Teoria generala a drepturilor reale - caracterele juridice ale patrimoniului

1.Patrimoniu = ansamblul drepturilor si obligatiilor unei persoane, apreciabile in bani, adica acelea care reprezinta o valoare economica.

Nu exista o definitie legala.

Raman in afara patrimoniului:

drepturile si obligatiile publice sau politice precum si drepturile cu care se naste persoana (dreptul la viata, la libertate etc)

drepturile de familie (puterea parinteasca, maritala etc)

actiunile de stat, care au ca scop stabilirea sau apararea starii civile a unei persoane

Elementele patrimoniului

-Patrimoniul este o unitate abstracta, distincta de drepturile si obligatiile pe care le contine, care constituie insa o universalitate de drept.

-Patrimoniul este o universalitate -> pt ca intruneste cele doua elemente constitutive ale notiunii juridice a universalitatii: este o masa de bunuri legate intre ele si supuse aceluiasi regim.

-Patrimoniul ca universalitate este distinct de continutul sau, nu se confunda cu bunurile care intra in compunerea sa. Elementele sale figureaza in patrimoniu doar prin valoarea pe care o reprezinta.

Caracterele juridice ale patrimoniului

a)      numai persoanele il pot avea, pt ca numai ele sunt apte de a-si asuma drepturi si obligatii

b)      orice persoana are un patrimoniu deoarece are drepturi si obligatii evaluabile in bani (chiar daca pasivul e mai mare decat activul)

c)      o persoana nu poate avea decat un singur patrimoniu, unicitatea fiind stabilita prin lege

d)      patrimoniul poate fi impartit in mai multe mase de bunuri, fiecare cu un regim juridic stabilit.

Teorii cu privire la patrimoniu

S-au fundamentat 2 teorii referitor la fundamentul juridic al patrimoniului:

teoria patrimoniului personalitate

teoria patrimoniului afectatiune.

Functiile care marcheza importanta patrimoniului

Functiile patrimoniului sunt determinate de anumite situatii:

a)      patrimoniul si dreptul de gaj general al creditorilor chirografari

b)      patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal

c)      patrimoniul si transmisiunea universala sau cu titlu universal

2.Clasificarea drepturilor patrimoniale in drepturi reale si de creanta

Generalitati - continutul patrimoniului cuprinde 2 mari categorii: drepturile reale si drepturile de creanta.Continutul patrimoniului are, in afara de drepturi reale si de creanta, si drepturi incorporale sau intelectuale.

Definitia drepturilor reale

Drept real = raportul de drept ce se stabileste, cu privire la un lucru determinat, intre o persoana, ca subiect activ, si toate celelalte persoane, ca subiecte pasive, raport in virtutea caruia titularul activ al dreptului are puterea de a trage toate avantajele lucrului, iar ceilalti au obligatia de a nu face nimic de natura a stanjeni subiectul activ in desfasurarea puterilor sale de stapanire si folosire a lucrului.

Caracterul drepturilor reale

absolute - opozabile erga omnes. Nu sunt singurele de acest fel (dr de familie, dreptul public ) dar celelalte nu fac parte din patrimoniul persoanei, nefiind patrimoniale. Dr. reale presupun acte de stapanire asupra lucrului, iar terii sunt obligati sa le accepte - au obligatie generala negativa, care nu are o valoare economica.

Au caracter perpetuu - proprietatea sau servitutile; DAR pot avea si o durata limitata -> uzufructul. Actele materiale de folosinta se manifesta prin notiunea de posesie.

Au efecte specifice care rezulta din caracterul absolut: dreptul de urmarire si cel de preferinta

+Dreptul de urmarire - facultatea titularului dreptului de a pretinde bunul in cauza de la orice persoana la care acesta s-ar gasi.

+Dreptul de preferinta - facultatea pe care o confera dreptul real de a avea prioritate fata de orice alt drept, prioritate care da posibilitatea satisfacerii titularului dreptului real inaintea altor drepturi, deci titularii de drepturi reale nu suporta concursul creditorilor chirografari.

Atunci cand concursul are loc intre mai multe drepturi, titularii trebuie sa indeplineasca cerintele legale pt a asigura opozabilitatea fata de toata lumea a acestora, avand prioritate cel care a indeplinit primul cerintele de opozabilitate - "qui prior tempor potior jure", sau cel cu rang superior fata de cel cu rang inferior.

drepturile reale sunt prevazute de lege si sunt limitate ca numar

drepturile reale sunt aparate prin actiuni reale - de competenta instantei de la locul unde e situat imobilul.

3.Clasificarea drepturilor reale

drepturi reale principale

de proprietate

de uzufruct

de uz

de abitatie

de servitute

de emfiteuza

de superficie

drepturi reale accesorii (afectate garantiei unui drept de creanta, au ca scop asigurarea ducerii la indeplinire a obligatiei pe cae si-a asumat-o debitorul):

dreptul de gaj

dreptul de ipoteca

privilegiile

@drepturile principale:

Dreptul de proprietate - cel mai complet dintre toate drepturile reale - confera exercitiul tuturor atributelor: de a uza de lucru (jus utendi), dreptul de a-i culege fructele (jus fruendi), dreptul de a dispune (jus abutendi) in mod exclusiv si in limitele determinate de lege.

Dreptul de uzufruct - confera titularului facultatea de a trage foloasele (de a culege fructele) unui lucru al carui proprietar este o alta persoana (nud proprietar).

Dreptul de uz si dreptul de abitatie - sunt de aceeasi natura cu dreptul de uzufruct, dar au intindere mai restransa decat el. Titularul poate culege fructele destinate a servi direct consumatiei si numai in masura nevoii sale. Dreptul de abitatie da dreptul la locuirea unei case.

Dreptul de servitute - implica un raport de fapt intre 2 fonduri, in virtutea caruia unul sufera o stirbire (fondul servant) in folosul celuilalt (fondul dominant). Titularul fondului dominant poate pretinde de la celalalt titular respectarea situatiei create intre cele 2 fonduri.

Dreptul de emfiteuza (embatic) - atunci cand embaticarul are folosinta unui imobil pe un timp mai lung, dar cu indatorirea de a-i aduce imbunatatirile necesare asigurarii bunei utilizari. Institutie perimata insa azi.

Dreptul de superficie - dreptul pe care il are persoana asupra unei cladiri ce a construit pe terenul altuia.

@drepturile accesorii:

Dreptul de gaj sau amanet - pe care un debitor il recunoaste unui creditor, asupra unui lucru miscator; da dreptul acestuia sa-i ia lucrul si sa i-l retina pana ce debitorul isi achita datoria ce are fata de el. Este altceva fata de dreptul de gaj general prev. de Art. 1718 cc.

Dreptul de ipoteca - poarta asupra lucrurilor nemiscatoare si consta in aceea ca un lucru este rezervat exclusiv platii datoriei pe caer debitorul o are fata de un creditor ipotecar, iar garantia pt a fi opozabila fata de orice persoana, se inscrie intr-un registru special (inscriptie/inregistrare ipotecara).

Privilegiile - drepturi legate de calitatea creantei care, in virtutea legii, si nu a vointei debitorului, dau facultate creditorului de a cere plata datoriei cu preferinta chiar si inaintea creditorului ipotecar. P. sunt cele mai eficiente garantii, ele fiind acordate numai pe baza de lege.

@drepturi reale prevazute de alte acte normative decat C. civ.

dreptul de administrare al regiilor autonome si institutiilor publice (lg 15/1990)

dreptul de folosinta asupra unor bunuri proprietate publica atribuite unor organizatii cooperatiste sau altor organizatii obstesti

dreptul de folosinta asupra unor terenuri (lg 58/1974)

dreptul de folosinta asupra unor terenuri atribuite persoanelor fizice pt construire de locuinte

dreptul de concesiune asupra unor terenuri pt construire de locuinte (lg 50/19991)

dreptul de concesiune asupra unor bunuri (lg 15/1990)

dreptul de folosinta asupra unor terenuri atribuite unor societati cu capital roman sau strain

4.Drepturile personale sau de creanta

Dreptul personal sau de creanta = dreptul pe care il are persoana numita creditor, de a cere alteia, numita debitor, de a da, de a face sau a nu face ceva. Este deci un raport de drept, o legatura de drept intre 2 persoane. => naste un raport de drept (vinculum vires) intre creditor (sub. Activ) di debitor (s.pas.).

*Distinctia practica dintre drepturile reale si cele personale sau de creanta

sub raportul opozabilitatii - dreptul de creanta nu se datoreaza decat pt persoana sau persoanele care sunt angajate fata de creditor, dreptul real este opozabil erga omnes

dpv al obiectului - dreptul real creaza obligatia negativa fata de toate lumea, dreptul de creanta are un camp de aplicatie limitat de raportul juridic stabilit de vointa personala

dpv al duratei - drepturile de creanta sunt, in principiu, temporare, drepturile reale au in general un caracter perpetuu (uneori sunt pe durata limitata).

sub raport numeric - drepturile reale sunt limitate numeric

drepturile reale dau nastere dreptului de urmarire si de preferinta, drepturile de creanta, fiind relative, nu

drepturile reale sunt susceptibile de a fi aparate in justitie prin actiuni reale (de competenta instantei unde isi are sediul obiectul dreptului) - forum rei sitae, drepturile personale sunt aparate prin actiuni personale (de competenta instantei de la domiciliul debitorului) - forum rei.

*Dreptul real si obligatiile "propter rem" si "scriptae in rem"

Obligatia propter rem - decurge din stapanirea unui bun si obliga la indeplinirea unor indatoriri in legatura cu acel bun. Se transmite oricarui detinator al bunului si inceteaza pt cel care nu mai detine bunul. Nu-i corespunde un drept real pt ca revine oricarei persoane care detine lucrul.

Ex: ingradirile dreptului de proprietate care rezulta din servitutile naturale si legale (a nu se confunda cu servitutile propriu-zise) sunt obligatii propter rem.

Obligatia scriptae in rem - opozabila tertilor fara a avea  caracterele obligatiei reale; e strans legata de posesia unui imobil , creditorul poate sa-si realizeze dreptul numai daca posesorul actual are obligatia sa respecte dreptul. -ex: obligatia locatorului sa asigure folosinta lucrului inchiriat.

TEMA 1.          DREPTUL DE PROPRIETATE. CARACTERIZARE GENERALA. DOMENIUL PUBLIC SI DOMENIUL PRIVAT

"Proprietatea" - termen folosit in mai multe intelesuri.

1.Definitie - drept real care confera titularului dreptul de a intrebuinta lucrul potrivit naturii ori destinatiei sale, de a-l folosi si de a dispune de el in mod exclusiv si perpetuu in cadrul si cu respectarea dispozitiilor legale.

Prin extinderea notiunii de proprietate -> poate cuprinde si bunuri necorporale, creante, nume, proprietate intelectuala etc.

Dreptul de proprietate exista si in cadrul titlurilor de valoare, deoarece este incorporat in titlu si dobandeste natura acestuia.

