Principii de organizare si functionare ale institutiilor judiciare

Puterea de stat. este al treilea element al continutului statului. In antichitate se facea distinctie intre autoritas si potestas. Autoritas apartinea senatului si potestas poporului. Astazi titularul puterii este poporul, care o exercita prin intermediul reprezentantilor sai, care exercita cele 3 institutii ale statului. Puterea nu se instraineaza niciodata de la popor.

Puterea de stat prezinta urmatoarele trasaturi:

-are caracter politic, are o sfera generala de aplicabilitate, are agenti specializati care o realizeaza, este suverana.

Suveranitatea interna inseamna puterea de comanda a statului in interiorul teritoriului, puterea de a crea dreptul si de a exercita forta de constrangere.

Suveranitatea externa se manifesta in plan international prin egalitatea statului cu alte state.

Independenta statului pe plan international.

Forma statului cuprinde 3 elemente:

-Forma de guvernamant

-Structura de stat

-Regimul politic.

Forma statului reprezinta modalitatea de alcatuire si de organizare a elementelor statului. Forma de guvernamant este o componenta a formei statului.

Structura de stat inseamna modul de utilizare si de impartire a statului in unitati administrativ-teritoriale precum si raporturile dintre stat si aceste unitati. Sunt state cu o structura simpla sau compusa(fedelare).

Regimul politic determina aparitia mai multor tipuri de state: - totalitare

- democratice.

Alta clasificare

Regim politic - parlamentar

- prezidential

- semiprezidential

Justitia este inerenta societatii, ea realizeaza cea de-a treia functie a statului, cea jurisdictionala si functioneaza ca un serviciu public. Institutiile judiciare cunosc 4 principii de organizare si 4 principii de functionare:

a. Principiile de organizare sunt urmatoarele:

-Principiul separatiei: are multiplu aspect. Separarea jurisdictiilor ordinare de cele administrative, pe de alta parte este vorba despre separarea magistratilor judecatori de magistratii procurori. In romania functioneaza aceasta a doua coordonare a principiului

-Principiul ierarhiei jurisdictiilor: presupune ca exercitarea controlului judiciar asupra solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti sa se faca de catre instante superioare in grad; existenta dublului grad de jurisdictie sau a triplului grad de jurisdictie.

-Principiul neutralitatii: o neutralitate tehnica si una social politica.

Neutralitate tehnica: judecatorul trebuie sa se abtina de la orice manifestare a opiniilor sale cu privire la cauzele pe care le judeca,

Neutralitate politica: neutru de puterea politica existenta, de presiunile sociale.

-Principiul colegialitatii: de regula procesele sunt judecate conform acestui principiu de 2 sau mai multi judecatori cu scopul asigurarii independentei actului de justitie. Cu toate acestea in legislatia majoritatii statelor europene se observa si solutia judecatorului unic. Este agreata pentru judecarea litigiilor de mica importanta

b. Principii de functionare

-Egalitatii: presupune ca fiecare justitiabil este egal in fata legii, fiecare are dreptul natural la un judecator, fiecare are un acces nelimitat, legal de a apela la judecata unui judecator. Acest lucru este consacrat si in conventia europeana a drepturilor omului.

-Gratuitatii: justitia este gratuita. In materie civila si comerciala, in functie de valoarea obiectului litigiului se pot percepe taxe.

-Libertatii si impartialitatii. Consacrat prin constitutie, justitia este unica, egala si impartiala pentru toti, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Un judecator nu poate fi mutat, transferat, detasat fara acordul lui, odata investit cu judecarea unui caz prin repartizare aleatorie, este liber sa pronunte o solutie in temeiul legii. Sunt independenti chiar si fata de propriile solutii pronuntate anterior. Nu li se pot impune solutii de catre alte autoritati.

-Continuitatii: inseamna ca activitatea justitiei se desfasoara in mod continuu fara intrerupere. Cu toate acestea este reglementata in unele state in mod distinct vacanta judiciara, dar acest lucru nu trebuie interpretat ca fiind o intrerupere al serviciului public al justitiei, pentru ca nu reprezinta decat un drept al magistratilor. In realitate pentru cauzele urgente, judecata este posibil sa continue si in perioada de vacanta.