PROCESUL CIVIL - ETAPA DELIBERARII SI PRONUNTARII HOTARARII

Dupa inchiderea dezbaterilor, judecatorii delibereaza in secret asupra solutiei ce urmeaza sa dea fiecarei cauze. Rezultatul deliberarii are loc printr-o minuta scrisa de catre un membru al completului de judecata si care a participat la judecata cauzei. Solutia se consemneaza in condica de sedinta, iar dupa aceasta, intotdeauna, se pronunta in sedinta publica, chiar in lipsa partilor.

Hotararea judecatoreasca

Hotararea desemneaza actul de dispozitie prin care instanta, realizind o adevarata activitate de judecata, transeaza un litigiu, rostind dreptul si stabilind masuri pentru recunoasterea, ocrotirea sau valorificarea lui.

Din punct de vedere al redactarii, hotararea judecatoreasca cuprinde trei parti: practicaua (se intocmeste de catre grefierul de sedinta si trebuie prevazute mentiunile din art. 261, pct. 1-4), considerentele (motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei in vederea pronuntarii), dispozitivul ( cuprinde solutia data de completul de judecata, concretizata in minuta).

Hotararea este redactata de catre judecatorul desemnat de catre presedintele completului de judecata atunci cind completul este alcatuit din mai multi judecatori.

Procesul penal

Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, avand ca scop constatare la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Este activitatea de dovedire a infractiunilor care formeaza obiectul unei cauze penale, realizata,  potrivit legii, de procedura penala de catre organele judiciare ale statului, cu participarea partilor si a altor persone, in scopul restabilirii ordinii de drept, prin aplicarea pedepselor corespunzatoare persoanelor vinovate si prin luarea celorlalte masuri prevazute de legea penala.

Fazele procesului penal

Fazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia, in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia lor procesuala si dupa epuizarea carora pot fi date anumite solutii privind cauza penala.

Faza de urmarire penala

Are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea autorului (faptuitorului) unei infractiuni, prinderea acestuia, descoperirea, ridicarea si administrarea probelor in vederea trimiterii in judecata si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este cazul sau nu sa se dispuna trimiterea in judecata (art.200 Cod p.p)

Actiunea de urmarire penala este efectuata de procurori, de organele de cercetare penala ale justitiei, formate din organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale.

Actele prin care este marcat momentul de inceput al urmaririi penale sunt: procesul-verbal sau rezolutia motivata / ordonante, iar momentul final al acestei faze este rechizitoriul prin care se dispune trimiterea in judecata; ordonanta de scoatere de sub urmarire penala; incetarea urmaririi penale; clasarea.

Faza de judecata.

In aceasta faza, isi desfasoara activitatea instantele judecatoresti, ce verifica legalitatea actelor si masurilor procesuale dispuse de organale de urmarire penala, readministreaza probele stranse in cursul urmaririi penale, procedand la completarea lor, la care participa, de regula, procurorul.

Momentul de inceput al fazei de judecata este marcat de inaintarea rechizitoriului la instanta cand s-a efectuat urmarirea penala, sau plangerea prealabila, cand nu se efectueaza urmarirea penala, iar momentul final al judecatii se realizeaza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, sentinta, decizie.

3. Punerea in executare a hotararilor penale

Isi desfasoara activitatea instantele de judecata, procurorul, unele organe ale Ministerului de Interne si alte organe abilitate.

Momentul de inceput este acela al eliberarii mandatului de executare de catre instanta si trimiterea acestuia la organul competent sa-l duca la indeplinire. Momentul final este determinat In functie de felul pedepsei: inchisoarea - momentul final fiind marcat de procesul-verbal de constatare a inceperii executarii si amenda - momentul final este depunerea, la instanta de executare, a recipisei de achitare a amenzii penale.

Participantii:

Participantii in procesul penal sunt acele organe si persoane care, prin calitatea si rolul pe care il au, contribuie la realizarea scopului procesului penal.

Participantii In procesul penal sunt:

Organele judiciare actioneaz` In numele statului pentru ocrotirea intereselor intregii societati. Acestea sunt:

Instantele de judecata (judecatorii, tribunale specializate, tribunale, curti de apel, tribunale militare, tribunalul militar teritorial, curtea militara de apel, Inalta curte de casatie si justitie);

Ministerul Public - reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, in conditiile legii ;

Organele de cercetare penala (organele de cercetare ale politiei judiciare si organe de cercetare speciale).

Partile din proces actioneaza pentru realizarea intereselor persoanelor care se nasc din infeaciune, prin formularea de cereri, memorii, interventii, concluzii adresate organelor judiciare:

Inculpatul;

Partea vatamata;

Partea civila;

Partea responsabila civilmente.

Aparatorul, care actioneaz` in numele partii careia ii acorda asistenta juridica, avand o pozitie speciala intre ceilalti participanti.

Alte persoane

Martorii;

Martorii asistenti;

Expertii;

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Interpretii;

Agentii procedurali;

Mandatarii;

Succesorii.

Reprezentantii.

Substituitii procesuali.

Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de alte instante judecatoresti stabilita de lege.

Este separata si este in echilibru cu celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, conform principiului constitutional al independentei si inamovibilitatii judecatorilor si cu dispozitiile celorlalte legi.

Infaptuiesc justitia in scopul apararii, realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.

Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul autoritatii judecatoresti si garantul independentei justitiei.

Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.

Instantele pot avea In organizarea lor doua sau mai multe sectii. Numarul sectiilor curtilor de apel, tribunalelor, precum si sectiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.

