CONTRACTUL ECONOMIC

1 Contractul de vanzare-cumparare: definire, trasaturi, tipologie.

Finalizarea negocierilor in procesul de vanzare cumparare se concretizeaza atunci cand se ajunge la un acord intre partenerii de tratative, in intocmirea si incheierea unor instrumente (contracte, comenzi etc.) in cadrul carora se mentioneaza toate elementele care intereseaza partile si asupra carora s-au inteles. In cele mai frecvente cazuri, instrumentul principal folosit in concretizarea viitoarelor relatii de vanzare-cumparare este contractul economic; acesta este instrumentul juridic cel mai eficient in asigurarea conduitei fiecarui partener, in respectarea obligatiilor care si le-a asumat in urma negocierilor prin acordul deplin al participantilor.

Definitie. Contractul economic de vanzare-cumparare este un acord de vointa intre doua parti, in virtutea caruia, cel care vinde se obliga sa transmita celui care cumpara dreptul de proprietate asupra unui obiect in schimbul unui pret pe care il plateste cel din urma.

Trasaturi. Prin definitie, contractul de vanzare-cumparare exprima:

un acord bilateral ce da nastere la obligatii pentru ambele parti;

un acord cu titlu oneros – fiecare dintre parti urmareste realizarea unui folos patrimonial in schimbul prestatiei

un acord de vointa – se incheie numai in momentul in care s-a realizat Contractul economic asigura garantie, certitudine in asigurarea bazei materiale sau in vanzarea produselor pentru fiecare agent economic (in calitate de cumparator sau furnizor). Modul de concretizare a relatiilor economice dintre agentii economici in general, instrumentele folosibile sunt reglementate de Codul Comercial si Codul Civil.

acordul intre vanzator si cumparator.

Tipologie. Contractele economice se diferentiaza intre ele in functie de mai multe criterii:

dupa obiect: contracte de vanzare-cumparare de bunuri materiale; pentru executarea de lucrari; pentru prestarea de servicii; de cercetare stiintifica

dupa orizontul de timp la care se refera:

v     contracte pe termen scurt;

v     contracte pe termen mediu;

v     contracte pe termen lung.

dupa forma in care se concretizeaza:

v     contact scris (comanda scrisa, acceptata si executata in forma emisa de cumparator; oferta emisa de furnizor care este acceptata ca atare si semnata de beneficiar; contraoferta beneficiarului acceptata de furnizor fara obiectii).

v     contract verbal (exemplu: stabilit prin telefon) este putin utilizat datorita dificultatilor in prezentarea elementelor probatorii in cazul unor litigii.

2 Continutul contractelor de vanzare - cumparare; concretizarea principalelor clauze.

Din punct de vedere al continutului, contractul economic trebuie sa fie complet cuprinzator, clar, stimulator pentru a cointeresa partile in indeplinirea obligatiilor care le revin in conditii de operativitate si eficacitate.

In forma sa generala, contractul de vanzare-cumparare cuprinde:

denumirea si domiciliul unitatilor contractante;

persoanele imputernicite sa semneze contractul;

produsul care constituie obiectul contractului, cantitatea ce urmeaza fabricata si livrata;

lotul de livrare;

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

conditiile de calitate;

tipurile de sortiment;

adaptarile si imbunatatirile care trebuie aduse acestuia;

durata de executare a obiectului contractului economic (perioada pe care se intinde obligatia contractului);

termenele calendaristice de executare a contractelor;

conditiile de receptie a cantitatii si calitatii produsului contractat;

formele de asistenta tehnica si pretul de livrare al produsului respectiv;

conditii de ambalare, marcare, livrare, transport etc.

In contract trebuie sa se includa si clauze in legatura cu raspunderile partilor contractuale pentru cazul executarii partiale; cu intarziere sau neexecutarii obligatiilor ce le revin; (penalizari procentuale sau pe zi de intarziere).

Clauzele contractuale prezinta urmatoarele particularitati

Persoana care semneaza contractul este, in principiu, conducatorul unitatii. Acesta poate da imputernicire unui salariat sa semneze contactul in calitate de reprezentant agentului economic. Desi nu este o conditie pentru angajarea unitatii din punct de vedere juridic, actul se mai semneaza si de contabilul sef si juristul firmei.

Obiectul se nominalizeaza clar pentru identificare unitara de catre parti cu precizarea cantitatii, calitatii si sortimentatiei.

