Constituirea organizatiilor sindicale - activitati sindicale

1. Statutul

Potrivit art Din Legea sindicatelor, constituirea, organizarea, functionarea, reorganizarea si incetarea activitatii organizatiei sindicale se reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea legii.

Statutele organizatiilor sindicale trebuie sa cuprinda prevederi cel putin cu privire la:

scopul constituirii, denumirea si sediul organizatiei sindicale;

modul in care se dobandeste si inceteaza calitatea de membru al organizatiei sindicale;

drepturile si indatoririle membrilor;

modul de stabilire si incasarea a cotizatiilor ;

marimea si compunerea patrimoniului initial, etc.

Statutul trebuie aprobat in adunarea generala si semnat de cel putin 15 membri fondatori (numarul minim pentru constituirea unui sindicat).

Aceste persoane pot sa-si desfasoare activitatea nu numai la acelasi angajator, ci si la angajatori diferiti, cu conditia insa ca ele sa actioneze in aceeasi ramura sau profesiune.

2. Conducerea organizatiei sindicale

La data constituirii organizatiei trebuie desemnati si membrii organelor de conducere.

Legea stabileste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cumulativ cei in cauza:

sa fie membri ai organizatiei sindicale respective;

sa aiba capacitatea de exercitiu deplina;

sa nu execute pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii.

Prin statut se stabilesc denumirea organelor de conducere, modul de alegere si revocarea, durata mandatului si atributiile lor.

3. Dobandirea personalitatii juridice

Pentru dobandirea personalitatii juridice de catre organizatia sindicala, imputernicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevazut in procesul verbal de constituire, trebuie sa depuna o cerere de inscriere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul, impreuna cu actele prevazute in art. 14 din Legea nr.54/2003.

In termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, judecatoria este obligata sa examineze daca au fost depuse toate actele necesare si daca actul constitutiv si statutul sunt conforme prevederilor legale.

In cazul in care se constata ca cerintele legale pentru constituirea organizatiei sindicale nu sunt indeplinite, presedintele completului de judecata citeaza pe imputernicitul special, caruia ii solicita in scris remedierea neregularitatilor constatate, in termen de cel mult 7 zile.

Daca acesta nu se conformeaza, va fi pronuntata solutia de respingere a cererii de acordare a personalitatii juridice.

Hotararea judecatoreasca pronuntata poate fi atacata cu recurs.

Daca nu se actioneaza pentru dobandirea personalitatii juridice prin depunerea actelor necesare la judecatoria competenta, sindicatul nu exista ca persoana juridica, dar el poate exista ca o asociatie nedeclarata, ca o grupare de fapt doar. Nu poate sta in justitie in nume propriu, dar nu poate fi exonerat de raspundere civila pe motivul ca ii lipseste personalitatea juridica.

4. Consecinte ale personalitatii juridice

In calitate de persoana juridica, organizatia sindicala dispune de un patrimoniu, are dreptul de a contracta si de a sta in justitie, este responsabila pentru actele sale ilicite.

Organizatia sindicala este titulara unui patrimoniu. Ea poate dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care este infiintata.

O caracteristica a regimului bunurilor o constituie insesizabilitatea (partiala) a celor necesare functionarii organizatiei sindicale. Astfel bunurile mobile si imobile dobandite de catre o organizatie sindicala, necesare intrunirilor acesteia, bibliotecii sau cursurilor de pregatire si perfectionare a membrilor organizatiei sindicale nu pot fi urmarite, cu exceptia celor necesare pentru plata datoriilor catre stat (art. 23)

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

O alta consecinta a personalitatii juridice este aceea ca organizatiile sindicale pot incheia diferite contracte, conventii, acorduri cu alte persoane juridice si cu persoane fizice. Cel mai important dintre ele este contractul colectiv de munca, in urma negocierii conditiilor de munca, in temeiul Legii nr.130/1996. Alte contracte de natura comerciala, bancara pot fi incheiate cu propria unitate in care isi desfasoara activitatea sau cu alte asemenea unitati. Sindicatele pot incheia contracte individuale de munca cu ocazia angajarii personalului salariat, in cadrul activitatii proprii.

