Principalele tipuri de instrumente de plata: Ordinul de plata, cecul, cambia sau trata

Principalele tipuri de instrumente de plata pe suport hartie si caracteristicile acestora

Ordinul de plata

Ordinul de plata este un instrument de virament (transfer) de credit, respectiv o dispozitie neconditionata data de emitent unei banci pentru ca aceasta sa plateasca sau sa faca sa se plateasca o suma unui beneficiar (terta persoana).

Ordinul de plata prezinta unele caracteristici, dintre care cele mai senificative sunt:

este revocabil, in sensul ca poate fi anulat, inainte de a fi inca­sat de beneficiar;

prezinta unele riscuri, cum ar fi: bonitatea si buna intentie a emi­ten­tului. In acest sens, se face precizarea ca ordinul de plata nu prevede ca plata sa se faca la dispozitia beneficiarului. Daca pe parcursul or­dinului de plata exista mai multe banci comerciale, se vor efectua succe­siv operatiuni de receptie, autentificare, acceptare si executare a aces­tuia;

suportul ordinului de plata poate fi de tip clasic – hartie – sau necon­ventional – suport magnetic, electronic etc.

Cecul

Cecul este un instrument de plata si de credit – deoarece de la emiterea sa pana la incasare, trece o perioada de timp, oricat de scurta.

Cecul este un instrument de plata reglementat international.

Cecul reprezinta un instrument de plata prin care tragatorul dispune de fondurile pe care le are la o societate bancara (trasul), acesta obligandu-se sa ii faca serviciul de casa.In acest scop, banca elibereaza clientului sau (tragatorul)mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii.

Persoanele care participa la circuitul cecului sunt:

tragatorul, care este persoana care dispune plata si care, in relatiile de schimburi internationale sau interne, poate fi: importator, cumparator sau debitor si care, prin emiterea cecului, se achita de obligatia de plata;

trasul, care poate fi banca sau o alta societate financiara, agreata de organismul de reglementare. In tara noastra, trasul este, de regula, Banca Nationala a Romaniei;

beneficiarul, care este acea persoana fizica sau juridica in favoarea careia trebuie facuta plata.

De remarcat ca cecul nu este purtator de dobanda.

Ca instrument de plata, cecurile imbraca o multitudine de forme, ele putand fi clasificate potrivit mai multor criterii:

q       in functie de beneficiar:

cecul nominativ. In cazul acestui cec, transmiterea se poate face numai prin cesiune ordinara;

cecul la purtator, care este transmisibil prin simpla inmanare unui creditor;

cecul la ordin, in care beneficiarul este indicat pe efectul de comert si acesta are dreptul sa-l transmita, la randul sau, prin girare sau andosare;

q       in functie de modul in care sunt incasate:

cecul nebarat – de casa sau in alb – care este achitat in numerar;

cecul barat, care poate fi de mai multe feluri: cu barare generala, cu barare speciala, cu barare speciala conditionata, cu barare “nur zur Verrechnung”. Bararea se face in diagonala, cu doua linii paralele si este achitat numai prin virarea sumei in contul bancar al beneficiarului.

Cecurile cu barare generala nu au nimic inscris intre bare.

Cecurile cu barare speciala simpla au numele bancii inscris intre bare. Acest cec nu este transmisibil prin gir, iar plata se face prin virarea sumei in contul bancar al beneficiarului.

Cecul cu barare speciala conditionata are intre liniile paralele scris “Not negociable”, ceea ce inseamna ca cecul nu este transmisibil, plata se face numai in contul beneficiarului nominalizat.

