Aparitia, adoptarea, modificarea, suspendarea si abrogarea constitutiei

1. Aparitia constitutiei

Momentul si cauzele aparitiei constitutiei

a) Momentul aparitiei constitutiei scrise nu este acelasi cu cel al aparitiei constitutiei cutumiare, cu toate ca au aceeasi cauza de aparitie - lupta burgheziei de a prelua si puterea politica.

In ceea ce priveste prima constitutie din lume sau din Europa exista o diversitate de opinii.

Nu poate fi retinuta totusi ideea ca, momentul aparitiei constitutiei este cel al cuceririi puterii politice de catre burghezie, pentru ca ar fi ignorate actele cu caracter constitutional adoptate anterior. Meritul burgheziei a fost doar cel de sistematizare a regulilor constitutionale aparute anterior, intr-un document scris, cu forta juridica suprema si adoptat potrivit unei proceduri solemne si specifice. Constitutia apare din dorinta burgheziei de a-si proteja puterea in stat, instaurata prin reguli (sistematizate de ea), care sa aiba forta juridica suprema asupra tuturor altor acte normative.

Momentul aparitiei constitutiei cutumiare este de fapt cel al inceperii procesului formarii ei, pentru ca aceasta este continuu (se poate observa chiar si in prezent - Afganistan, Irak).

Exemplul tipic este Anglia unde primele acte constitutionale au fost:

Magna Charta Libertatum (1215);

Bill-ul drepturilor (1628);

Habeas Corpus Act (1679);

Bill-ul drepturilor (1689);

Legea succesiunii la tron (1700);

Legea parlamentului (1911, 1931 si 1949).

Prima constitutie scrisa din lume a fost cea americana federala din 1789.

Anterior statele federate isi adoptasera constitutii la 1776 (Virginia), 1777 (New Jersey) etc.

In Europa prima constitutie scrisa este cea franceza de la 1791.  Au existat altele, considerate de unii autori ca anterioare, anume:

suedeza de la 1350;

poloneza din 1791.

Criteriul pentru alegerea celei franceze a fost influenta sa asupra altor constitutii din alte state: Suedia (1809), Norvegia (1814), Olanda (1815) etc.

b) Cauzele aparitiei constitutiei constau in:

dorinta ingradirii puterii absolute monarhice;

ajungerea la putere a burgheziei, care a sistematizat regulile constitutionale anterioare.

Aparitia burgheziei in Anglia in secolul XIII, secol care coincide cu primul act constitutional britanic (Magna Charta Libertatum);

in restul Europei si in America, in secolele XVII - XVIII, care coincid cu revolutiile burgheze democratice si cu aparitia primei constitutii scrise.

Constitutia cutumiara si constitutia scrisa

Normele constitutionale pot fi sistematizate intr-un act unic ori in mai multe acte, la care uneori se adauga reguli cutumiare (obiceiuri).

In prezent nu exista constitutie cutumiara pura, dar denumirea s-a pastrat datorita traditiei.

Constitutia cutumiara este rezultatul, experienta practicii si traditiei in domeniul relatiilor sociale fundamentale statale ale unui popor. Exemple sunt:

Constitutia britanica, a caror acte au fost deja enumerate;

Noua Zeelanda;

Israel.

Constitutia scrisa apare ca o reactie impotriva cutumei (obiceiului).

Cutuma era considerata incerta, incompleta, greu de dovedit intinderea si numarul cutumelor, in continua miscare.

Cutumele nu erau limite redutabile pentru puterea constituita.

Burghezia dorea reguli scrise, clare, fara incertitudini, permanente si intangibile (daca nu erau revizuite), superioare guvernantilor.

Ele ofereau precizie burgheziei, care avea nevoie de asa ceva in lupta sa contra feudalismului cutumiar.

Au existat multe teorii care i-au justificat aparitia.

Trei sunt foarte importante:

teoria contractelor scrise;

teoria domniei legii (prima forma a teoriei statului de drept);

teoria contractului social (J.J. Rousseau).

Teoria contractelor scrise este de origine engleza si s-a cristalizat in sprijinul luptelor interne (ale parlamentului) pentru limitarea puterii regelui si pentru garantarea unor drepturi si libertati.

In acest scop s-au incheiat o serie de pacte scrise, incepand cu Magna Charta Libertatum (1215) si care aveau forta juridica superioara celorlalte legi.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Aceste pacte scrise au fost adoptate si pentru raporturile cu coloniile, pentru a le da acestora dreptul la autoguvernare si legiferare, conform legii metropolei.

Teoria domniei legii de origine engleza.

Sustine ca guvernantii trebuie sa respecte regula de drept, cat timp aceasta nu a fost modificata sau abrogata.

Efectul in Anglia a fost inexistenta diferentierii de forta juridica intre normele juridice si deci a lipsei controlului de constitutionalitate a legii.

In Franta crearea diferentierii dintre legile constitutionale si celelalte acte normative si deci, aparitia controlului de constitutionalitate a legii.