2.Atributele dreptului de proprietate (P+F+D)

Din art. 480 comb. cu 482 C. civ.:

dreptul de a intrebuinta lucrul potrivit naturii ori destinatiei lui (usus ori jus utendi)

dreptul de a-i culege fructele si veniturile pe care le poate da (fructus ori jus fruendi)

dreptul de a dispune de lucru, fie prin instrainare, fie prin consumare (abusus sau jus abutendi).

3.Caracterele dreptului de proprietate

a)      drept absolut=rezulta din prevederile art. 480. Proprietarul are dreptul de a dispune in mod absolut de lucrul sau fie prin acte materiale de folosinta si de consumatie, fie prin acte juridice. Este deci:

opozabil tuturor

nelimitat, neingradit in continutul sau, insa exercitarea se face in limitele legale

Proprietarul este indreptatit sa ceara tuturor celorlalti respectarea dreptului sau.

b)     drept exclusiv

in general si comun tuturor drepturilor reale (opozabil oricarei persoane)

pt ca titularul este singurul indreptatit a exercita toate atributele pe care acesta le confera

*Prin lege se poate limita uneori caracterul exclusiv al proprietatii.

c)      drept perpetuu

nu are o durata limitata in timp - atat timp cat obiectul isi pastreaza fiinta, dreptul de proprietate este cesibil si transmisibil

nu se pierde prin neintrebuintare din partea titularului

*Si caracterul perpetuu are limitari prevazute de lege (expropriere pt utilitate publica, confiscarea bunului etc.)

*De asemenea, proprietarul poate sa abandoneze un bun mobil care devine "res nullius".

TEMA 2.          Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate este prin natura sa un drept exclusiv - atributele apartin, de regula, unei singure persoane. Exceptia - modalitatile.

1.Specii de modalitati

a)      proprietatea rezolubila - are ca izvor un contract translativ de proprietate in temeiul caruia transferul se opereaza sub conditie rezolutorie.

*Neindeplinirea - consolideaza retroactiv dreptul dobanditorului;

*indeplinirea - desfiintarea.

-Dpv al transmitatorului - conditia se manifesta ca o conditie suspensiva.

- Proprietatea rezolubila presupune existenta a 2 proprietari - unul sub conditie rezolutorie(dobanditorul) altul sub conditie suspensiva (transmitatorul). Neindeplinirea sau indeplinirea conditiei transforma proprietatea in pura si simpla.

b)      proprietatea anulabila - rezulta dintr-un act juridic lovit de nulitate relativa si dureaza de la data indheierii acestui act pana la momentul in care se indeplineste termenul de prescriptie al actiunii in anulare.

c)      proprietatea comuna - prerogativele dreptului apartin impreuna si concomitent mai multor persoane.

@Proprietatea comuna pe cote-parti (coproprietatea)

a.Notiune - dreptul de proprietate apartine concomitent la doua sau mai multe persoane care exercita deopotriva prerogativele acestuia.

- Este de 2 feluri - in functie de determinarea sau nedeterminarea fiecarui titular a unei cote-parti din dreptul de proprietate:

proprietatea comuna pe cote-parti - obiectul este materialiceste indiviz, insa divizat sub aspect ideal, astfel incat nici unul din titulari nu are un drept exclusiv cu privire la o fractiune materiala din bunul respectiv, insa detine o cota-parte ideala din dreptul de proprietate.

proprietatea comuna in devalmasie

b.Caractere juridice:

a)      nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fractiuni materiale din bun

b)      fiecare este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra bunului nedivizat dpv material. Cota-parte - in forma procentuala; cotele parti nu sunt intot egale, insa egalitatea se prezuma pana la proba contrarie.

c.Clasificare - coproprietatea obisnuita si temporara si coproprietatea fortata si perpetua.

C1.Coproprietatea obisnuita si temporara

#Notiune - acea specie de coproprietate care se naste prin acordul de vointa exprimat de viitorii coproprietari si care inceteaza printr-o modalitate specifica - partaj.

#Izvoare. Titulari

ca efect al deschiderii unei succesiuni, atunci cand defunctul lasa mai multi mostenitori, fiecare dobandind o cota-parte din bunurile ce intra in masa succesorala.

Dintr-un contract translativ de proprietate avand mai multi dobanditori

Dintr-o posesie exercitata in comun de mai multe persoane care nu au nici un drept real asupra bunului posedat

Titulari - persoane fizice, sau juridice, inclusiv statul sau unitatea administrativ teritoriala.

#Drepturile copartasilor cu privire la intregul bun. Regula unanimitatii

Actele materiale - practica a decis ca regula unanimitatii trebuie aplicata cu mai multa suplete in cazul lor, pt ca altfel ar fi mai anevoiosT fiecare copartas poate efectua singur fara a fi necesar acordul tuturor - acte materiale privitoare la intregul bun, dar cu 2 conditii:

sa nu stanjeneasca folosinta bunuluide catre ceilalti

sa nu transforme destinatia bunului ori modul de folosinta al acestuia

In situatia in care apar probleme partile pot efectua o partajare judiciara a folosintei.

De asemenea, fiecare copartas poate pretinde in justitie acea parte din fructele produse de bun proportionala cu cota sa parte din drept.

Actele juridice - distinctie intre actele de conservare, de administrare, de dispozitie.

a)      acte de conservare - orice copartas le poate efectua singur, fara consimtamantul, sau chiar impotriva vointei celorlalti, data fiind natura acestor acte - de a preintampina diminuarea sau pierderea unui drept.

b)      acte de administrare - regula unanimitatii ramane in principiu valabila, DAR actele facute fara consimtamantul celorlalti raman valabile in masura in care profita tuturor copartasilor.

c)      actele de dispozitie - privind intregul bun - regula unanimitatii. Regula nu se aplica actelor de instrainare a intregului bun facute de un copartas, in mod unilateral, exclusiv in numele sau, ca un veritabil proprietar. Practica - soarta actului de instrainare - de rezultatul partajului. Actul se consolideaza daca bunul este atribuit copartasului care a incheiat actul.

#Drepturile copartasilor cu privire la cota-parte proprie din drept

Regula - bunul divizat sub aspect ideal - posibilitatea pt fiecare coproprietar de a incheia acte juridice de dispozitie avand ca obiect cota sa parte din drept, fara a se pune problema respectarii regulii unanimitatii. Fiecare poate sa instraineze cota sa parte, in mod neconditionat, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Coproprietatea se continua cu noul copartas.

#Obligatiile coproprietarilor

Toti sunt obligati sa contribuie proportional cu cota lor parte la acoperirea cheltuielillor de conservare, intretinere si administrare a bunului comun.

#Incetarea coproprietatii obisnuite si temporare

- Notiune. Modalitati. Reglementare - pieirea bunului atrage stingerea proprietatii in toate cazurile.

- Incetarea coproprietatii obisnuite - consecinta unor imprejurari diferite (instrainarea de catre copartasi a bunului catre o terta persoana, dobandirea de catre un copartas a bunului), dar C. civ. se refera explicit doar la modul specific de incetare a coproprietatii temporare - partajul.

*Partajul. Notiune. Reglementare. Moduri de realizare - operatiunea juridica prin care se pune capat starii de coproprietate ori de indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote-parti sunt impartite materialmente intre copartasi, fiecare dintre ei devenind proprietarul exclusiv asupra unui anumit bun dintre cele care formau obiectul coproprietatii.

=>Dreptul indiviz - devine drept diviz.

=>Art. 728 alin. 1: "nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii ori prohibitii legale" - deci imprescriptibilitatea dreptului de a cere imparteala.

=>Art. 729 - posibilitatea paralizarii imprescriptibilitatii extinctive a actiunii de partaj de catre copartasul care a exercitat o posesie utila asupra intregului bun timp de 30 ani, cu excluderea tuturor celorlalti coproprietari.

=>Actiunea va fi respinsa si cand exista- conventie de ramanere in indiviziune incheiata intre toti copartasii - care poate fi valabila pt o perioada de max 5 ani, cu posibilitatea reinnoirii.

=>Partajul - pe cale conventionala sau judecatoreasca.

- Partajul conventional e - act juridic declarativ, sunt necesare conditiile de validitate a actelor juridice civile. Legea nu impune conditii de forma. Se perfecteaza solo consensu, forma scrisa - ad probationem. Nu se cere nici o autorizare prealabila - exceptie - cazul cand se impun modificari ale constructiei.

- Partajul judiciar - regulile din c. civ. si legea 603/1943.

=>Moduri de realizare a partajului judiciar:

partajare in natura a bunului

atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unui copartas

vanzarea bunului prin licitatie publica urmata de impartirea proportional a echivalentului banesc

a)      partajarea in natura - premisa - existenta unui bun comod partajabil prin natura sa, incat fiecaruia sa-i revina o parte materiala din bun proportionala cu cota sa parte din drept. Modalitate cercetata cu prioritate de instanta de judecata.

b)      atribuirea bunului de catre unul dintre copartasi - obligat la plata catre3 ceilalti a unei sulte reprezentand echivalentul banesc al cotei-parti din drept apartinand acestora.

c)      Bunul nu e comod partajabil in natura si nici unul nu doreste atribuirea bunului

C2.Coproprietatea fortata si perpetua

1.Notiune - acea specie de coproprietate ce poarta asupra unui bun care, prin natura sa este folosit in mod permanent de catre doua sau mai multe persoane, fara posibilitatea de a fi supus unui partaj.

2.Caractere juridice

- Bunul - a carui destinatie consta in asigurarea utilizarii normale, eficiente a doua sau mai multe bunuri principale detinute in regim de proprietate exclusiva sau, eventual, de coproprietate obisnuita ori de proprietate devalmasa (ex. Curtea, acoperisul, scarile etc)

- Raportul de accesorietate - explica de ce instrainarea dreptului de proprietate asupra bunului principal atrage, chiar in lipsa unei clauze exprese, instrainarea cotei-parti pe care transmitatorul o detinea din dreptul de proprietate asupra bunului accesoriu.

Accesorietatea - determina caracterul fortat al coproprietatii, starea mentinandu-se independent de vointa copartasilor.

- Coproprietatea fortata nu e susceptibila de partajare, regula exprimata prin caracterul perpetuu al modalitatii acesteia a proprietatii. Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate asupra bunului principal - perpetuarea dreptului de proprietate comuna avand ca obiect bunul accesoriu. Derogari - in jurisprudenta.

3.Drepturile si obligatiile copartasilor

Drepturile coproprietarilor - mai largi decat cele din proprietatea obisnuita. Fiecare poate utiliza bunul fara a avea nevoie de consimtamantul expres ori tacit al celorlalti, sub rezerva respectarii a 2 limite:

a)      sa nu aduca atingere drepturilor simultane si concurente, de aceeasi natura ale celorlalti copartasi

b)      sa exercite propriile atribute numai pt utilizarea bunului principal caruia ii este afectat bunul comun accesoriu, in acord cu interesul celorlalti coproprietari

Nici unul nu poate face acte de dispozitie.

