Sisteme constitutionale: Sistemul prezidential, sistemul constitutional semiprezidential

1. Consideratii generale

Potrivit D.E.X. prin 'sistem' se intelege un ansamblu de elemente (principii, reguli, fapte etc.)dependente intre ele si formand un intreg organizat, care pune in ordine intr-un domeniu de gandire teoretica, reglementeaza clasificarea materialului intr-un domeniu de stiinte ale naturii sau face ca o activitate practica sa functioneze potrivit scopului urmarit.

Sistemele constitutionale, sunt de fapt modalitati prin care regimurile politice se exprima pe planul juridic al organizarii constitutionale. Regimurile politice au fost definite in literatura de specialitate ca reprezentand anumite modalitati prin care puterea politica este organizata intr-o tara determinata. Intr-o alta conceptie, regimul politic insumeaza insusi modul de organizare si de functionare a mecanismelor prin care se

infaptuieste puterea politica in stransa legatura cu situatia drepturilor si libertatilor democratice.¹⁾

In opinia autorilor francezi, notiunea de regim politic este o notiune complexa, care face apel la regulile de organizare si de functionare a institutiilor constitutionale, la sistemul de partide, la practica vietii politice, precum si la ideologie si la moravuri politice. Esentiale in aceasta privinta ar fi, potrivit unor autori, raporturile dintre fortele politice care se stabilesc in procesul guvernarii intre guvernanti si guvernati, dar si relatiile care se stabilesc intre insesi institutiile politice care fac parte dintr-un anumit sistem politic. ²⁾

Existenta sistemului politic reprezinta in zilele noastre o necesitate, deoarece prin sistemul politic se infaptuieste practic posibilitatea cetatenilor de a decide, in cunostinta de cauza, asupra posibilelor orientari ale intregii activitati a organelor statului, prin acest sistem sunt definite si consacrate institutiile care le asigura drepturile si libertatile, inclusiv mecanismele la care pot recurge in situatiile in care acestea ar fi nesocotite sau incalcate. Desemnarea regimurilor politice isi gaseste fundamentul intr-o anumita optiune la care cetatenii recurg. Dupa expresia lui Julie Freund 'un regim se naste dintr-o alegere politica si nu valoreaza decat prin aceasta alegere'. ³⁾

Orice colectivitate politica comporta, prin insasi natura sa, un sistem constitutional care presupune o forma a puterii, structura statului, raporturilor dintre componentele statului si dintre acestea si membrii colectivitatii, principiile care guverneaza relatiile sociale, drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului.

Intre regimul politic si sistemul constitutional exista o stransa relatie care imbraca forme si conotatii diferite dupa cum va fi conceput regimul politic, fie ca un regim autoritar, axat pe forta puterii publice, fie ca un regim democratic, larg, in care vor fi respectate la maximum drepturile si libertatile cetatenesti, ori ca un regim intermediar in care drepturile cetatenilor vor fi impletite cu drepturile autoritatilor ce se vor afla permanent sub controlul opiniei publice.⁴⁾

De acord cu alti autori, putem vorbi de sisteme constitutionale democratice si sisteme autoritare. Sistemele constitutionale democratice pot fi la randul lor clasificate in sisteme parlamentare, prezidentiale, semiprezidentiale si directoriale, iar sistemele autoritare in sisteme constitutionale autocratice, militare etc.

Ioan Muraru. Drept constitutional si institutii politice.Editia a VIII-a revazuta. Editura Actami,Bucuresti,pag.17

Philippe Ardant, Institutions politiques et Droit constitutionnel, 8 Edition, L.G.J.D. Paris 1996, pag. 221

Julien Freund, L'essence du politique, Sirey, Paris, 1986, pag.

Antonie Iorgovan. Drept constitutional si institutiile politice. Teorie generala. Editura 'Galeriile J.L. Calderon', Bucuresti, 1994, pag. 169

2. Sistemul prezidential

Acest sistem ofera o clara separatie a puterilor intre executiv, legislativ si judiciar, insa o preponderenta  a atributiilor presedintelui statului. De exemplu, in S.U.A. presedintele este si prim-ministru, el numeste ministrii fara acordul Congresului. Totusi, Constitutia americana prevede proceduri transparente care permit controlul opiniei publice, inclusiv tragerea la raspundere a presdintelui atunci cand acesta s-a indepartat de la mandatul ce i-a fost conferit. De exemplu, in anul 1974, Congresul a declansat impotriva presedintelui Richard Nixon procedura de impeachement, acuzandu-l de incalcarea constitutiei prin folosirea neautorizata a tehnicii de ascultare (cazul Watergate), fapt ce l-a determinat pe acesta sa demisioneze. Fapta lui Richard Nixon a fost amnistiata ulterior de presedintele Gerald Ford si, numai astfel, s-a evitat ajungerea lui Richard Nixon in fata justitiei.