Cantitatea se indica in expresie naturala si valorica.

Calitatea se precizeaza facand referire la documente tehnice prin care sunt stabilite “prescriptiile de calitate”. Cum normele tehnice sunt obligatorii, partile nu pot face concesii la calitate in sensul scaderii, ci numai pe linia imbunatatirii acesteia.

Termenele de garantie trebuie sa se prevada in sensul ca reconditionarile sau inlocuirea produselor sa se faca pe cheltuiala vanzatorului daca nu se dovedeste contrariul. Din acest punct de vedere, partile sunt obligate sa nominalizeze in continut documentele de atestare a calitatii care vor fi utilizate.

Pretul se stabileste prin negociere si se include expres in contract. Neprecizarea pretului determina nulitatea contractului. De asemenea se indica si modalitatea de plata.

Receptia se precizeaza ca forma, loc si conditii de desfasurare. Se indica dupa caz, instrumentarul si metodele de receptie (tipul de cantar – ca instrument sau receptie bucata cu bucata, prin sondaj etc. ca metoda.

Ca loc, receptia se desfasoara la furnizor daca prin contract nu se prevede altfel.

In legatura cu momentul cand se desfasoara receptia, se precizeaza ca aceasta poate avea loc:

pe faze de fabricatie pentru utilajele tehnologice, instalatiile si masinile cu grad mare de complexitate;

la data formarii loturilor de livrare;

la data sosirii si preluarii loturilor de catre destinatar la domiciliul de resedinta;

la data eliberarii pentru consum a resurselor materiale.

Ca modalitate, receptia se poate efectua:

pe loturi de fabricatie, specifica produselor care se realizeaza din aceiasi sarja (produse chimice, industria farmaceutica);

bucata cu bucata – pentru produsele complexe, cu tehnicitatea ridicata sau cu valoare mare (exemplu: cele din industria constructoare de masini – tractoare, locomotive);

prin sondaj pentru produsele care se livreaza in cantitati mari dar cu grad redus de complexitate.

La incheierea contractelor economice, o importanta deosebita prezinta si clauza referitoare la stabilirea duratei si termenelor de executie a obligatiilor asumate. Durata de executie se stabileste prin acordul de vointa al partilor. Termenele de executie reprezinta momentele calendaristice (zi, decada, luna) pana la care obligatia contractuala, in totalitate sau partial trebuie sa fie realizata si livrata de furnizor. In acest sens se intocmesc grafice de livrare ca anexe la contract.

In functie de aceste termene se analizeaza si se stabilesc raspunsurile pentru executarea partiala sau neexecutarea contractelor economice incheiate. Indeplinirea obligatiilor la alte termene decat cele precizate in contract se poate face numai pe baza acordului partilor. Livrarile efectuate pentru termene scadente se considera a fi facute in contul termenului cel mai apropiat, dar in conditiile acoperirii obligatiilor curente (normale). Livrarile de produse la alte date decat cele precizate in contract se pot efectua astfel:

cu anticipatie, dar numai cu acordul partilor dat prealabil fiecarei livrari. In cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor destinate obiectivelor de investitii, livrarea anticipata se poate efectua numai cu acordul prealabil al beneficiarului, a antreprenorului care executa montajul.

cu intarziere, dar numai cu acordul prealabil al unitatii beneficiare; acesta va putea refuza primirea produsului daca, datorita intarzierii provocata unilateral de furnizor, este in imposibilitatea de a-l mai folosi sau livrarea ar duce la depasirea nivelului normal al stocurilor; in aceste situatii furnizorul suporta penalitatile si despagubirile prevazute de lege.

In legatura cu conditiile de livrare a produselor, mentionam ca unitatile economice au obligatia de a preciza, in contractele pe care le incheie, daca aceasta actiune intra in sarcina furnizorului sau a beneficiarului; totodata se stabileste mijlocul de transport care va fi utilizat. In acelasi context se precizeaza “conditia franco”, prin care se arata pana unde se extind obligatiile si raspunderile furnizorului in procesul de livrare al produselor care constituie obiectul contractului economic.

Conditiile de ambalare se precizeaza prin definirea tipului de ambalaj, materialul din care trebuie sa fie confectionat, caracteristicile care asigura protectia si conservarea produsului, forma de prezentare, partea care il asigura etc.