Sindicatul poate figura ca reclamant sau ca parat in fata oricarei instante de judecata si nu numai in cauze care il privesc in calitate de persoana juridica, ci si in cele care apara drepturile membrilor sai. Sindicatul poate fi parte in litigiile referitoare la executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului colectiv de munca, in cele privind declansarea sau continuarea grevei, etc.

Ca price persoana juridica sindicatul are organe proprii de conducere, care actioneaza in numele sau. Responsabilitatea sindicatului angajata prin organele sale poate fi contractuala (de ex. in ipoteza nerespectarii contractului colectiv de munca) sau delictuala (de ex. in cazul unei greve ilegale).

Daca sindicatul este raspunzator de actele organelor sale, el nu raspunde de cele ale membrilor sai, nici in materie delictuala, nici in materie contractuala.

Activitati sindicale

1. Activitati sindicale potrivit Legii nr.54/2003

Organizatiile sindicale se constituie in scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor acestora.

Potrivit art. 28 din aceasta lege, organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.

In exercitarea atributiilor respective ele au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de sindicat, daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata.

2. Activitati sindicale prevazute de Codul muncii

Codul muncii prevede atributii ale sindicatelor in mai multe situatii, de exemplu:

sa fie consultate cu privire la planul de masuri sociale in cazul concedierilor colective, sa primeasca informatii relevante in legatura cu acesta, sa formuleze propuneri pe marginea lor, sa-si dea acordul asupra mijloacelor si metodelor de evitare a consecintelor respective sau de reducere a numarului de salariati afectati si de atenuare a consecintelor;

sa primeasca notificarea angajatorului privind intentia de concediere colectiva si sa propuna masuri in vederea evitarii concedierilor ori diminuarii salariatilor concediati;

sa-si dea acordul asupra normelor de munca elaborate de angajator;

sa fie consultate la elaborarea regulamentului intern;

sa asiste, prin reprezentanti, la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, pe salariatii in cauza - membrii ai sindicatelor respective.

Pluralismul sindical

Din principiul libertatii sindicale decurge o consecinta extrem de importanta: se pot constitui sindicate diferite in aceeasi ramura sau in acelasi domeniu de activitate si chiar in aceeasi unitate. Ca urmare, si la nivel national exista mai multe confederatii sindicale.

Este ceea ce se numeste pluralismul sindical considerat, in anumite limite, un factor pozitiv, o manifestare a democratiei sociale. Insa trebuie subliniat ca un salariat nu poate face parte in acelasi timp decat dintr-un singur sindicat.

Printre confederatiile sindicale existente la nivel national enumeram:

Confederatia Nationala a sindicatelor Libere din Romania - FRATIA, este cea mai importanta confederatie, cuprinzand 800 de sindicate si, aproape, 1.500.000 de sindicalisti;

Confederatia Nationala Sindicala "Cartel Alfa", constituita di 2000 de sindicate si care numara pana la 700.000 de sindicalisti;

Blocul National Sindical;

Confederatia Sindicatelor Democratice;

Confederatia Sindicala Meridian.

8. Asocierea si afilierea sindicala

8.1 Asocierea sindicala

Legea nr.54/2003 prevede ca organizatiile sindicale legal constituite se pot asocia dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial.

Doua sau mai multe organizatii sindicale constituite la nivelul unor unitati diferite din aceeasi ramura de activitate sau profesiune se pot asocia in vederea constituirii unei federatii..

Doua sau mai multe federatii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale.

Federatiile sindicale si confederatiile pot constitui din sindicatele componente, uniuni sindicale.

Federatiile, confederatiile si uniunile sindicale teritoriale, pentru a exista si a functiona ca atare, trebuie sa se constituie si sa se inregistreze la instanta judecatoreasca competenta, care este, dupa caz, tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala isi are sediul.

8.2. Afilierea sindicala

Organizatiile sindicale se pot afilia la organizatiile internationale similare. De exemplu, Federatia Sindicatelor din Invatamantul Preuniversitar si Federatia Sindicatelor Libere di Invatamant sunt afiliate la "Education International" - organizatie internationala cuprinzand sindicatele din invatamant.