Obligatiile coproprietarilor - de a suporta proportional cu cota-parte a fiecaruia, cheltuielile de intretinere si de conservare a bunului comun - obligatie reala, propter rem.

4.Cazurile de coproprietate fortata

coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente - sediu: regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari, decretul-lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie, lg 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, lg 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile unitatilor economice si bugetare de stat.

Regulamentul-cadru cuprinde o enumerare exhaustiva a ceea ce constituie obiectul acestei coproprietati: terenul pe care e construita cladirea, curtea inclusa, fundatia, structura de rezistenta, acoperisul, terasele, cosurile de fum, scarile, holurile, pivnitele, subsolurile, casa scarii, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apa, ascensoarele. La care se adauga: instalatii ale cladirii aflate in folosinta comuna cu care a fost inzestrata cladirea in timpul constructiei sau cu care a fost dotata mai tarziu de coproprietari: canale pluviale, paratrasnete, antene, instalatii de telefonie, instalatii electrice, conducte de apa, sisteme de incalzire si conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comuna pana la pundctele de distributie3 din apartamentele individuale.

Determinarea cotelor-parti - proportional cu suprafata construita a locuintelor sau, dupa caz, a spatiilor cu alta destinatie din cladire.

Obligatiile coproprietarilor - sa suporte cheltuielile de intretinere si conservare a tuturor bunurilor comune, fiind irelevanta situarea fizica a apartamentului fata de acestea.

Adunarea generala a asociatiei de locatari - personalitate juridica, pt efectuarea acestor cheltuieli si pt buna gospodarire in general a partilor comune.

Coproprietatea asupra bunurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine - obiectul - anumite bunuri care se gasesc chiar pe linia de demarcatie a 2 proprietati la a caror utilitate sunt afectate (fantani, poteci). Daca nu se gasesc pe acea linie - proprietate exclusiva grevata de servitute.

Coproprietatea despartiturilor comune - reglementata in mod eronat de C. civ in materia servitutilor legale. Obiectul ei - zidul comun, santul comun, gardul comun. Caracterul comun al despartiturii -> dintr-un act juridic inter vivos sau de mortis causa sau dintr-un fapt juridic, in urma exercitarii de catre ambii proprietari a unei posesii utile asupra bunului.

coproprietatea fortata asupra bunurilor considerate ca fiind bunuri de familie - scrisorile ce contin corespondentya de familie, tablourile de familie, alte obiecte cu valoare sentimentala.

@Comparatie intre proprietatea comuna pe cote-parti si proprietatea comuna in devalmasie

*Consideratii generale asupra proprietatii devalmase:

Notiune - acea modalitate juridica a dreptului de proprietate in cadrul careia bunul este indiviz atat dpv material cat si dpv ideal, astfel incat titularii nu detin in exclusivitate nici macar ob cota-parte ideala din dreptul de proprietate asupra acestui bun.

O singura aplicatie: proprietatea comuna a sotilor asupra bunurilor comune dobandite de acestia in timpul casatoriei.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Inceteaza - prin partaj care poate interveni odata cu desfacerea casatoriei sau ulterior.

Comparatie intre cele doua forme de proprietate comuna

a.Asemanari

modalitati juridice

implica prezenta a cel putin doi titulari concomitenti care sa-si exercite prerogativele asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa

b.Deosebiri

a)      izvoare juridice:

coproprietatea  -> din contract, succesiune, uzucapiune, lege

devalmasia -> din casatorie

b)      caracter intuituu personae - devalmasia, fiindca existenta ei este rezultatul unei calitati specifice a celor 2 titulari

c)      trasaturi juridice ->

coproprietatea - determinarea cotelor-parti din drept, bunul fiind indiviz material dar diviz ideal

devalmasia - sotii nu cunosc cotele lor pana la partaj

d)      rezulta -> numai titularii dreptului de proprietate comuna pe cote-parti au dreptul de a incheia acte de dispozitie cu privire la cotele lor parti din drept

e)      coproprietate - regula unanimitatii & devalmasie - c. fam. - instituie regula mandatului tacit reciproc.

TEMA 3.          APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

PRIN ACTIUNEA IN REVENDICARE

A.Mijloace juridice de aparare a dreptului de proprietate = acele actiuni pe care proprietarul le poate exercita spre a inlatura atingerile aduse dreptului sau de catre terti.

mijloace juridice specifice (directe) de aparare a dreptului de proprietate -> loc central -actiunea in revendicare cu efectul: restituirea bunului de catre posesorul nelegitim adevaratului proprietar

mijloace juridice nespecifice (indirecte) a acestui drept -> care duc la inlaturarea atingerii aduse dreptului de proprietate, desi se intemeiaza pe alt drept subiectiv civil, deci nu prezinta ca scop direct si esential restabilirea exercitiului netulburat al acestui drept real principal

B.Consideratii generale asupra actiunii in revendicare

1.Notiune - acea actiune reala si petitorie prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.

.Caractere juridice:

este actiune petitorie -> tinde sa stabileasca existenta dreptului de proprietate invocat de reclamant. In actiunile posesorii -> se stabileste doar daca s-a adus atingere posesiei ca stare de fapt.

este o actiune reala - se intemeiaza direct pe dreptul de proprietate - actiunile ex contractu - pe un drept de creanta a carei obligatie corelativa nu a fost executata.

Prezinta relevanta in practica - continutul probei; determinarea existentei unui termen de prescriptie.

3.Conditii de exercitate a actiunii - coproprietarul sau coindivizarul nu poate introduce actiune in nume propriu si numai pt sine actiunea in revendicare.

*Pt proprietatea in devalmasie - solutia variaza in functie de faptul daca e bun mobil sau imobil.

- Mobil - poate fi introdusa de unul dintre soti fara acordul celuilalt (prezumtia de mandat tacit reciproc)

- Imobil - revendicarea necesita introducerea de catre ambii soti.

C.Actiunea in revendicare imobiliara; Proba dreptului de proprietate

1.Reglementare. Sarcina probei -> c. civ. nu contine nici o reglementare a acestei actiuniTdoctrina si jurisprudenta

*Sarcina probei - cel care se pretinde proprietar care trebuie sa faca proba dreptului pretins.

*Dificultatile materiale ale probei:

mod originar de dobandire a proprietatii (uzucapiunea, ocupatiunea) -> proba existentei dreptului consta in dovedirea faptului juridic respectiv -> are caracter cert, absolut.

Mod derivat - act juridic translativ de proprietate -> dovada dreptuluI presupune producerea inscrisului autentic sau sub semnatura privata care sa invedereze calitatea reclamantului de titular actual al dreptuluI de proprietate -> proba nu mai are caracter cert, absolut.

-Dificultati de ordin material -> nu s-au redactat inscrisuri in trecut SAU s-au redactat dar nu insotite de planuri topografice precise pt individualizarea fara echivoc a bunului.

- Dificultati de ordin juridic -> proba ar avea caracter absolut doar daca reclamantul ar produce in instanta toate inscrisurile care sa releva transmiterile succesive ale proprietatii, incepand de la primul titular = probatio diabolica.

*paratul posesor poate invoaca principiul relativitatii actelor juridice - el fiind tert fata de actul juridic de dobandire a dreptulu de la o terta persoana pe care il invoca pretinsul proprietar.

*Notiunea de titlu. Exemple. Acceptiuni:

Titlu = actul juridic sau actul jurisdictional translativ sau declarativ, care genereaza o prezumtie relativa de proprietate in favoarea persoanei care il invoca.

Certificatul de mostenitor - nu constituie titlu nici pt bunurile mentionate ca facand parte din masa succesorala.

-Efectul atribuit titlului -> nasterea unei prezumtii relative si simple in legatura cu calitatea de proprietar a persoanei care il produce => Inlatura dificultatile amintite: tertul nu poate ignora prezumtia relativa de proprietate rezultata din actul juridic ca titlu de proprietate.

--Relativitatea prezumtiei confera detinatorului titlului recunoasterea dreptului sau de proprietate pana la proba contrarie.

--Titlul poate fi folosit in acceptiunea de "negotium juris" sau cea de "instrumentum probationis".

Situatii posibile

a)      ambele parti infatiseaza cate un titlu privind imobilul in litigiu. Se are in vedere provenienta titlurilor:

ambele de la acelasi autor - va castiga partea care a transcris mai intai titlul sau in registrul de inscriptiuni-transcriptiuni ("qui prior tempore potior jure").

In lipsa transcrierii - va castiga titlul care are data mai veche intrucat autorul nu mai putea instraina in mod valabil un bun a carui proprietate o transmisese anterior primului dobanditor ("nemo dat quod non habet").

Exceptie - doua testamente avand ca obiect acelasi imobil - testamentul ulterior il revoca pe primul.

2. doua titluri de la autori diferiti - se compara titlurile pe care se intemeiaza drepturile autorilor - va castiga partea al carei autor are un drept preferabil (suport in "nemo dat quod non habet").

b)      una din parti are titlu. Daca e reclamantul -> actiunea se admite cu conditia ca titlul sa aiba data anterioara datei la care paratul a intrat in posesia imobilului.

c)      Nici o parte nu are titlu, si nici nu se invoca uzucapiunea - actiunea ar trebui respinsa, operand principiul "in pari causa, melior est causa possidentis", paratul bucurandu-se de prezumtie relativa de proprietate.

Jurisprudenta - procedeul identificarii posesiei celei mai caracterizate: compararea posesiei actuale a paratului cu cea anterioara a reclamantului. Criterii: caracterul neviciat al posesiei, existenta bunei-credinte, intemeierea posesiei pe un just titlu.

2.Termenul de prescriptie

-Art. 1890 C. civ. "toate actiunile . reale . ,pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin 30 de ani, fara ca cel care invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua-credinta"

-Dreptul de proprietate are un caracter perpetuu - nu se stinge prin neuz Tactiunea in revendicare este imprescriptibila extinctiv.

-Doua exceptii de la acest principiu:

art. 561 C. proc. civ. - in cazul vinderii la licitatie publica a unui imobil supus urmaririi silite, imobilul nu va mai fi revendicat de catre cel care se pretinde proprietar daca au trecut 5 ani de la executarea actului final al urmaririi silite - ordonanta de adjudecare.

art. 498 C. civ. ('malul adaugat')- in materia avulsiunii un termen de prescriptie extinctiva de 1 an.

D.Actiunea in revendicare mobiliara

1.] Revendicarea bunului mobil de la hot, gasitor sau posesorul de rea-credinta

Conditii - dovedirea dreptului sau de proprietate de catre reclamant este suficienta sa conduca la admiterea actiunii in revendicare indiferent unde se afla bunul (la autorul furtului sau la gasitor sau la o alta persoana de rea-credinta).

Rea-credinta -> acea persoana a intrat in posesia bunului in conditii de exclud formarea convingerii sale sincere ca a dobandit dreptul de proprietate asupra lui.