Modul de incheiere a contractelor de vanzare - cumparare

Contractul economic se incheie prin acordul de vointa al partilor, care au convenit (s-au pus de acord) cu toate clauzele care definesc viitorul continut al acestui instrument. Pentru a fi valabil, contractul incheiat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa existe consimtamantul partilor; partile sa aiba capacitatea de a incheia acte juridice; obiectul sa fie legal.

Pentru a produce efecte juridice si, deci, pentru a determina realizarea contractului, se cere ca vointa fiecarei parti sa fie declarata (sa fie facuta cu intentia de a angaja juridic pe autorul ei si sa nu prezinte vicii de genul erorilor). Contractul se incheie printr-un inscris, care se poate finaliza si semna in prezenta fizica a reprezentantilor legali ai viitorilor parteneri sau prin corespondenta (forma frecvent utilizata). In cel de-al doilea caz incheierea contractului se realizeaza astfel: vanzatorul emite o oferta pe care o transmite cumparatorului; in oferta sunt precizate elementele esentiale ale contractului (produsul, cantitate, calitate, pret, termene). Primind oferta, cumparatorul o analizeaza si in cazul in care este de acord cu continutul actului, o accepta, in forma prezentata, anuntand vanzatorul de acest lucru.

Pe data sosirii acceptului la vanzator contractul se considera incheiat. Daca are obiectiuni, cumparatorul poate sa nu accepte oferta (si deci contractul nu se incheie) sau sa formuleze propuneri proprii, adica sa emita o contraoferta, caz in care acesta devine ofertantul, iar vanzatorul destinatarul ei. In cazul unei obiectiuni cumparatorul poate invita pe vanzator la negocieri si invers; tratativele se pot astfel finaliza prin incheierea contractului la prezentarea partilor. In incheierea contractului sau stabilirea continutului acestuia este exclusa interventia unor factori din exterior (organe de stat) care sa oblige la contractare sau sa solutioneze eventualele neintelegeri dintre parti. Asigurarea certitudinii in aprovizionarea materiala si in realizarea productiei finite, crearea unor conditii de colaborare si conlucrare bune necesita orientarea agentilor economici in organizarea de relatii pe o durata de timp lunga; aceasta si pentru faptul ca asemenea relatii ofera cadrul potrivit pentru cunoasterea reciproca a partilor contractante si sporirea increderii intre parteneri.

Asemenea relatii asigura agentilor economici producatori conditii pentru orientarea in perspectiva a activitatii de productie, stabilirea masurilor de innoire a produselor, a profilului de fabricatie etc. Sunt unele situatii concrete care inlesnesc organizarea si concretizarea relatiilor de lunga durata; intre acestea amintim:

- cand intre beneficiari si furnizori s-au format relatii traditionale in procesele de aprovizionare – desfacere, ca urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie; situatia este specifica, cu deosebire in cazul produselor sau vanzarilor complexe, pentru care se creeaza conditii de continuitate in colaborarea dintre unitati;

- cand obiectul relatiilor contractuale il constituie aprovizionarea cu materii prime de baza; prin relatii contractuale de lunga durata se asigura certitudinea aprovizionarii unor asemenea materiale de importanta deosebita pentru economia nationala pe o durata mare de timp;

in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, a altor produse complexe destinate obiectivelor de investitii;

in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de unitati producatoare si sunt destinate unuia sau mai multor beneficiari traditionali.

Incheierea de contracte economice de lunga durata, nu inseamna precizarea completa, in amanunt (sortotipo – dimensiuni si calitati) a obiectului si termenelor precise de executare a livrarilor, ci o angajare formala de potential uman, tehnic, material si de pregatire organizatorica in vederea realizarii unor obligatii generale care au in vedere fabricatia si livrarea unui anumit produs; precizarea clauzelor in detaliu privind sortimentatia, calitatea, termenele de livrare, pretul etc. se poate face la momente convenite de parti prin acordul lor, cand se vor avea in vedere elemente noi care au aparut pe piata materialelor si produselor. Orientarea angajarii cumparatorilor de resurse materiale pe perioade lungi este avuta in vedere si in cazul “afacerilor contractate la bursa de marfuri prin operatiuni de heading” – care inseamna contracte la termen cu intindere de pana la un an si, in unele cazuri, durata de timp mai lunga. De exemplu astfel de afaceri fac japonezii care cumpara mari cantitati de petrol cu contracte pe perioade de circa 20 de ani; procedand astfel isi reduc riscul in asigurarea cu hidrocarburi.