In sistemul parlamentar, presedintele statului este ales de Parlament, pe cand in cadrul sistemului prezidential, acesta este ales prin vot universal de cetateni, direct sau indirect (prin electori asa cum este in S.U.A.). Sistemul prezidential constitutie o forma eficienta si viabila de organizare si exercitare a puterilor ce decurg din Constitutie cu conditia ca el sa fie permanent raportat la un sistem de control si de verificare a modului in care presedintele isi exercita prerogativele.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

'Daca au existat situatii, in special in epoca postbelica, in care o serie de state care au adoptat din punct de vedere juridic sistemul american - de pilda Liberia- au cunoscut revolte, miscari insurectionale etc., aceasta se datoreste nu ineficientei sistemului prezidential de guvernare ca atare, ci faptului ca nu s-au racordat corect toate institutiile si mecanismele statului la nivelul unui sistem democratic.' ¹⁾

3.Sistemul constitutional semiprezidential

Sistemul semiprezidential cauta sa suplineasca o serie de dezavantaje ale sistemului prezidential, dar si de imperfectiuni ale regimului parlamentar. Intre un sistem care acorda presedintelui prerogative foarte largi si un sistem care nu-i acorda deloc, regimul semiprezidential imagineaza o cale de mijloc, in care presedintele ales de intregul popor devine un arbitru intre puterile statului, iar puterea executiva apartine de fapt Guvernului, in fruntea caruia se gaseste primul-ministru.

Aceasta reprezinta de fapt, prima si cea mai importanta deosebire intre sistemul semiprezidential si sistemul prezidential deoarece in regimurile prezidentiale, presedintele este seful exclusiv al puterii executive. Ca element comun intre regimurile prezidentiale si cele semiprezidentiale este posibilitatea de punere sub acuzare a presedintelui in anumite situatii grave dar, in timp ce in regimurile semiprezidentiale, in anumite situatii cu totul speciale, presedintele poate dizolva Parlamentul, acest lucru nu-l poate face niciodata presedintele intr-un sistem prezidential.

Victor Duculescu si colectiv. Drept constitutional comparat. Editia a II-a, vol. I, Editura 'Lumina Lex' Bucuresti, 1999, pag. 45

In sistemul semiprezidential, presedintele republicii, prezideaza Consiliul de Ministri, fie in mod obisnuit cum este in Franta, fie numai in anumite situatii cum este in Romania. In regimurile semiprezidentiale presedintelui nu ii mai este permis sa se implice in viata politica si nici sa mai faca parte dintr-un partid. Atat in sistemul prezidential cat si in cel semiprezidential, presedintele nu are initiativa legislativa, dar el poate opri adoptarea unor proiecte de legi si sa dispuna trimiterea lor pentru o noua discutare Camerei (sau Camerelor) in scopul reexaminarii proiectului pe care nu-l accepta. Socotim ca atunci cand presedintele prezideaza sedintele Guvernului, poate contribui prin initiativa legislativa a Guvernului, in cadrul delegarii acestuia de catre Parlament sau in cazurile de urgenta, la activitatea legislativa a acestuia si deci indirect a Parlamentului.

Atributiile de politica externa sau cele privind functiile militare sunt, in general, aceleasi.

4. Sistemul parlamentar

In cadrul sistemului parlamentar rolul principal il are Parlamentul. Guvernul - condus de un prim-ministru eficient si cu largi puteri este obligat sa dea socoteala Parlamentului care ii poate retrage oricand increderea, fara prea mari dificultati, in conditiile in care apreciaza ca nu-si indeplineste mandatul.

Presedintele republicii este o figura mai mult decorativa, avand atributii de reprezentare si protocol, un rol politic minor ce este depasit de departe de pozitia proeminenta a primului ministru. Presedintele republicii poate actiona insa cu succes in situatii de criza, in care el este de fapt cel ce va conferi mandatul viitorului premier; o asemenea optiune insa nu poate fi facuta nici discretionar, deoarece presedintele va recurge la o anumita nominalizare numai dupa ce va avea girul fortelor politice si se va confrunta cu acestia.¹⁾ Guvernul raspunde din punct de vedere politic in fata Parlamentului atat pentru propriile sale acte, cat si pentru cele ale sefului statului. De asemenea, Guvernul trebuie sa se bucure de increderea Parlamentului urmand sa demisioneze atunci cand o pierde.