Termenul de prescriptie - doua opinii:

actiunii in revendicare mobiliara i se aplica termenul de prescriptie extinctiva de 30 de ani (art. 1890)

indiferent daca se revendica un bun mobil sau imobil - actiunea este imprescriptibila

*Nu se poate face discriminare, sub aspectul caracterului perpetuu intre dreptul de proprietate mobiliara si cea imobiliara.

*Paratul posesor de rea-credinta poate paraliza actiunea in revendicare prin invocarea prescriptiei achizitive de 30 de ani.

2.] Revendicarea bunurilor mobile de la tertul dobanditor, posesor de buna-credinta

Critica reglementarii - art. 1909 alin. 1: "Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fara sa fie trebuinta de vreo scurgere de timp".

Text contradictoriu.

Se confera posesiei in materie mobiliara o forta probatorie speciala, simplul fapt al posesiei fiind un adevarat titlu de proprietate.

Daca sunt indeplinite conditiile privitoare la bunuri, persoane si posesia tertului dobanditor - prezumtie absoluta, juris et de jure, de proprietate.

a.Conditii privitoare la bunuri

bunuri mobile corporale (ca fiind susceptibile de posesie efectiva). Exceptional si cele incorporale (titlul la purtator)

bunul mobil trebuie privit in mod individual

bunurile mobile aflate in proprieattea statului sau a unitatilor adtiv-terit nu-si pot schimba aceasta situatie juridica prin invocarea art. 1909 alin. 1

bunul mobil sa nu faca parte din categoria bunurilor supuse inmatricularii (nave, aeronave etc)

bunul sa nu fie considerat accesoriu al unui bun imobil (ex. mobilierul dintr-un apartament dobandit impreuna cu apartamentul de catre un tert de b-c)

b.Conditii privitoare la persoane:

singura persoana indrituita sa se prevaleze de prezumtia art. 1909 alin. 1  - tertul dobanditor de buna-credinta care a intrat in posesia efectiva a bunului mobil

daca tertul a dobandit bunul chiar de la adevaratul proprietar - temeiul dobandirii sale: conventia translativa de proprietate - nu prezumtia

mai este necesara si producerea unei desesizari voluntare din partea adevaratului proprietar

detentorul precar nu poate invoca in beneficiul sau art. 1909 alin. 1 - el fiind tinut in general pe temeiul contractului sa restituie bunul mobil adevaratului proprietar

c.Conditii privitoare la posesia tertului dobanditor:- posesia reale, utila si de buna credinta.

a)      reala - coexistenta la un moment dat asupra aceleiasi persoane a ambelor elemente ale posesiei: animus si corpus. Art. 1909 alin. 1 nu se aplica deci pt stapanirea corpore alieno.

b)      utila, neviciata - posesia pasnica, publica si neprecara. Utilitatea se prezuma relativ pana la proba contrarie, facuta de persoana interesata.

c)      posesie de buna-credinta - posesia exercitata de o persoana care are convingerea sincera ca a dobandit bunul mobil nu de la un simplu detentor precar ci de la adevaratul proprietar.

*Proba bunei-credinte se face printr-o prezumtie relativa legala.

Problema: daca distinct de buna-credinta tertul dobanditor trebuie sa aiba un just titlu, adica un act juridic translativ de proprietate viciat insa prin faptul ca nu provine de la adevaratul proprietar.

Raspunsul - nu.justul titlu poate fi putativ, sa existe doar in imaginatia posesorului.

3.] Revendicarea bunurilor mobile pierdute sau furate de la tertul dobanditor

Reglementare. Corelatia dintre art. 1909 alin. 1 si art. 1909 alin. 2.

Art. 1909 alin. 2: " cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru, poate sa-l revendice, in curs de 3 ani, din ziua cand l-a pierdut sau cand i s-a furat, de la cel la care-l gaseste, ramanand acestuia recurs in contra celui de la care il are".

Deci nu mai opereaza prescriptia instantanee.

Art. 1909 alin. 2 ar fi o suspendare pt 3 ani a regulii din alin. 1.

1.Conditii generale de aplicare a 1909 alin. 2 C. civ - cele privitoare la bunuri si cele care se refera la posesia tertului dobanditor - de la alin. 1.

2.Conditii speciale de aplicare a art. 1909 alin. 2 cele referitoare la persoane sunt diferite + o conditie noua referitoare la termen:

a)      tertul dobandeste bunul de la hot sau de la cel care si-a insusit nelegitim bunul pierdut. Nu e desesizare voluntara a proprietarului.

b)      Actiunea in revendicare va fi admisa numai daca este introdusa in termen de 3 ani de la data furtului sau a pierderii.

Natura juridica a termenului -> de decadere (insusi dreptul de proprietate se naste la implinirea termenului in patrimoniul tertului dobanditor al bunului fara a interesa durata posesiei sale).

Actiunea in revendicare este admisa => daca adevaratul proprietar dovedeste:

dreptul de proprietate asupra bunului

iesirea, fara voia sa, a bunului din posesia sa

identitatea dintre bunul revendicat si cel pierdut sau furat

=> si daca introduce actiunea in max 3 ani de la data pierderii/furtului.

3.Justificarea regulii inscrise in art. 1909 C. civ- derogare absoluta sau relativa de la 2 principii fundamentale:

actiunea in revendicare poate fi introdusa de titularul dreptului de proprietate atunci cand bunul se afla la un posesor neproprietar.

Nemo dat quod non habet este inlaturat pt ca dupa implinirea termenului de 3 ani este recunoscut ca proprietar tertul care a dobandit bunul de la un simplu detentor precar sau de la hot sau gasitor.

*Fundamentarea juridica a derogarii:

a)       dpv practic - precumpanitoare buna-credinta a tertului care s-a increzut in aparenta de proprietate in raport cu lipsa de diligenta a adevaratului proprietarconstand fie in alegerea neinspirata a detentorului precar fie in pasivitate in privinta urmaririi bunului inainte de un anumit termen

b)  dpv teoretic - explicatia nu rezida in "prescriptia instantanee ci in prezumtia absoluta de proprietate de natura sa paralizeze imediat sau dupa implinirea termenului actiunea in revendicare.

4.] Revendicarea bunurilor mobile pierdute sau furate de la tertul care le-a dobandit in 

anumite conditii

Reglementare. Corelatia dintre art. 1909 alin. 2 si art. 1910 -

Art. 1910: "daca posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumparat la balci sau la targ, sau la o vindere publica, sau de la un negutator care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate sa ia lucrul inapoi decat intorcand posesorului pretul ce l-a costat".

Suma se poate recupera de la hot sau gasitor pe calea unei actiuni in despagubiri introdusa ulterior.

Art. 1910 - norma speciala in raport cu 1909 alin. 2 Taceleasi conditii referitoare la bunuri, posesia tertului dobanditor, desesizarea involuntara si termenul de 3 ani.

Regula speciala a art. 1910 incidenta cand tertul a dobandit bunul:

intr-un spatiu in care se deruleaza in miod obisnuit operatii de instrainare a unor bunuri de aceeasi natura

la o vanzare prin licitatie publica

de la o persoana fizica sau juridica - subiect de drept comercial

E.Efectele actiunii in revendicare

Clasificarea efectelor: restituirea bunului, restituirea fructelor produse de bun, acoperirea cheltuielilor efectuate in legatura cu acesta.

1. Restituirea bunului -> cand actiunea in revendicare a fost admisa.

*Paratul posesor restituie bunul liber de orice sarcini cu care el a fost gravat prin vointa posesorului neproprietar - resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis.

*Daca restituirea in natura nu a posibila dpv material sau juridic - restituirea prin echivalent stabilit in considerarea valorii bunului.

2. Restituirea fructelor -> deosebire intre situtia posesorului de b-c fata de cel de r-c

+b-c - va putea retine in deplina proprietate fructele percepute, cuvenite sau, dupa caz, echivalentul acestora.

+r-c - obligat la restituirea in natura a fructelor pereputte sau a echivalentului lor, valorificate sau nepercepute din neglijenta sa.

3. Problema cheltuielilor facute de posesorul neproprietar.

- Se au in vedere cele in legatura cu bunul.

- Adevaratul proprietar este obligat sa restituie in limita imbogatirii sale (fara justa cauza) catre posesorul neproprietar, cheltuielile facute, indiferent ca e de rea sau de buna-credinta.

- Proprietarul poate fi obligat sa-l indemnizeze doar pt cheltuielile necesare si utile nu si pt cele voluptuarii.

F. Revendicarea bunurilor proprietate publica

Bunurile din domeniul public (mobile si imobile) => se prezuma dreptul de proprietate; sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv.

Bunurile din domeniul privat sunt ocrotite prin art. 41 pct. 2 din Constitutie, in mod legal, indiferent de titularul si sunt supuse dreptului comun daca legea nu prevede altfel.

Bunurile proprietate cooperatista , se considera proprietate privata, dar imprescriptibile extinctiv, cu unele exceptii.

TEMA 4.          POSESIA

1.Notiunea de posesie

Art. 1846 alin. 2 C. civ: posesia = detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru"

Definitia aceasta legala nu e proprie posesiei ca stare de fapt.

Def. = stapanirea de fapt a unui bun, care, din punctul de vedere al conduitei posesorului, apare ca o exteriorizare a atributelor unui drept real.

2.Elementele constitutive ale posesiei

-Elementul material - corpus - presupune contactul direct, efectiv cu bunul, care se poate concretiza in acte materiale dar si in acte juridice.

-Elementul psihologic - animus - fundamental pt existenta posesiei caracterizat prin vointa celui care stapaneste lucrul de a se comporta cu privire la acesta ca un proprietar sau ca un titular al unui alt drept real.

*Posesia poate fi de b-c sau de r-c - animus possidendi /animus rem sibi habendi existand in ambele situatii.

3.Posesia ca stare de fapt in raport cu alte situatii juridice

Corelatie dintre posesia ca stare de fapt si posesia ca stare de drept.

Posesia ca stare de fapt nu se confunda cu proprietatea sau cu un dezmembramant al acesteia. In cazul proprietarului, starea de fapt corespunde cu cea de drept.

Exista si cazuri de neconcordanta intre starea de fapt si cea de drept: posesorul neproprietar sau proprietarul neposesor.

corelatia dintre posesie si detentia precara. Intervertirea precaritatii in posesie utila

a)      Teorii privitoare la posesiune

Diferentierea dintre posesie si detentie precara - 2 teorii principale.

Teoria obiectiva a posesiunii - elementul material are intaietate asupra elementului psihologic; esentiala pt existenta posesiei este nu intentia de a stapani pt sine ci puterea materiala exercitata asupra lucrului, exprimata sub aspect psihologic prin animus detinendi.

Teoria subiectiva a posesiunii - elementul definitoriu este intentia de a poseda pt sine, de a efectua acte materiale si acte juridice ce exteriorizeaza atributele dreptului de proprietate sau, dupa caz, ale altui drept real. Inexistenta lui animus rem sibi habendi - inexistenta posesiei.