Aceasta diferentiere s-a datorat fricii francezilor de a nu se inlocui o dictatura personala (regala) cu cea colectiva (parlamentara).

Teoria contractului social. Este apropiata de teoria drepturilor naturale.

In contractul social trebuie inscrise drepturile cetatenilor, iar acesta sa fie adoptat intr-o forma solemna si potrivit unei proceduri specifice.

Teoria contractului social va fi examinata mai amanuntit intr-o alta parte a demersului nostru.

Statul, care trebuie sa respecte drepturile fundamentale, este tot un efect al contractului social.

Contractele scrise, domnia legii si contractul social trebuiau inscrise intr-un document cu forta juridica suprema si care sa indeplineasca si celelalte trasaturi ale unei legi fundamentale, pentru ca numai asa puteau sa fie favorabile burgheziei si sa-i sprijine scopurile in mentinerea si exercitarea puterii, deja instaurate.

2. Adoptarea constitutiei

Adoptarea, modificarea, suspendarea efectelor si abrogarea constitutiei trebuie sa valorifice suprematia acesteia.

Adoptarea constitutiei.

Presupune lamurirea notiunii de "adunare constituanta", care trebuie diferentiata de cea de "putere constituanta", pentru ca puterea constituanta poate apartine si unei singure persoane.

Cele doua notiuni trebuie diferentiate si de notiunea de "parlament" datorita functiilor lor diferite.

Adunarea constituanta are menirea doar de a adopta constitutia, iar parlamentul doar legile, altele decat constitutia.

Adoptarea constitutiei presupune examinarea:

initiativei adoptarii;

autoritatea competenta sa adopte constitutia, modurile de adoptare si procedura solemna utilizata.

Initiativa adoptarii constitutiei trebuie sa apartina organismului statal, politic, social care ocupa locul cel mai inalt intr-o societate ori poporului.

Unele constitutii o prevad, altele nu.

Constitutia romana nu o prevede.

Autoritatea competenta este adunarea constituanta, care poate fi:

originara sau

instituita, dupa cum anterior nu mai exista sau exista o constitutie.

Puterea constituanta apartine individului sau grupului, care incarneaza, la un moment dat, ideea de drept, poporului ori guvernantului de fapt.

Constituanta romana din 1991 a fost o adunare instituita, pentru ca anterior exista o constitutie, cea din 1965.

Modurile de adoptare a constitutiei sunt: constitutia acordata (ocroyata), statutul, pactul si conventia. Dupa al doilea razboi mondial si doar temporar, a fost utilizat si modul constitutiei parlamentare.

Constitutia acordata (de origine franceza) este adoptata de monarh, ca stapan absolut si acordata poporului. Este cea mai rudimentara. Exemple sunt: Constitutia restauratiei franceze din 1814; Constitutia Japoniei din 1889 etc.

Statutul (constitutia plebiscitara). Este o varianta mai evoluata a primei, este adoptata de rege si aprobata prin plebiscit (care nu trebuie confundat cu referendumul). Aceasta aprobare nu o transforma in constitutie democratica, pentru ca plebiscitul este o "alterare in sensul cezarismului a referendumului". Exemple sunt: Statutul Albertin (4 martie 1848) si Constitutia romana de la 1938.

Pactul este o conventie intre rege si popor (reprezentat prin parlament). S-a utilizat ca urmare a unor masuri revendicative, ca un mod de acces la tron al unui print strain si cand, profitandu-se de o conjunctura favorabila, s-au putut impune unele revendicari regelui. Exemple: constitutiile romane de la 1866 si 1923 si Charta franceza de la 1831.

Conventia este adunarea special aleasa (desemnata) pentru adoptarea constitutiei. Ea este o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale, pentru ca natiunea decide deasupra parlamentului. Exemple sunt: constitutiile franceze de la 1791, 1848 si 1873, unde conventia (de tip SUA) a fost inlocuita cu "adunarea constituanta".

Adunarea constituanta putea decide in dezacord cu cei care au desemnat-o.

Pentru indreptarea acestei situatii s-au propus ca metode:

referendumul;

insurectia, care nu a putut fi acceptata datorita caracterului sau violent si care este dincolo de drept. Exemplu ar putea fi referendumul din 8 decembrie 1991 pentru adoptarea Constitutiei Romaniei.

Constitutia parlamentara adoptata datorita conditiilor existente dupa al doilea razboi mondial. Adoptarea constitutiei de catre parlament s-a facut cu o majoritate calificata (de regula de 2/3). Exemple sunt constitutiile romane din 1948, 1952 si 1965.

3. Modificarea Constitutiei

In legatura cu modificarea constitutiei trebuie examinate:

initiativa revizuirii;

autoritatea competenta;

procedura de urmat.

De regula, autoritatea care a adoptat constitutia o poate si revizui.

