Necesitatile de consum ale populatiei rurale

Restructurarea agriculturii si tranzitia rurala in Romania cu consecintele ei cele mai pregnante: reimproprietarirea taranilor si a altor categorii sociale, privatizarea unor sectoare de activitate in special comert si servicii, liberalizarea preturilor, inflatia, au generat si genereaza noi tendinte in manifestarea si ierarhizarea necesitatilor de consum in mediul rural, cele mai evidente fiind: (dupa Papuc N, 1998):

revenirea spre manifestarea cu pregnanta si alocarea bugetelor pentru satisfacerea unor necesitati de baza – confort familial, garderoba-odata cu reculul productiei;

cresterea necesitatilor pentru bunuri de folosinta indelungata (televizoare, frigidere, masini de gatit) ca efect al preocuparilor pentru consolidarea gospodariilor proprii, progresului tehnic, influentelor venite din mediul urban si din strainatate;

exprimarea mai puternica a unor necesitati ce tin de confortul personal si al locuintei si de confortul calatoriilor tot ca urmare a progresului tehnic, cresterii gradului de instruire si ale influentelor externe;

cresterea necesitatilor de servicii, de intretinere si reparatii determinate in mod direct de privatizare si constituirea unor societati care isi contruiesc sedii administrative, cumpara utilaje, instaleaza diverse utilitati sau ca efect al reimproprietarii cu pamant si echipament agricol care solicita revenirea la meserii de mult uitate (rotar, dogar, tocilar, potcovar, dulgher etc.);

cresterea preocuparilor pentru folosirea in mod cat mai placut a timpului liber (concedii, vacante, week-enduri) prin deplasarea solicitarilor spre servicii de calitate in privinta transportului, cazarii, asigurarii mesei, agrement, divertisment);

exprimarea mai accentuata a dorintelor de satisfacere a unor necesitati  in plan spiritual: invatamant, presa, radio-TV, literatura beletristica si stiintifica.

Corectarea  necesitatilor de consum, indiferent de solvabilitatea lor, poate fi realizata prin intermediul normelor de consum, prin asa zisele studii de birou sau de laborator sau cu ajutorul unor investigatii desfasurate direct in randul populatiei (cercetare de teren). Cele mai des utilizater sunt normele de consum care reprezinta evaluari stiintifice ale necesitatilor de consum in raport cu intensitatea activitatii umane desfasurate in anumite conditii de munca si clima in functie de varsta si sex (27).

Cu ajutorul normelor de consum si avand in vedere categoriile de necesitati enumerate mai sus, acestea pot fi grupate in urmatoarele: norme fiziologice (pentru consumul alimentar); norme rationale (pentru consumul de imbracaminte si incaltaminte); norme de inzestrare (pentru consumul de bunuri de folosinta indelungata).

Conversia necesitatilor de consum ale populatiei rurale in conditiile privatizarii si restructurarilor economice actuale are in vedere o serie de factori endogeni si exogeni care au condus la o schimbare majora a conditiei si statutului taranului roman. Cei mai importanti sunt (dupa Papuc N., 1998):

cresterea consumului de energie musculara si nervoasa ca urmare a sporirii efortului si cresterii responsabilitatilor in domeniul exploatatiei pamantului-proprietate privata;

cresterea necesitatilor de insusire a unor noi profesii si revenirea la unele profesii de baza cu mutatii importante in cadrul grupelor socio-profesionale (agricultor, tractorist, mecanic, brutar, sofer, vanzator-gestionar etc.);

estomparea necesitatilor de instruire scolara si extrascolara prin diminuarea veniturilor;

impactul progresului tehnic in mediul rural: mecanizare, cibernetizare, automatizare cu deplasarea cererii de consum spre marfuri si servicii de o anumita finete si calitate;

cresterea navetismului de sfarsit de saptamana cu influente urban-rural;

privatizarea si constituirea unor societati agricole si comerciale care atrag alte categorii de nevoi legate de innsoirea aparatului de productie, utilajelor, servicii de transort, telefon, comert, servicii bancare;

influentele exercitate de conditiile de viata din alte tari cu care turistii din mediul rural au venit in contact si care permit modificarea gusturilor si preferintelor acestora conform standardelor apreciate in exterior;

cresterea si, uneori exacerbarea preocuparilor pentru consolidarea gospodariilor proprii conducand la economii drastice in domeniul cheltuielilor de consum personal cu scopul cumpararii de pamant, animale, masini agricole;

inflatia si liberalizarea preturilor care ingusteaza accesul la satisfacerea unor categorii de nevoi, mai ales pentru populatia rurala.

Ansamblul acestor factori prezentati anterior contureaza ideea ca insasi necesitatile de consum alimentar ale populatiei rurale, exprimate prin cerere, sunt variate, motiv pentru care o cantitate insemnata din aceste produse sunt solicitate si pe piata organizata (in general produse semifabricate sau care sufera un proces de industrializare).

In perspectiva, pentru asigurarea necesitatilor de consum a populatiei rurale este necesar ca activitatile de comert si prestari de servicii, planul de urbanism al unei calitati rurale trebuie sa aiba in vedere distribuirea unitatilor de comert si prestatoare de servicii, iar autorizatiile de constructii si in special cele de functionare sa nu mai fie date fara justificare, ci in concordanta cu necesitatile locuitorilor satului avandu-se in vedere numarul acestora, ci in concordanta cu necesitatile locuitorilor satului avandu-se in vedere numarul acestora, dispersia gospodariilor, existenta unor unitati similare, posibilitatile de transport etc. De asemenea, este necesara selectionarea pe criterii profesionale a intreprinzatorilor particulari care solicita autorizatii de functionare pentru deschiderea unor unitati de comert prin acordarea licentelor de distributie in conformitate cu actele normative privind comercializarea produselor si serviciilor comerciale.