Detentia precara - art. 1853 alin. 1: actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc sau asupra unui lucru comun, in puterea destinatiei legale a aceluia"

Alin. 2 " posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia prin simpla ingaduinta a proprietarului sau".

b)      intervertirea detentiei precare in posesie utila

art. 1858 -> 4 ipoteze in care se poate realiza:

detinatorul lucrului primeste cu b-c de la o a treia persoana, alta decat adevaratul proprietar, un titlu translativ de proprietate in privinta lucrului ce detine (art. 1858 pct. 1 C. civ. ).

Detinatorul lucrului neaga dreptul celui de la care detine posesia, prin acte de rezistenta la exercitarea dreptului sau (art. 1858 pct. 2). Actele de rezistenta trebuie sa fie bine exprimate si sa nu lase nici un dubiu asupra schimbarii intervenite in elementul psihologic.

tertul care dobandeste cu buna credinta un bun de la un detentor precar, printr-un act translativ de proprietate (art. 1858 pct. 3), caz valabil in materia bunurilor imobile, pt celelalte fiind valabil art. 1909.

Transmisiunea posesiunii din partea detinatorului la altul se face printr-un act cu titlu universal, daca acest succesor universal este de buna-credinta (art. 1858 pct 4). Este f criticata in literatura de specialitate.

4.Dobandirea si pierderea posesiei

Dobandirea posesiei -> presupune ambele elemente (animus si corpus), ceea ce insa nu inseamna ca ele trebuie sa fie exercitate nemijlocit de catre posesor.

Dovada posesiei -> implica dovedirea celor doua elemente.

~Elementul material - usor de dovedit - dat caracterului sau obiectiv - poate fi utilizat orice mijloc de proba.

~Elementul psihologic - 2 prezumtii legale:

proba inceputului exercitarii lui animus. Art. 1854 "posesorul este presupus ca poseda pt sine, sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a inceput a poseda pt altul". Deci daca persoana interesata nu produce un act juridic de natura sa invedereze calitatea de detentor precar a pretinsului posesor, simpla stapanire a bunului este considerata ca fiind efectuata animo sibi habendi.

"cand posesorul a inceput a poseda pt altul, se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrarie"(art. 1855).

Pierderea posesiei -> pierderea a cel putin unul din cele doua elemente.

5.Viciile posesiei

-art. 1847: "ca sa se poata prescrie, se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar".

-Art. 1848-1853 se refera la viciile posesiei: intrerupere, discontinuitate, violenta, clandestinitate si precaritate. Intreruperea si precaritatea pun de fapt problema incetarii posesiei insesi - deci nu sunt doar vicii.

*Analiza viciilor posesiei

Discontinuitatea - " cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu intermitente anormale".

Intermitente anormale - o exercitare a posesiei care nu denota regularitatea pe care natura bunului o permite si o impune -> reprezinta o chestiune de fapt lasata la aprecierea instantei, in functie de natura concreta a bunului posedat.

Sarcina probei -> posesorul actual care dovedeste ca a posedat la un moment dat "este presupus ca a posedat in tot timpul intermediar, fara insa ca aceasta sa impiedice proba contrarie". Deci sarcina probei revine celui care afirma ca posesia a fost viciata.

Caractere juridice esentiale ale discontinuitatii

viciu temporar - inceteaza daca actele de exercitare redevin regulate in raport cu natura bunului

caracter absolut - poate fi invocat de orice persoana interesata

se aplica intr-o masura mai mare bunurilor imobile

Violenta - fizica sau psihica - intrucat textul nu distinge.

Art. 1851: " posesia este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului" - nu se interpreteaza ca violenta o posesie in situatia cand titularul a apelat la violenta pasiva pt a se apara in fata unui atac violent provenit de la o terta persoana.

Caractere:

viciu temporar

relativ - invocarea lui nu trebuie sa fie facuta decat de catre cei in privinta carora posesiunea a avut un asemenea caracter

este aplicabil in aceeasi masura bunurilor mobile si imobile

Clandestinitatea - "cand posesorul o exercita pe ascuns de adversarul sau incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca"

Caractere:

viciu relativ

temporar - inceteaza de indata ce posesia devine publica.

Echivocul - nu e reglementat de legislatia civila dar existenta sa a fost validata de instanta suprema.

Echivoc -> situatia cand nu este sigura nici existenta, dar nici lipsa lui animus sibi habendi. Ex: unul din coproprietari efectueaza acte de folosinta cu privire la intregul bun fara a rezulta in mod clar daca s-au facut de copro[prietar in calitate de titular pro parte sau cu vointa de a se comporta ca posesor exclusiv.

6.Efectele posesiei

a)      posesia creeaza o prezumtie de proprietate

b)      posesia de b-c conduce la dobandirea proprietatii fructelor bunului posedat de catre posesor

c)      posesia este protejata prin actiunile posesorii

d)      posesia exercitata in termenul si in conditiile cerute de lege determina dobandirea de catre posesor, prin efectul uzucapiunii, a dreptului de proprietate asupra bunului posedat.

*Justificarea efectelor

Acestea sunt legate de posesie ca simpla stare de fapt. Explicatii:

in practica, de cele mai multe ori posesia corespunde dreptului real al carui titular este posesorul - deci prin apararea posesiei se apara insasi dreptul respectiv.

Daca starea de fapt nu corespunde cu cea de drept - de cele mai multe ori se datoreaza lipsei de diligenta a proprietarului dreptului real respectiv

a.Posesia creeeaza o prezumtie de proprietate

Art. 1854: "posesorul este presupus ca poseda pt sine , sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a posedat pt altul"->mijloc de proba valoros la dispozitia posesorului

*Domeniul de aplicare a prezumtiei

revendicare imobiliara - posesorul parat este prezumat proprietar al imobilului pana la dovada contrarie pe care pretinsul proprietar o poate face printr-un titlu de proprietate

tertul dobanditor al bunului mobil, ca posesor de b-c, beneficiaza de o prezumtie irefragabila de proprietate daca sunt intrunite cumulativ conditiile cerute de art. 1909 alin. 1. Daca nu le indeplineste se gaseste in sit. posesorului unui bun imobil.

b.Posesia de buna-credinta conduce la dobandirea fructelor bunului posedat

*Clasificarea fructelor - fructe = tot ceea ce produce un bun in mod periodic, fara ca substanta lui sa se diminueze.

-Fructele naturale - produse de natura fara interventia omului

-Fructele industriale - produse de natura dar presupun o interventie a omului

>Ambele categorii se dobandesc cu titlu de proprietate prin efectul perceperii lor.

-Fructele civile - chiriile, dobanzile, arenzile etc - se dobandesc pe masura trecerii timpului zi cu zi, indiferent de momentul perceperii lor.

*Dreptul la fructe ca atribut al dreptului de proprietate. Regula consacrata in art. 483 C. civ - proprietarul este indrituit sa retina fructele - pt ca dreptul de proprietate presupune aceasta prerogativa (fructus).

Art. 483 C. civ. confirma: "fructele naturale sau industriale ale pamantului, fructele civile, sporul animalelor(prasila) , se cuvin proprietarului in puterea dreptului de accesiune".

*Exceptii de la regula:

posibilitatea constituirii unui dezmembramant al dreptului de proprietate - uzufruct - in acest caz insa e necesar un acord de vointa in acest sens

a doua exceptie de la regula - Conditiile de aplicare a art. 485 C. civ -- "posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-credinta . "

**Referitor la buna-credinta

continutul ei - "posesorul este de buna-credinta cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui vicii nu-i sunt cunoscute" - deci titlul trebuie sa aiba un viciu - sa nu fie de la adevaratul proprietar sau sa fie lovit de nulitate (relativa sau absoluta). Buna-credinta rezida in convingerea ca bunul a fost dobandit de la adevaratul proprietar, printr-un act juridic ce indeplineste conditiile de validitate. Posesorul nu este obligat sa dovedeasca existenta titlului translativ intrucat pt el acesta este inclus in buna-credinta.

Buna-credinta trebuie sa existe atat in momentul intrarii in posesie cat si la momentul fiecarei perceperi a fructelor.

modul de percepere a fructelor - posesorul de buna credinta dobandeste prin percepere nu numai fructele naturale si industriale dar si pe cele civile.

Justificarea regulii cuprinse in art. 485 C. civ - in ratiuni de echitate.

Obligarea posesorului la restituirea fructelor, pe care, de cele mai multe ori, le-a consumat intre timp increzandu-se cu sinceritate in validitatea titlului sau de proprietate - ar fi o sarcina prea oneroasa.

Cu atat mai mult in cazul cand exploatarea bunului a fost facilitata de lipsa de diligenta a proprietarului.

7.Actiunile posesorii

#Notiune.- acea actiune pe care posesorul o are la dispozitie spre a apara posesia ca stare de fapt impotriva oricarei tulburari, spre a mentine aceasta stare ori pt a redobandi posesia atunci cand aceasta a fost pierduta.

#Caractere juridice: - Este o actiune reala (se refera la un bun).

- In cadrul ei nu se pune in discutie existenta unui drept real - deci nu are caracter petitoriu T interesul proprietarului de a-si redobandi posesia pe calea ei.

#Clasificarea si analiza actiunilor posesorii - art. 674-676 C. civ:

a)      actiunea posesorie generala (actiunea in complangere) - are ca scop incetarea oricarei tulburari aduse posesiei.

Conditii

sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la tulburare sau deposedare

sa se fi posedat bunul de catre reclamant cel putin un an anterior tulburarii sau deposedarii

posesia exercitata sa fi fost una utila

*dovedirea primelor 2 conditii revine reclamantului. A treia se prezuma pana la proba contrarie.

b)      actiunea posesorie speciala (reintegranda) - il protejeaza pe posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta.

~Chiar posesorul de rea-credinta o poate intenta (spoliatus ante omnia restituendus) impotriva adevaratului proprietar.

~Violenta - orice cale de fapt contrara ordinii de drept prin care se tinde la deposedarea posesorului in pofida rezistentei opuse de acesta. Instanta va decide daca a fost violenta.

~Conditie ceruta: sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la tulburare sau deposedare.

~~Utilizarea actiunilor posesorii:

Calitate procesuala activa

posesori

titulari sau netitulari ai unui drept real asupra bunului

in mod exceptional - "cel ce detine bunul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul este cel pt care detine"(art. 676)

*domeniu de aplicare -> pt protejarea posesiei exercitate asupra bunurilor imobile. Pt celelalte - daca nu sunt intrunite conditiile art. 1909 alin. 1 C. civ.

*efectele solutionarii acestor actiuni in perspectiva intentarii ulterioare a actiunii in revendicare - hotararea prin care se respinge actiunea nu are autoritate de lucru judecat fata de actiunea in revendicare.