TIPURILE competenTei:

a)     Competenta functionala- forma de competenta prin care se determina categoriile de activitati pe care le desfasoara fiecare organ judiciar.

b)     Competenta materiala - forma de competenta prin care se stabileste capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale.

c)      Competenta teritoriala - forma de competenta prin intermediul careia se repartizeaza cauzele penale din punct de vedere teritorial, pe linie orizontala, intre organele judiciare de acelasi grad.

Competenta in materie penala:

a) Competenta judecatoriei:

judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.

solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege;

b) Competenta tribunalului militar

judeca in prima instanta:

a)     infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal, precum si alte infractiuni savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv, cu exceptia celor date in competenta altor instante;

b)     infractiunile prevazute de Codul penal in art. 348-354, savarsite de civili;

judeca si solutioneaza si alte cauze anume prevazute de lege.

c) Competenta tribunalului

judeca in prima instanta:

a)     infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2, 2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266-270, 273-276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art. 279^1, 298, 312 si 317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;

b)     infractiunile savirsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;

c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale;

d) infractiunea de spalare a banilor, precum si infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;

e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;

e) infractiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;

f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);

ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

d) Competenta tribunalului militar teritorial

judeca in prima instanta:

a)     infractiunile mentionate in art. 27 pct. 1 lit. a)-e), savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, de militari pana la gradul de colonel inclusiv;

b)     alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare, cu exceptia infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si a infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;

ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

e) Competenta Curtii de Apel

judeca in prima instanta:

a)     infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si 356-361;

b)     infractiunile savirsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de la parchetele de pe linga aceste instante, precum si de notarii publici;

c)     infractiunile savarsite de judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai camerelor de conturi judetene, precum si de controlorii financiari de la Curtea de Conturi;

d) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate in prima instanta de tribunale;

ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale din circumscriptia sa ori intre judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite aflate in circumscriptia Curtii, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate.

f) Curtea Militara de Apel:

judeca in prima instanta:

a)     infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si art. 356-361, savarsite de militari;

b)     infractiunile savirsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe linga aceste instante;

c)     alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare teritoriale;

ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele militare teritoriale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare teritoriale sau intre tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale ori intre tribunalele militare din raza de competenta a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

g) Competenta Curtii Supreme de Justitie

judeca in prima instanta:

a)     infractiunile savirsite de senatori si deputati;

b)     infractiunile savarsite de membrii Guvernului;

c)     infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii, judecatorii si procurorii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului;

d)     infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si chestori;

e)     infractiunile savirsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;

f)      infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante si de procurorii Parchetului National Anticoruptie;

g)     alte cauze date prin lege in competenta sa;

ca instanta de recurs, judeca:

h)    recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, in prima instanta, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;

i)      recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, ca instante de apel, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;

j)      recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie, precum si alte cazuri prevazute de lege.

judeca recursurile in interesul legii;

solutioneaza:

k)     conflictele de competenta in cazurile in care Curtea Suprema de Justitie este instanta superioara comuna;

l)      cazurile in care cursul justitiei este intrerupt;

m)   cererile de stramutare;

d) alte cazuri anume prevazute de lege.

ACTIVITATEA IN TIMPUL ȘEDINTEI DE  JUDECATA

Dosarele care vor fi judecate vor ajunge inainte de inceperea sedintei de la arhiva la judecatori pentru a le studia inainte de inceperea sedintei de judecata; dupa aceea, grefierul ia dosarele de la judecatori si le aduce in sala de sedinta cu  de ora inainte de a incepe sedinta.

Grefierul le pune la dispozitia partilor spre a le studia, luandu-le inainte de intrarea completului de judecata.

Grefierul anunta intrarea completului de judecata si roaga persoanele aflate in sala sa se ridice in picioare. Presedintele completului cere persoanelor sa se aseze, declarand deschisa sedinta. Presedintele completului intreaba care cauze vor fi amanate si care vor fi cazurile cu impacari. Grefierul striga cauzele indicate de parti care sufera amanari si inmaneza dosarul completului pentru judecata. Dupa aceea, grafierul striga lista in ordinea in care sunt cazurile.

Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grafierul va face referire la obiectul cauzei si stadiul in care se afla pe scurt. Daca partile sunt prezente, se trece la judecarea cauzei prin ascultarea partilor, prin prezentarea si depunerea probelor, si toate celelalte discutii cu privire la judecata. Daca la prima strigare a unei cauze o parte nu este prezenta si prezenta ei este obligatorie, se amana cauza la a doua strigare .

In cursul sedintei grefierul va consemna in caietul de note:

numarul dosarului

sustinerile orale ale partilor

masurile dispuse de instanta.

Caietul de note va fi numerotat si sigilat, acesta depunandu-se la arhiva instantei. Daca instanta ramane in pronuntare, presedintele completului va anunta in sedinta ziua si ora stabilite pentru pronuntarea deliberarii.

La sfarsitul sedintei, completul se ridica iar presedintele completului declara incheiata sedinta de judecata. Desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio. Incheierea de sedinta se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata.

ACTIVITATEA ULTERIOARA INCHEIERII  DEZBATERILOR

Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. La deliberare i-au parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.

Presedintele completului sau unul dintre judecatori va trece in condica de sedinta, inainte de pronuntare in sedinta publica, solutiile pronuntate.

Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata, fiind asistat de catre grefier.

Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.