5. Sistemul directorial

Acest sistem care are la baza principiul pluralismului politic, se caracterizeaza prin aceea ca puterea executiva este detinuta de un colegiu ales de catre legislativ, pe un anumit termen, pana la expirarea caruia nu poate fi revocat. Un asemenea sistem se deosebeste in mod evident de regimul parlamentar, intrucat Guvernul (executivul) nu poate fi revocat de Parlament pana nu isi va fi terminat mandatul. Acest sistem nu cunoaste institutia responsabilitatii politice a ministrilor. Dar acest fapt nu este menit sa duca la o consolidare a pozitiei executivului pentru ca, in locul unui executiv numit de seful statului ca in sistemul parlamentar, sistemul directorial cunoaste un ____________

Ion Deleanu. Drept Constitutional si institutii politice. Tratat. vol. I. Editura 'Europa Nova', Bucuresti, 1996, pag. 169

executiv ales de puterea legiuitoare, desi nu poate revoca executivul inainte de expirarea mandatului lui, ii poate anula sau modifica actele. Elementele mentionate deosebesc regimul directorial si de regimul prezidential caci acesta creeaza un executiv puternic care se bucura, in principiu, de aceeasi autoritate ca si puterea legiuitoare, fiind ales intocmai ca ea de corpul electoral, executivul regimului directorial este, prin chiar originea sa, dependent de legislativ. In acelasi timp, este de remarcat ca executivul, nefiind concentrat in mainile unei singure persoane ci fiind un executiv colegial, va fi necesara intotdeauna realizarea unei unitati de vointa intre cei care fac parte din executivul colegial.

Executivul, fiind colegial, presupune o dezbatere in cadrul sau a principalelor acte pe care le emite, ceea ce face ca sa existe totusi o posibilitate de a diminua sau de a evita excesele unei puteri, care pe tot timpul mandatului sau, devine independenta fata de legislativ. In Elvetia unde functioneaza acest sistem, potrivit parerii autorilor de specialitate, se constata totusi o puternica influenta a executivului asupra legislativului.

6.Monarhia constitutionala

In ceea ce priveste relatia dintre republica si monarhie, ca regimuri politice, este necesar sa precizam ca in actualele conditii istorice cand republicile pot fi prezidentiale, semiprezidentiale sau parlamentare, monarhia este numai de un singur fel: monarhie constitutionala. Epoca monarhiilor absolute, a abuzului de putere al acestora, a monarhilor judecati si detronati, a revolutiilor sangeroase a fost depasita de mult prin adoptarea institutiilor monarhiei la conditiile societatii moderne. In tarile, desigur putine la numar, in care fiinteaza regimul monarhic, acesta este in realitate un regim monarhic constitutional, al carui principiu fundamental este acela ca regele nu se amesteca in politica, ci ramane esentialmente  un simbol al statului. Respectul si consideratia de care se bucura regina Marii Britanii reprezinta un fenomen bazat pe traditiile britanice, in care primul ministru este acela care exercita practic atributiile fundamentale de guvernare.

In tarile precum Danemarca, Olanda, Spania, Suedia, Norvegia etc., monarhia pastreaza aceleasi virtuti simbolice, neimplicandu-se in mod direct in politica si pastrand in general prerogativele care revin presedintelui de republica.

TEME pentru REFERAT

-Structura normei juridice. Comparatie intre normele juridce si normele

morale.

-Ierarhia normelor juridice.

-Comparatie intre dreptul public si dreptul privat.

-Locul si rolul dreptului constitutional in sistemul dreptului.

BIBLIOGRAFIE

1.Prof. univ.dr. Ioan Deleanu - Drept Constitutional si institutii publice, Editura

Europa-1966, p. 5-52

2.Prof. univ.dr. Ioan Muraru - Drept Constitutional si institutii publice, Editura

Actami, Bucuresti-1997, p. 11-17

3.Cristian Ionescu       - Drept Constitutional si institutii publice, Editura

Lumina Lex, Bucuresti-1997, p. 9-31

4.Conf.univ.dr. Valerica Dabu - Raspunderea juridica a functionarului public. Ed.

Global Lex, Bucuresti, 2000, p. 17-22