Au aceleasi parti si implica aceeasi pretentie asupra bunului DAR in I caz - cererea s-a intemeiat pe calitatea reclamantului de (fost) posesor al bunului - in al II-lea caz - se invoca legitimitatea posesiei sale prin existenta unui drept de proprietate.

TEMA 5.          DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Dezmembraminte ale dreptului de proprietate - acele drepturi reale principale rezultate din separarea atributelor dreptului de proprietate.

Domeniu de aplicare:

Pot exista in cazul proprietatii private cu exceptia bunurilor inalienabile.

Referitor la proprietatea publica:

nu poate fi dezmembrata, intrucat bunurile sunt inalienabile

statul, un.adm.terit., persoanele juridice prin care se administreaza bunurile din domeniul privat, R.A., S.C. cu capital de stat pot dobandi dezmembraminte ale dreptului de proprietate

drepturile reale prevazute de actele normative, altele decat C.civ. nu sunt considerate dezmembraminte ale dreptului de proprietate.

Dreptul de uzufruct

= dreptul de a se bucura de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta. (art. 517C. civ.)

~Uzufructuarul dispunde deci de usus si fructus, dispozitia ramanand la proprietar. Posesia este impartita, in mod corespunzator, intre uzufructuar si nudul proprietar.

~Uzufructuarul - detentor precar in rap lui cu propriertarul.

*Caractere:

drept real -> nu se confunda cu dreptul de folosinta al locatarului (drept de creanta)

drept real temporar -> se stinge cel mai tarziu la moartea uzufructuarului. Daca e vorba de o persoana juridica - nu poate dura mai mult de 30 de ani.

Drept de folosinta -> uzufructuarul are dreptul de a intrebuinat si culege roadele (are EMOLUMENTUM REI).

Uzufructuarul poate dispune de exercitiul dreptului sau fie prin act cu titlu oneros sau gratuit - dreptul de exercitiu al lui este deci cesibil.

*Domeniu de aplicare:

art. 520 C. civ. - "uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri, mobile sau imobile"Tinclusiv terenuri

asupra bunurilor corporale sau incorporale

asupra unor bunuri individual determinate sau asupra unei universalitati sau a unei fractiuni determinate dintr-o universalitate

art. 526 - consacra cvasiuzufructul - care are  ca obiect"lucruri cu care nu se poate cineva servi fara a le consuma, precum bani, grane, bauturi.." cand uzufructuarul dobandeste dreptul de a dispune dpv material de bun

*Modalitati de constituire

=>Se poate naste din acte juridice sau din fapte juridice stricto sensu.

->Acte juridice:

inter vivos - prin conventie incheiata intre proprietar si beneficiarul uzufructului prin care sa se constituie uzufructul in mod direct (prin transmiterea atributelor ce compun uzufructul) sau indirect (prin transmiterea nudei proprietati). Proprietarul poate, de asemenea, transmite prin conventie nuda proprietate unei persoane iar uzufructul alteia.

Mortis causa - testament cand testatorul dispune printr-un legat instituirea unui uzufruct universal, cu titlu universal sau cu titlu particular in fav unei pers.

->Fapt juridic stricto sensu: prescriptia achizitiva. Cea de 30 de ani nu-si prea gaseste aplicatiunea intrucat se dobandeste chiar proprietatea. Se foloseste cea de 10-20 de ani daca posesorul are just titlu este de b-c si exercita in fapt uzufructul.

*Drepturile uzufructuarului

dreptul de a cere predarea in folosinta a bunului

dreptul de a exercita prerogativele utilizarii bunului si culegerii fructelor produse de el. Fructele naturale si industriale devin ale sale prin culegere, cele civile i se cuvin in proportie cu durata uzufructului sau.

dreptul de a ceda (beneficiul) emolumentul dreptului sau - total sau partial, cu titlu oneros sau gratuit. DAR el raspunde in continuare fata de proprietar intrucat tertul beneficiar nu intra in raporturi juridice cu el.

*Mijloace juridice de protejare a drepturilor:

actiunea confesorie de uzufruct -> o actiune petitorie prin care se pretinde recunoasterea dreptului sau si inlaturarea oricaror tulburari ce i s-ar aduce. Poate fi intentata si impotriva nudului proprietar.

actiune posesorie -> imp tertilor, prin care se cere respectarea posesiei

actiunea personala imp nudului proprietar -> cand uzufructul este constituit prin conventie

*Obligatiile uzufructuarului

la inceputul uzufructului

de a proceda in prezenta proprietarului, sau dupa ce-l va chema formal, la inventarierea si la constatarea starii imobilelor

de a gasi o cautiune (obligatie care nu exista daca uzufructul s-a constituit indirect sau daca nudul proprietar il scuteste pe uzufructuar de aceasta obligatie).

in timpul lui: - sa se foloseasca de bun ca un bonus pater familias, -sa-l informeze pe proprietar de orice tulburari aduse dreptului de proprietate de catre terti, -sa respecte destinatia bunului, -sa suporte cheltuielile si sarcinile obisnuite.

la incetarea lui :- sa restituie bunul catre nudul proprietar. (Starea bunului - aceeasi cu cea  

din momentul predarii. Exceptie - cazul cvasiuzufructului).

despagubiri pt cazul cand pierde sau deterioreaza bunul din culpa sa sau pt cazul cand nu respecta oricare din obligatiile ce ii incumba.

**Drepturile nudului proprietar

Dispune de ius disponendi si, in parte, de ius possidendi.

dreptul de a dispune de bun, inclusiv prin instrainare, cu conditia respectarii dreptului de uzufruct

dreptul de a percepe productele (prin perceperea lor se consuma substanta bunului)

poate promova actiunea in revendicare, posesorie, izvorata din conventie - in functie de imprejurari si de natura atingerii aduse nudei proprietati

**Obligatiile nudului proprietar

principala - de a nu impiedica sau stanjeni exercitiul dreptului de uzufruct.

de a efectua cheltuielile si sarcinile extraordinare corespunzatoare nudei proprietati

daca sumele au fost avansate de uzufructuar - il va indemniza pt ele. Indemnizatia nu se intinde asupra imbunatatirilor aduse bunului chiar daca i-au sporit valoarea.

de garantie pt evictiune

*@*Stingerea uzufructului

a)      prin decesul uzufructuarului - datorita caracterului esentialmente viager. Nu se poate transmite mostenitorilor. Pt persoane juridice nu poate fi mai mare de 30 de ani.

b)      Prin ajungerea la termen (extinctiv

c)      Prin consolidare - cand calitatea de uzufructuar si de nud proprietar se intrunesc asupra aceleiasi persoane

d)      Prin neexerciarea sa in timp de 30 de ani

e)      Pieirea totala a bunului. Daca bunul a pierit in parte - se pastraza asupra partii ramase.

f)       Abuzul de folosinta a uzufructuarului - temei pt decaderea sa din drept ->care se pronunta de instanta sesizata in acest sens de nudul proprietar.

Cf. qui potest plus, potest minus - nudul proprietar poate intenta in cursul uzufructului o actiune prin care sa vizeze nu neaparat incetarea lui ci obligarea uzufructuarului la executarea corespunzatoare a indatoririlor sale.

g)   Mai poate inceta prin:

renuntarea din partea uzufructuarului

desfiintarea cu titlu de nulitate sau rezolutiune a titlului de proprietatea nudului proprietar etc.

*@*Efectele stingerii uzufructului (lichidarea uzufructului)

a)      inceteaza pe data stingerii lui - uzufructuarul nu mai are dreptul la fructele neculese pana atunci

b)      uzufructuarul trebuie sa restituie lucrul nudului proprietar, in starea in care l-a primit, sau bunuri de aceeasi natura, calitate sau pretul lui (pt cvasiuzufruct).

c)      Datoreaza despagubiri in caz de pieire sau deteriorare din culpa si pt obligatiile neindeplinite

d)      Nudul proprietar trebuie sa restituie sumele platite pt el de acesta

e)      Pt imbunatatiri uzufructuarul nu poate cere plata

Dreptul de uz si dreptul de habitatie = varietati ale dreptului de uzufruct.

a. Uzuarul si titularul dreptului de habitatie au dreptul la proprietatea fructelor DOAR in limita nevoilor sale si ale familiei sale.

b. Li se aplica regulile in materie de uzufruct cu privire la constituirea si stingerea lui si ref la raporturile juridice dintre nudul proprietar si titularul dezmembramantului.

c. Dreptul de habitatie este un drept de uz avand ca obiect o casa de locuit.

-Titularul dreptului de abitatie poate inchiria altcuiva partea din casa pe care nu o locuieste.    -Dincolo de aceasta ipoteza - dreptul de abitatie nu poate fi cedat sau inchiriat.

Caz de aplicare a dreptului de abitatie -> dreptul sotului supravietuitor asupra locuintei ce a apartinut sotului decedat.

Servitutile

*Notiune. = sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan (proprietar) art. 576 c. civ.

*Caractere juridice

jus de in re aliena -> drept real constituit asupra bunului apartinand unei alte persoane decat titularul dreptului de servitute.

Bunul grevat -> intotdeauna un bun imobil ca si  cel care apartine titularului servitutii. Deci, 2 imobile prin natura lor.

Fond dominant -> imobilul in folosul caruia se instituie servitutea

Fond aservit -> bunul grevat de aceasta sarcina

accesoriu al fondului - atat in sens activ cat si in sens pasiv

in sens activ - inadmisibilitatea instrainarii sau ipotecarii dreptului de servitute in mod distinct de instrainare

in sens pasiv - sarcina ce corespunde dreptului de servitute "urmeaza" fondul aservit in mainile oricarui dobanditor al fondului, sub conditia respectarii formelor de publicitate imobiliara

caracter perpetuu - va dura cat timp vor exista cele 2 fonduri - daca partile nu hotarasc altfel. Se poate transmite de mortis causa.

caracter indivizibil - se datoreaza de intregul fond aservit si profita intregului fond dominant

*Clasificarea servitutilor

Mai multe clasificari, in functie de mai multe criterii:

1. Servituti naturale, servituti legale si servituti stabilite prin fapta omului - in functie de modul de constituire:

Servituti naturale - art. 577 - isi au izvorul in "situatia naturala a locurilor". Servitutile de scurgere a apelor naturale, servitutea izvorului, de granituire si de ingradire.

Servitutile legale - stabilite prin lege. Servitutea ref la zidul sau santul comun, servitutea de trecere, de vedere etc.

Servitutile prin fapta omului - constituite prin conventie, prin testament sau prin uzucapiune.

Literatura -> netemeinicia si irelevanta acestei clasificari:

servitutile naturale si legale - sunt de fapt un mod de determinare a continutului dreptului de proprietate si a limitelor de exercitare a acestui drept.

Singurele servituti veritabile - cele prin fapta omului, ca dezmembraminte ale proprietatii.

=>>Se poate face deci clasificarea in servituti - ingradiri ale dreptului de proprietate si servituti propriu-zise.

