curajos pentru a da rezultate pe termen scurt, dar, in acelasi timp, este suficient de fiabil pentru a transforma criza intr-o oportunitate pe termen lung”, a spus presedintele Barroso.

Relansand economia cu ajutorul investitiilor in infrastructura, tehnologii ecologice, eficienta energetica si inovare, pachetul propus de Comisie intentioneaza sa accelereze tranzitia catre o societate bazata pe cunoastere, cu emisii reduse de carbon. De asemenea, planul incurajeaza cooperarea dintre guverne si mediul de afaceri.

Mai multe tari europene (printre care se numara Regatul Unit, Franta si Germania) si-au anuntat deja propriile pachete de stimulare economica. Comisia face apel la toate tarile membre sa urmeze aceste exemple si sa actioneze sub egida UE. Guvernele vor cheltui acesti bani intr-un mod cat mai potrivit propriilor economii, intrucat provocarile sunt diferite de la o tara la alta. Comisia va monitoriza eforturile depuse la nivel national pentru a se asigura ca autoritatile nu acorda avantaje competitive intreprinderilor din propria tara.

Unele economii (de exemplu Slovacia, Bulgaria, Romania si Polonia) sunt inca in perioada de crestere, pe cand altele (Franta, Italia si Germania) sunt deja la un nivel stationar. Si, in vreme ce unele guverne nationale sunt ingrijorate din cauza deflatiei, altele se confrunta cu o rata a inflatiei de doua cifre (Bulgaria, Estonia, Letonia si Lituania).

Ajutor umanitar

Uniunea Europeana, prezenta acolo unde este nevoie de ajutor

Un expert al Oficiului pentru ajutor umanitar, culegand informatii de la un refugiat irakian, intr-o tabara din Siria.

Uniunea Europeana intervine peste tot in lume, pentru a-i ajuta pe cei aflati in dificultate. Si totusi, actiunile sale sunt prea putin cunoscute de catre populatie si mass-media.

„Se lasase seara si luptele erau in toi. Un barbat inarmat ne-a spus ca trebuie sa plecam.” Shamiana, o fetita afgana si familia sa au trebuit sa fuga din satul in care traiau, aflat in districtul Qarabagh, la 30 de km de Kabul. Au mers pe jos cateva zile, pana au ajuns la o tabara de refugiati din Pakistan.

Aici, personalul detasat de Oficiul pentru ajutor umanitar (ECHO) al Comisiei Europene a evaluat rapid nevoile urgente ale refugiatilor din ce in ce mai numerosi, astfel incat sa poata repartiza cat mai bine ajutoarele disponibile. Era necesar sa li se asigure, in principal, corturi, hrana, ingrijiri medicale, apa potabila, sprijin psihologic si sa fie ajutati sa isi reintregeasca familiile.

Rapiditatea de reactie constituie cuvintele de ordine ale ECHO, care a deblocat, de curand, 4 milioane de euro pentru a ajuta 250 000 de persoane stramutate din cauza luptelor care au loc in Republica Democratica Congo.

Anul acesta, Uniunea Europeana a alocat peste 700 de milioane de euro pentru ajutorul umanitar. Dar, desi acesta este cel mai substantial sprijin acordat la nivel mondial, este departe de a fi si cel mai vizibil. Pentru a asigura neutralitatea si eficienta, ECHO nu actioneaza in mod direct, preferand sa finanteze initiative locale, prin intermediul unei retele de organizatii partenere.

Dupa patru ani, Shamiana si familia sa s-au putut intoarce in satul natal. Casa le fusese distrusa, iar campurile din jur erau presarate cu mine, dar UE le-a furnizat ajutor alimentar si a finantat operatiunile de deminare. De asemenea, le-a oferit mijloacele necesare pentru a-si reconstrui casa.

Intr-un context global in care ajutorul umanitar depinde din ce in ce mai mult de fortele armate, personalul umanitar nu este intotdeauna considerat ca fiind neutru, ajungand tot mai adesea in vizorul partilor beligerante.

Isabelle D’Haudt, aflata in misiune la Kabul din partea ECHO, nu se lasa insa descurajata: „Aceasta situatie face ca actiunile noastre sa devina si mai importante: avem un impact rapid, de scurta durata, urmarind obiective precise. Nu ne putem permite sa ne inselam.”

In fiecare an, Uniunea Europeana ofera ajutor pentru peste 18 milioane de persoane, victime ale conflictelor, ale catastrofelor naturale sau ale tulburarilor climatice.

De asemenea, UE se afla in prima linie a luptei pentru combaterea saraciei in lume. In acest context, organizeaza Zilele europene ale dezvoltarii  programate sa se desfasoare la Strasburg, in perioada 15-17 noiembrie

Se ratifica Decizia Consiliului Uniunii Europene 2007/436/CE, Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Comunitatilor Europene, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 23 iunie 2007.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si ale art. 148 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.