Cecul cu livrare “nur zur Verechnung” exclude plata in numerar – plata se face numai in cont, virament sau compensatie:

cec de virament arata ca suma se va trece intr-un cont de vira­ment;

cec documentar, prin care achitarea cecului este conditionata de prezentarea la banca (tras) a documentelor care probeaza livrarea marfurilor s.a.;

cec certificat – tragatorul solicita bancii (trasului) sa certifice pe blancheta ca exista disponibil in cont. Prin acest procedeu se garanteaza plata;

cec barat cu plata garantata nu este utilizat in tara noastra. In cazul acestui cec, beneficiarul trebuie sa se legitimeze la incasarea lui;

cec de voiaj, de calatorie sau Travellers cheque are valori fixe. La emitere, cecul trebuie semnat de tragator, care este si beneficiar. La incasarea cecului, acesta trebuie semnat a doua oara, in prezenta functionarului bancii sau oficiului de turism;

eurocecuri sau cecuri legitimate cu carte de garantie sunt van­dute de banci clientilor sub forma de cecuri in alb,inmanandu-le, toto­data, o “carte de garantie” cu care vor trebui sa se legitimeze.

In Romania, se primesc si se achita eurocecuri de catre bancile co­merciale, emise de baci straine cu care acestea au conventii de cola­borare

cec circular;

cec postal;

carte de credit – sau cec electronic.

In tara noastra, sunt utilizate, cu precadere, cecuri obisnuite si ce­curi din carnet cu limita de suma.

Disponibilul tragatorului poate sa provina fie dintr-un depozit ban­car, fie printr-o deschidere de cont, fie, inca, din operatiuni de incasari si asi­milate.

Emiterea unui cec de catre tragator fara ca acesta sa dispuna de fon­durile necesare la tras in momentul emiterii cecului atrage dupa sine san­ctiuni civile si penale.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

Cecul, fiind un instrument de plata la vedere, nu poate fi supus acceptarii trasului, care, astfel, nu isi asuma nici o obligatie.

Beneficiarul poate ridica prin cec orice suma, in limita disponibilitatilor din cont ale tragatorului.

Cecurile din carnet cu limita de suma constituie un instrument de decontare care asigura cu anticipatie suma necesara efectuarii platii.

Eliberarea acestui cec se face din contul curent de disponibilitati si a creditelor ce alimenteaza acest cont.

Suma carnetului de cecuri cu limita de suma este stabilita in functie de nevoile curente de sume mici, pe o perioada pana la 30 zile.

Fiecarei intreprinderi i se deschide un cont separat pentru fiecare tip de activitate – productie, investitii etc.

Carnetelor de cecuri cu limita de suma li se fixeaza un termen de valabilitate, care poate fi prelungit la cererea tragatorului. Daca suma a fost consumata, dar nu s-au terminat filele de cecuri se poate suplimenta suma, la cererea posesorului carnetului.

In conformitate cu Legea nr.

nu este permis ca tragatorul sa fie aceeasi persoana cu trasul decat in cazurile cecului de calatorie, cecului circular si cecului emis si tras intre stabilimente diferite ale aceluiasi tragator;

cecul nu este purtator de dobanda;

cecul in alb cuprinde numai semnatura tragatorului. Va fi exercitat dupa completare de catre beneficiar, in conformitate cu intelegerea prealabila cu tragatorul. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul odata cu predarea cecului;

Cecurile “la ordin” (sau fara clauza) pot circula prin gir.

Girul este actul prin care posesorul cecului (girant) transfera altei persoane (giratar) toate drepturile asupra cecului.

Cesiunea de creanta este operatiunea prin care creditorul (cedent) transmite, in mod voluntar, dreptul sau de creanta unei alte per­soane (cesionar), care va deveni creditor in locul sau si va putea incasa suma inscrisa pe efectul de comert.

In cazul girului, mentiunile de girare se fac pe verso (se mai numesc si andosare).

Pot sa existe mai multe persoane care sa participe la girare, cumulativ sau alternativ.

Avalul reprezinta garantia personala pe care o persoana (avalist) o da pentru toata suma sau numai pentru o parte din suma. Avalul se inscrie pe fata titlului.

Cambia sau trata

Cambia este un instrument de plata pentru ca circula ca moneda prin incasare, scontare si rescontare. Totodata, cambia este un instrument de credit pentru ca intre data emiterii si momentul platii trece un timp, oricat de scurt.

In Romania, cambia este reglementata legislativ prin Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr.

Cambia este un inscris prin care creditorul (tragator) da ordin debitorului sau (tras) sa achite la o anumita data (scadenta) sau la prezentare o suma de bani determinata, unei a treia persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia.