2. Servituti continue si servituti necontinue- dupa criteriul modului lor de exercitare.

Servituti continue - art. 622 alin. 2 teza I - "acelea al caror exercitiu este sau poate fi continuu, fara sa aiba trebuinta de faptul actual al omului". Persista indiferent de pasivitatea titularului.

Servituti necontinue - acelea care au trebuinta de faptul actual al omului spre a fi exercitate (de trecere, de a lua apa dintr-o fantana etc)

Servituti aparente si servituti neaparente - in functie de existenta sau inexistenta unui semn de exteriorizare a ei. Servitutea de trecere poate fi aparenta sau nu in functie de existenta sau nu a unei poteci amenajate.

Ex: s.a.-> isi manifesta existenta prin lucrari exterioare (ferestre, apeducte); s.n. -> nu atrag atentia prin semne exterioare (picatura streasinei, de trecere).

*In functie de aceste clasificari pot exista:

servituti continue si aparente

servituti continue si neaparente

servituti necontinue si aparente

servituti necontinue si neaparente

*Servitutile naturale si servitutile legale

Servituti naturale

-de scurgere a apelor naturale

-a izvoarelor

-dreptul de granituire

-dreptul de ingradire

Servitutile legale:

a)      servitutea privitoare la distanta plantatiilor -> art. 607 - arborii inalti sa nu fie plantati la mai putin de 2 m de linia despartitoare a fondurilor invecinate, iar celelalte plantatii ori garduri vii la mai putin de ½ m de aceasta linie, daca nu exista reglementari speciale sau obiceiuri locale contrarii.

Prin uzucapiune se poate dobandi o servitute contrara.

b)      Servitutea de vedere -> interdictia de a deschide ferestre de vedere asupra fondului invecinat la distante mai mici decat cele prevazute de lege. Nu se refera la deschiderile pt aer si lumina.

c)      Servitutea legala de trecere -> art. 616 - "proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pt exploatarea fondului, cu indatorirea de a-l despagubi pe proprietar in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona".

Trecerea - pe drumul cel mai scurt, dar cu cauzarea unei cat mai mici pagube celui pe al carui loc se trece.

Loc infundat - imposibilitate absoluta sau cu inconveniente grave sau ar fi periculoasa iesirea.

*Servitutile stabilite prin fapta omului

Art. 620-643. Principiul in aceasta materie -> libertatea constituirii oricaror servituti cat timp nu impun obligatia unui fapt personal pt proprietarul fondului aservit sau nu sunt contrarii ordinii publice.

Moduri de constituire

a)      conventia si testamentul

b)      posesia indelungata, exercitata in mod util si pe o durata de 30 de ani

c)      art. 625 "destinatiunea proprietarului tine loc de titlu in privinta servitutilor continue si aparente. Art. 626: "nu poate fi destinatiunea proprietarului decat numai cand se va dovedi ca cele 2 fonduri acum despartite au fost averea aceluiasi proprietar si ca printr-insul s-au pus lucrurile in starea din carea a rezultat servitutea".

*Actiunea specifica in materie de servitute -> actiunea confesorie de servitute (actiune petitorie reala si imobiliara) care se poate intenta impotriva oricarei persoane care ar pricinui o impiedicare sau stanjenire a exercitarii dreptuluide catre titularul fondului dominant.

-> Exista insa si actiunea contractuala.

~Exercitarea actiunii posesorii a fost admisa exclusiv pt servitutile constituite prin titlu.

~Obligatia principala este de a efectua pe cheltuiala sa toate lucrarile necesare pt exercitarea in conditii lesnicioase a dreptului sau.

*Moduri de stingere a servitutilor:

a)      imposibilitatea materiala de exercitare

b)      confuziunea - reunirea proprietatii fondului dominant si a celei asupra fondului aservit in patrimoniul aceleiasi persoane

c)      neuzul (timp de 30 de ani)

d)      pieirea fondului aservit

e)      implinirea termenului prevazut in titlul de constituire a servitutii

f)   renuntarea la servitute din partea titularului

g)  desfiintarea pt cauza de nulitate sau rezolutiune a titlului unuia dintre cei 2 proprietari

Dreptul de superficie

Notiune. -> drept real care rezulta din dreptul de proprietate pe care il are o persoana (superficiar), asupra constructiilor sau a altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren care apartine unei alte persoane, teren asupra caruia superficiarul capata un drept de folosinta.

(Se suprapun deci 2 drepturi de proprietate apartinand la 2 persoane diferite).

Caractere juridice

drept real

imobiliar

poarta asupra unei suprafete de teren.

perpetuu

Domeniu de aplicare

=>Isi are izvorul in conventia incheiata intre proprietarul terenului si cel al materialelor din care urmeaza sa se ridice constructia

->Se poate naste si in afara unei conventii (o persoana cumpara solo consensu un teren pe care se afla o constructie - va deveni deci proprietara constructiei, terenul ramanand in proprietatea vanzatorului).

TEMA 6.          MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE

Reglementare - art. 644 C. civ. -> dreptul de proprietate (privata) se poate dobandi prin:

sucesiune

legate

conventie

traditiune

accesiune sau incorporatiune

prescriptie

lege

ocupatiune.

Aceste moduri privesc in parte si celelalte drepturi reale.

Clasificarea modurilor de dobandire a drepturilor reale

a)      in functie de intinderea dobandirii:

moduri de dobandire universala sau cu titlu universal

moduri de dobandire cu titlu particular - presupun nasterea unui drept real privit ut singuli.

b)      in functie de situatia juridica a bunului la momentul dobandirii

Moduri de dobandire originare - in situatiile in care nu exista o transmisiune a dreptului de proprietate de la o persoana la alta (ocupatiunea). Daca insa incadram aici si situatiile in care transmiterea dreptului se produce fara vointa proprietarului actual - uzucapiunea, prescriptia instantanee in materie mobiliara

Mod de dobandire derivat - dobandirea dreptului real se realizeaza prin transferul acestuia de la proprietarul actual catre dobanditor.

A]        Accesiunea.

*Notiune:- incorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important intr-un bun mai important, cu efectul dobandirii dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul celui de-al doilea.

*Clasificare

a)      in functie de natura bunului a carui proprietate se dobandeste:

accesiune imobiliara

accesiune mobiliara

b)      dupa cum incorporarea este dependenta sau independenta de interventia omului accesiunea 

imobiliara poate fi:

naturala

artificiala

Accesiunea imobiliara naturala:

In Codul civil sunt mentionate:

aluviunea - art. 495: "cresterile de pamant ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile fluviului si ale raurilor se numesc aluviune. Aluviunea este in folosul proprietarului riveran, cand e vorba de un fluviu sau rau navigabil, plutitor sau neplutitor.."

avulsiunea - adaugarea la un teren a unei portiuni de pamant smulse brusc de la un alt teren datorita actiunii unei ape curgatoare.  Art. 498 - stabileste un termen special de prescriptie de 1 an pt cel al carui a fost pamantul pt a-l reclama. (imprescriptibilitatea revendicarii in cazul in care bucata e din domeniul public)

Art. 500: " insulele si prundurile, care se formeaza in raurile nenavigabile si plutitoare, sunt ale proprietarului tarmului pe care ele s-au format.."De retinut ca apele cu potential energetic valorificabil - fac parte din domeniul proprietatii publice.

Accesiunea animalelor - art. 503-> orice animale sau zburatoare salbatice trec in cuprinsul nostru se fac ale noastre, pe cat timp raman la noi, afara numai daca asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii" - se aplica insa numai animalelor semisalbatice.

2} Accesiunea imobiliara artificiala

a) Ipoteza ridicarii constructiei de catre proprietarul terenului, cu materialele altcuiva (art. 493 C. civ) - "proprietarul carea facut constructii, plantatii sau lucrari cu materiale straine, este dator sa plateasca valoarea materialelor". Poate fi obligat si la plata de daune-interese.

Proprietarul terenului devine, in virtutea acestei accesiuni proprietar si al constructiei.

b) Ipoteza ridicarii constructiei de catre o alta persoana decat proprietarul terenului (art. 494 C. civ) - frecvent intalnita in practica =>

+constructorul de rea-credinta - proprietarul terenului poate alege intre a invoca accesiunea (platind insa valoarea materialelor si pretul muncii) si a pretinde "ridicarea plantatiilor si a constructiilor . cu cheltuiala celui ce le-a facut". In unele cazuri constructorul de r-c poate fi obligat pe langa ridicarea constructiei si la plata de daune-interese pt prejudiciile sau vatamarile produse proprietarului.

Dreptul de optiune al proprietarului se pierde daca este exercitat abuziv.

In general se prefera prima solutie.

+constructorul de buna-credinta (are convingerea ca terenul ii apartine) -> proprietarul va retine constructia in proprietate, operand accesiunea imobiliara artificiala.

Dreptul lui de optiune exista doar in privinta intinderii indemnizatiei de platit catre constructor:

de a plati valoarea materialelor si pretul muncii

de a plati o suma egala cu cea a cresterii valorii fondului

# Constructorul de b-c si cel de r-c au un drept de creanta impotriva proprietarului cand acesta opteaza pt invocarea accesiunii.

# Exista un drept de retentie al constructorului de b sau r-c care poate refuza predarea constructiei pana la momentul cand i se va plati despagubirea in cuantumul cuvenit.

B]         Uzucapiunea.

1.Notiune. Reglementare = un mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege.

-Titlul XX C. civ.

--Justificarea si utilitatea uzucapiunii - opereaza un transfer al proprietatii in beneficiul unui posesor si in lipsa manifestarii de catre proprietarul actual al bunului a unui consimtamant in acest sens.

---Nevoia de stabilitate a situatiilor si a raporturilor juridice - determina recunoasterea de efecte juridice aparentei INDELUNGATE de proprietate pana la transformarea unei situatii de fapt intr-o stare de drept.

----Sanctiune indreptata impotriva adevaratului proprietar - pt pasivitatea sa .

-----Utilitatea ei - in planul probei dreptului de proprietate in materie imobiliara.

2.Domeniul de aplicare a uzucapiunii - identificarea categoriilor de bunuri carora li se aplica: unele bunuri imobile.

*Art. 146 din legea nr. 105/1992: 'in cazul in care bunul a fost dus intr-un alt stat, unde se implineste durata termenului uzucapiunii, posesorul poate cere sa se aplice legea acestui din urma stat, daca sunt reunite, cu incepere de la data deplasarii bunului, toate conditiile cerute de mentionata lege".

*Nu se aplica bunurilor care fac obiectul proprietatii publice datorita caracterului lor inalienabil.

3.Posesia utila, conditie esentiala a uzucapiunii -/> detentia precara (oricat de indelungat a fost exercitiul acesteia) nu duce la uzucapiune.

->In principiu nici mostenitorii care stapanesc bunurile succesorale unii pt altii atata timp cat se gasesc in stare de indiviziune - nu se bucura de uzucapiune.