Unele constitutii o prevad, altele nu. Constitutiile romane din 1866, 1923, 1938 si 1948 si cea franceza din 1958 o prevad. Constitutia Romaniei din 1991 o prevede in art. 146.

Autoritatea competenta difera de la un sistem constitutional la altul si de felul constitutiei.

Procedura de revizuire este asemanatoare uneori cu cea de adoptare, dar nu identica. In tara noastra ea este prevazuta in art. 147 din Constitutie.

In functie de procedura de modificare, constitutiile sunt:

rigide

suple.

cele rigide se modifica conform unei proceduri specifice;

cele suple se modifica conform unei proceduri asemanatoare cu cea pentru legi.

Rigidizarea s-a realizat in practica constitutionala prin mai multe modalitati (reguli constitutionale).

O prima modalitate este aceea a imposibilitatii modificarii, in total sau in parte, a constitutiei dupa adoptarea sa (Franta 1884 si 1958; Italia - 1948 si art. 148 din Constitutia Romaniei din 1991).

A doua modalitate consta in aceea ca, modificarea constitutiei nu se poate realiza o perioada prestabilita de chiar insasi constitutie (SUA si Constitutia franceza de la 1791).

A treia modalitate consta in utilizarea unor proceduri greoaie de revizuire (constitutiile romane de la 1866, 1923).

A patra modalitate prin care se interzice orice procedura de revizuire, in caz de ocupatie militara, partiala sau totala (Franta - 1946 si art. 148 alin. ultim din Constitutia Romaniei din 1991). Scopul a fost de a nu se mai repeta, in Franta, tragedia petrecuta la Vichy la 10 iulie 1940 si pentru a nu se paraliza exercitiul suveranitatii.

4. Suspendarea efectelor juridice ale constitutiei si abrogarea acesteia

Suspendarea in total sau in parte si temporara a efectelor constitutiei intervine, de regula, in:

perioade de criza politica;

este fundamentata pe teoria necesitatii;

nu are justificare, pentru ca inlatura starea de legalitate, iar guvernantii renunta la formele democratice de conducere, guvernand prin decrete - legi.

Este uneori interzisa de constitutii (in Romania - 1866 si 1923).

Suspendarea se realizeaza prin proclamarea starii de urgenta, de asediu, de necesitate si ca urmare a unor lovituri de stat.

Abrogarea se realizeaza, tot prin constitutie sau prin legi cu forta juridica egala cu cea a unei constitutii.

Reprezentare grafica

Aparitia, adoptarea, modificarea, suspendarea si abrogarea

constitutiei

Regimul juridic al constitutiei

6. Intrebari, exercitii si teste grila

A. Intrebari si exercitii

Identificati reguli constitutionale ale dreptului roman, anterioare Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris din 1858.

Care sunt premisele ce au stat la baza aparitiei constitutiei scrise? Comentati-le pe scurt.

Definiti puterea constituanta si analizati cele doua forme ale sale.

Observati care sunt dezavantajele modurilor de adoptare a constitutiei, cunoscute de-a lungul timpului.

Identificati procedeele folosite pentru asigurarea rigiditatii si a stabilitatii constitutiilor romane.

B. Teste grila:

1.Prima constitutie scrisa din lume a fost:

a. cea americana federala;

b. constitutia statului Virginia;

c. prima constitutie scrisa a Frantei.

2.Caracteristicile constitutiei scrise sunt:

a.      precizie, certitudine, claritate, superioritate fata de celelalte legi in sistemul de drept;

b.      certitudine, claritate, precizie;

c.       precizie, certitudine, claritate, lege fundamentala, limita redutabila pentru puterile constituite si rigiditate.

3. Constitutia scrisa apare ca o reactie:

a.      impotriva cutumei (obiceiului);

b.      impotriva feudalismului cutumiar;

c.       impotriva teoriei contractelor scrise, domniei legii si contractului social.

4. Puterea constituanta poate fi de doua feluri:

a.      putere constituanta parlamentara si putere constituanta instituita;

b.      putere constituanta originara si putere constituanta instituita;

c.       putere constituanta originara si putere constituanta parlamentara.

5. Modurile de adoptare a constitutiei, intalnite de-a lungul timpului, sunt:

a.      constitutia acordata, statutul, constitutia pact, constitutia conventie;

b.      constitutia acordata, constitutia plebiscitara, pactul, constitutia conventie, constitutia parlamentara;

c.       constitutia acordata, constitutia referendara, constitutia parlamentara, constitutia conventie.

6. Clasificarea constitutiilor in suple sau rigide se face in functie de:

a.      de procedura de adoptare;

b.      de procedura de modificare;

c.       caracterul scris sau cutumiar.

/. Prin suspendarea constitutiei se intelege:

a.      incetarea in total sau in parte a efectelor constitutiei;

b.      scoaterea din vigoare, in total sau in parte, pe o anumita perioada de timp determinata, a dispozitiilor constitutionale;

intrarea in vigoare a prevederilor constitutionale.