Persoanele participante la cambie sunt:

tragatorul care este acea persoana care da dispozitie sa se efectueze plata. Tragatorul poate fi: exportator, vanzator, furnizor, pres­tator de servicii, creditor.

In acelasi timp, tragatorul poate fi: debitor al unei firme care i-a livrat marfuri, i-a prestat servicii s.a. si pe care il desemneaza ca beneficiar al cambiei.

trasul reprezinta persoana care primeste dispozitia de a face plata si care ii este dator tragatorului suma inscrisa pe cambie.

Trasul poate fi: importator, cumparator, debitor etc.;

beneficiarul este persoana care incaseaza cambia.

Initial, beneficiarul este creditorul tragatorului, dar pe parcursul cir­cu­i­tului cambiei – intre emitere si scadenta – pot interveni alti beneficiari, in urma transmiterii cambiei prin gir.

Prin gir, posesorul cambiei transfera toate drepturile ce decurg din cam­bie unei alte persone (giratar). Orice giratar are, la randul sau, drep­tul sa transmita cambia prin gir unei alte persoane.

Operatiunile relative la cambii sunt, in principal, acceptarea si avalul:

Acceptarea denumeste angajamentul luat de tras ca va plati cambia la scadenta.

Pe cambie se scrie mentiunea de accept, suma, data si semnatura.

Acceptul este elementul de certitudine al efectului de comert.

Avalul reprezinta o cautiune (garantie) data unuia dintre semna­tarii cambiei (tras, tragator, girant) de catre un tert.

Avalistul, respectiv persoana care semneaza pe fata “recto”a hartiei de valoare, trebuie sa mentioneze pentru cine semneaza. Daca nu mentioneaza, se considera implicit ca a semnat in favoarea tragatorului.

Avalul este necesar si solicitat cand exista indoieli asupra solvabilitatii trasului, adica asupra celui care trebuie sa plateasca.Avalul va fi dat de o banca sau o firma reputata.

Biletul la ordin

Biletul la ordin este acel inscris prin care o persoana fizica sau juridica (emitent) se obliga sa plateasca o suma, la un anumit termen sau la prezentare, unei alte persoane, numita beneficiar.

Persoanele participante la un bilet la ordin sunt:

subscriitorul sau emitentul, care este acea persoana care isi ia obligatia ferma de a plati unui beneficiar – furnizor, exportator etc. Aceasta persoana poate fi importator, cumparator, debitor s.a.

beneficiarul biletului la ordin, respectiv detinatorul efectului de comert. Acesta poate fi vanzator, exportator, furnizor, prestator de servicii, creditor etc.

In urma circulatiei biletului la ordin, ca si la cambie, prin gir, scontare si rescontare, pot sa apara o serie de beneficiari. Numai cel din urma beneficiar va incasa biletul la ordin.

Probleme comune cambiei si biletului la ordin

Problemele comune cambiei si biletului la ordin sunt, in principal, modalitatile prin care se desfasoara relatiile directe si procedeele de scontare:

q       Girarea sau andosarea:

v       Nu se aplica in cazul cambiilor nominative care poarta men­tiu­nea “nu este negociabila” sau “nu la ordin”, care se transmit prin cesiune.

v       Girul (andosarea) este operatiunea prin care cambia sau biletul la ordin trec de la un beneficiar la altul.

v       Prin gir se transmit, in general, cambiile “la ordin” si biletele la ordin.

v       Instrumentele de acest gen “la purtator” se transmit prin simpla inmanare.

v       Girul reprezinta un ordin de plata dat de beneficiar trasului (la cambie) sau subscriitorului (la biletul la ordin)prin care acestia urmeaza sa efectueze plata noului detinator al efectului de comert.

v       Se numeste girant acea persoana care acorda girul.

v       Noul beneficiar al efectului de comert poarta denumirea de giratar.

v       Girul poate fi de mai multe feluri:

gir plin, cand se precizeaza, pe verso, numele beneficiarului, suma, se pune semnatura si stampila girantului, data etc.;

gir in alb, fara mentionarea numelui noului beneficiar (giratar), dar se specifica suma, se pune suma, se pune semnatura si stampila girantului;

q       Scontarea:

Daca beneficiarul doreste sa-si procure fonduri inainte de sca­denta, poate sconta (vinde) cambia sau biletul la ordin unei banci comer­ciale inainte de scadenta.