>>Exceptie -> daca intervine o manifestare de vointa a unui din ei, de natura sa demonstreze ca a inteles sa transforme posesia comuna in posesia sa exclusiva, pe calea intervenirii precaritatii sale in posesie.

4.Clasificarea uzucapiunii - in functie de durata termenului de prescriptie achizitiva si de natura conditiilor cerute de lege este de 2 feluri:

de 30 de ani (de lunga durata)

de 10 pana la 20 de ani (uzucapiunea de scurta durata)

5.Uzucapiunea de 30 de ani

*Reglementare. Conditii - art. 1890 C. civ.: "toate actiunile reale se vor prescrie prin 30 de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua-credinta".

6.Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani

*Reglementare. Domeniul de aplicare - art. 1895 C. civ - "cel ce castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, daca adevaratul proprietar lpocuieste in raza teritoriala a tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul si prin 20 de ani daca locuieste afara de acea raza".

se aplica doar in legatura cu bunurile imobile

nu se poate invoca pt a dobandi proprietatea asupra unei universalitati de bunuri

nu este suficienta o posesie utila; ea trebuie sa se intemeieze pe just titlu si sa fie de b-c.

#Justul titlu (se dovedeste potrivit dr comun)- act juridic translativ de proprietate (provenind de la altcineva decat proprietarul - non dominus) care indeplineste toate conditiile de validitate cerute pt transmiterea proprietatii, mai putin aceea a calit de proprietar a transmitatorului.

+Daca el este lovit de nulitate absoluta nu poate fi element constitutiv al uzucapiunii de scurta durata.

+Nulitatea relativa -> nu impiedica invocarea lui DECAT fata de cel care are dreptul sa o invoce si numai in interiorul termenului de 3 ani (cat timp aceasta persoana il poate desfiinta pe calea actiunii in anulare).

^^^Tipuri de acte juridice ce pot servi just titlu:

contractul de v/c

contractul de schimb

contractul de donatie

tranzactia

hotararea judecatoreasca de adjudecare a unui bun

titlul pro herede. Deci mostenitorul poate invoca uzucapiunea de scurta durata in legatura cu un bun aflat in masa succesorala despre care credea ca apartine lui decuius, desi acesta era in realitate un simplu detentor precar

<><>Nu sunt just titlu in aceasta materie:

contractul de locatiune

contractul de depozit

contractul de comodat

conventia de imparteala

hotararile judecatoresti declarative de drepturi

certificatul de mostenitor

Proba justului titlu -> trebuie facuta de cel care invoca prescriptia achizitiva. Justul titlu este deci separat de b-c si trebuie dovedit.

~Se poate opune proprietarului care e tert fata de acesta doar daca are data certa. ~Indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara nu este ceruta.

# Buna-credinta -> consta in convingerea sincera a posesorului ca a dobandit bunul de la adevaratul proprietar al acestuia.

@E suficient sa existe la momentul intrarii in posesia imobilului.

@@Daca afla imediat dupa intrarea in posesie ca nu l-a dobandit de la adevaratul proprietar - mala fides superveniens non impedit usucapionem, daca insa indeplineste celelalte conditii.

Proba ->> art. 1899 alin. 2 consacra in beneficiul posesorului o prezumtie relativa de b-c, deci sarcina probei - in sarcina celui care o contesta.

*Termenul uzucapiunii de scurta durata

daca s-a exercitat o posesie timp de 10 ani in situatia in care adevaratul proprietar locuieste in aceeasi raza teritoriala cu aceea a tribunalului unde se afla imobilul

daca proprietarul locuieste in afara acestei raze - >>20 de ani

daca proprietarul locuieste intr-o anumita perioada in raza si restul timpului nu - evaluare comparativa a "anilor de prezenta" si a "anilor de absenta", "adaugandu-se la anii de prezenta un numar de ani de absenta indoit decat cel ce lipseste la anii de prezenta pt ca sa fie zece".

**Modul de calcul al termenului uzucapiunii

a.Inceputul si sfarsitul termenului ->> uzucapiunea de lunga si scurta durata presupune calcularea pe zile a termenului.

Ziua in care incepe prescriptia nu se pune in calcul. Ziua are 24 de ore, incepand de la ora 0 pana la miezul noptii urmatoare. Prescriptia se socoteste intervenita la implinirea ultimei zile a termenului.

Se pot intalni cazuri cand se invoca uzucapiunea de catre un posesor care face dovada implinirii termenului prin invocarea unor posesii anterioare; sau cauze care afecteaza curgerea normala a termenului.

b.Intreruperea naturala a uzucapiunii -<> efect: inlaturarea efectelor posesiei exercitate anterior aparitiei cauzei de intrerupere. Incepe deci o noua posesie utila.

Intreruperea poate fi:

naturala -> intervine fie atunci cand posesorul este si ramane lipsit, in curs de mai mult de 1 an, de folosinta lucrului (de catre vechiul proprietar sau un tert) fie in situatia in care "lucrul este declarat neprescriptibil in urmarea unei transformari legale a naturii sau destinatiei sale"

civila -> guvernata de regulile edictate prin normele juridice ale Decretului nr. 167/1958.

*Jonctiunea posesiilor = adaugarea la termenul posesiei actuale a posesorului, a timpului cat bunul a fost posedat de autorul sau.

~Este posibila intotdeauna, fara a fi insa obligatorie.

~Indeplinirea cumulativa a conditiilor:

a)      se poate invoca numai pt unirea a 2 sau mai multe posesii propriu-zise, detentia precara neputandu-se uni cu o posesie

b)      cel care o invoca trebuie sa fie un succesor in drepturi al autorului, care sa nu fie chiar proprietarul, caci in aceasta situatie nu se identifica justificarea uzucapiunii - sanctionarea pasivitatii indelungate a proprietarului

Ipoteze in care se pune problema jonctiunii

a)      posesia dobanditorului este de aceeasi natura cu a autorului

b)      dobanditorul este de r-c, iar autorul este un posesor de b-c si cu un just titlu, dobanditorul va putea dobandi proprietatea numai prin efectul uzucapiunii de lunga durata.

c)      Dobanditorul este de b-c si are just titlu, iar autorul este de r-c -> dobanditorul poate opta intre a incepe o noua prescriptie de 10-20 de ani fara a se putea prevala de posesia autorului sau a abeneficia de posesia autorului in cadrul uzucapiunii de 30 de ani.

*Efectele uzucapiunii

a.Dobandirea de catre posesor a dreptului de proprietate asupra bunului posedat - se produce retroactiv, uzucapantul fiind considerat proprietar chiar din momentul intrarii in posesie.

+Uzucapiunea se poate invoca pe cale de actiune - de constatare - sau pe calea unei exceptii - opuse adevaratului proprietar care a intentat o actiune in revendicare impotriva uzucapantului.

+Nu se poate invoca din oficiu de catre instanta de judecata.

*Renuntarea la prescriptia achizitiva ->>> de catre beneficiar.

-Are obiect in masura in care termenul era deja implinit.

-Renuntarea - expresa sau tacita daca rezulta dintr-un fapt neechivoc.

-Renuntatorul trebuie sa aiba capacitatea de a instraina - deci capacitate deplina de exercitiu.

-Renuntarea nu are eficienta absoluta: art. 1843 - "creditorii si orice alta persoana interesata pot sa opuna prescriptia castigata debitorului saui codebitorului lor, ori proprietarului, chiar daca acel debitor, codebitor sau proprietar renunta la dansa".

^Publicitatea drepturilor reale imobiliare

1.Notiune -> masurile sau formele de publicitate a drepturilor reale imobiliare sunt prevazute in folosul terilor, pt a le face opozabil actul juridic. Dau mai mare siguranta actelor juridice de dobandire a bunurilor imobile.

-Sistemele de publicitate imobiliara:

registre de transcriptiuni si inscriptiuni reglementate de c. proc. civ (in curs de inlocuire) cu

sistemul cartii funciare (Transilvania si Banat, nordul Moldovei)

un sistem intermediar al cartilor de publicitate funciara - legea nr. 242/1947 pt transferul cartilor funciare provizorii si cartii de publicitate funciara

-Registrele de publicitate imobiliara se tin de judecatorii.

2.Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni

a)      felurile inregistrarii:

transcrierea (copierea integrala a actului)

inscrierea (consemnarea unor mentiuni ce se refera la act si intereseaza pe terti)

b)      actele supuse transcrierii: toate actele juridice prin care se stramuta proprietatea unui imobil, se constituie un drept real principal sau se sting asemenea drepturi reale.

c)      Publicitatea imobiliara

- nu exista pt bunurile mobile. Exceptii: cesiunea de creanta, contractul de inchiriere pe o perioada > de 3 ani

d)      Efectele transcrierii - actul juridic transcris este opozabil tertilor

+Conditiile ca o persoana sa aiba calitatea de tert:

sa fi dobandit un drept real, de la acelasi autor cu privire la acelasi imobil

acel drept real sa fi fost supus transcrierii ori inscrierii

+Tertii nu pot revoca lipsa transcrierii daca:

nu au fost priviti de transcriere

au comis o frauda in complicitate cu instrainatorul pt a impiedica pe dobanditor sa faca transcrierea.

3.Sistemul de publicitate a cartilor funciare

Notiune -> fiecare imobil are cartea funciara in care sunt trecute toate actele translative sau constitutive de drepturi.

-Cartile sunt intocmite si numerotate pe localitati si se tin la judecatorii.

-Alcatuirea :

partea I - inscrierile privind dreptul de proprietate asupra imobilului

partea a II-a - inscrierile privitoare la sarcini

-Inscrierile sunt de 3 feluri:

intabularea - se stramuta, se constituie, se greveaza, se restrange si se stinge un drept real

inscrierea provizorie - inscrierea imperfecta conditionata de justificarea ei

notarea - inscrierea unor drepturi personale, fapte sau alte reglementari juridice ce au legatura cu drepturile inscrise in cartea funciara

*Principiile sistemului cartilor funciare

principiul publicitatii integrale -> toate actele si faptele juridice tebuie aduse la cunostinta publica prin inscriere

principiul publicitatii absolute

principiul legalitatii -> judecatoria are obligatia de a verifica legalitatea titlului ce se inregistreaza

principiul oficialitatii -> inscrierea nu se poate sprijini decat pe cererea introdusa si actele ce o insotesc

principiul prioritatii -> inscrierea se face in ordinea inregistrarii cerute de judecator

principiul relativitatii

principiul fortei probante a inscrierii

4.Evidenta fondului funciar - cadastrul funciar

= constituie sistemul de evidenta generala a intregului fond funciar din Romania.

Prin cadastrul funciar general se realizeaza:

masurarea terenurilor, a suprafetelor ocupate de cladiri si intocmirea hartilor, planurilor si registrelor cadastrale

stabilirea destinatiei si inscrierea categoriilor de folosinta a terenurilor

inscrierea posesorilor si a titlurilor pe baza carora poseda si a actelor juridice privind drepturile reale constituite asupra terenurilor si constructiilor.