Scontul este de doua feluri:

Scont comercial, calculat la valoarea nominala a efectului de comert.

unde Va = valoarea actuala a cambiei

Vn = valoarea nominala a cambiei

S = scontul

s = rata procentuala a scontului

Scont rational care este scontul calculat asupra valorii actuale (reale) a efectului de comert.

q       Rescontarea

Rescontarea este operatiunea realizata de o banca comerciala, cand aceasta are nevoie de fonduri. In aceasta situatie, banca poate sa sconteze, la randul sau (rescontare) la banca centrala. Banca Nationala va deduce, de asemenea, o dobanda si spezele bancare, pentru perioa­da ce ramane pana la scadenta.

q       Alte operatiuni efectuate cu cambii si bilete la ordin

v       Factoring

Este o operatiune specifica de finantare a unui agent economic (exportator, in general) care se afla in posesia mai multor creante pe termen scurt provenite din vanzarea de marfuri. Factorul, in speta o institutie financiara specializata, cumpara titlurile de creanta, preluand toate riscurile de neplata, contra unui comision.

Titularul creantei ramane, totusi, responsabil de riscul valutar, riscul incorectitudinii titlului de creanta sau a livrarii necorespunzatoare a marfii.

v       Forfetarea

Este o operatiune prin care un producator (furnizor, exportator etc.) incheie un contract de livrare a unor utilaje, care se va face, insa, dupa o perioada destul de mare, de la cateva luni la trei ani.

Exportatorul, care are nevoie de bani, se adreseaza unui intermediar – forfetorul – care preia titlul de creanta, pe care il andoseaza fara regres, cu conditia ca exportatorul sa ofere o garantie bancara pana ce titlul va fi platit la scadenta.

Exportatorul va primi de la forfetor valoarea titlurilor, mai putin:

s         plata unei dobanzi;

s         marja de risc, ce pe situeaza, in general intre 1% si 5% din valoarea titlurilor;

s         un comision de gestiune, de asemenea, situat intre 1% si 5% din valoarea totala.

Totalul retinerilor nu poate depasi 20% din valoarea totala a titlurilor.

Operatiuni de scont. Scont simplu, rational, comercial. Pro­cent real de scont.

O polita se cumara, la un moment dat, cu pretul S₀.

Procentul mediu de emisiune este:

p = 100i

Polita este scontata dupa durata h

Valoarea finala a politei:

Daca la momentul h < h (cand t= h h , perioada pana la scadenta) polita este vanduta unei bamci comerciale. La momentul h , polita are o valoare egala cu un curs sau valoare finala K₁.

Valoarea scontata K^a sau valoarea finala speciala evaluata de banca are valoarea finala pe durata t = h h , exprimata in ani si cu un procent anual q =100*j, care trebuie sa fie chiar valoarea nominala.

Diferenta dintre valoarea nominala K si valoarea scontata K^a se numeste scont (S).

a) Scontul simplu rational (SSR)

Scontul simplu raðional, notat cu SSR, se calculeaza astfel:

Daca notam cu K capitalul nominal, cu q procentul de scont si cu t durata in ani, formula de calcul pentru scontul simplu rational va fi:

Daca se noteaza K^a valoarea scontata sau capitalul scontat:

Respectiv:

b) Scontul simplu comercial (SSC)

Scontul simplu comercial se defineste:

Daca se noteaza cu K^a capitalul scontat:

c) Scontul compus rational (SCR)

Scontul compus rational se determina ca:

Unde factorul de actualizare este notat:

Capitalul scontat K^a se calculeaza:

a)      Scontul compus comercial (SCC)

Scontul compus comercial (SCC) se determina:

Sau, formalizat:

Capitalul scontat K^a se determina: