Nulitatea contractului - conceptul de nulitate

$ 1. Notiunea si clasificarea nulitatilor.

Generalitati.

Conventiei poate fi desfiintata prin interventia unor circumstante care pot fi concomitente cu incheierea contractului ori ulterioare acestui moment. In prima situatie se ridica problema nulitatilor, iar in a doua cea a rezilierii, rezolutiunii, revocarii conventiilor. Ceea ce este esential insa in diferentierea acestor cazuri este ca in primele se incalca normele imperative, de interes general sau particular, iar in secundele se incalca legea partilor, adica stipulatiile contractuale.

Vom trata mai intai teoria nulitatilor urmand ca desfiintarea contractului din cauze ulterioare incheierii contracului sa fie analizata la studierea efectelor specifice contractelor sinalagmatice.

Conceptul de nulitate

Legea nu defineste nulitatea ci reglementeaza doar cazuri de nulitate . Potrivit teoriei nulitatilor, actul juridic este valid si produce efecte numai daca este intocmit in conformitate cu dispozitiile legale. Desigur este posibil ca numai o parte a actului sa nu se conformeze regulilor prescrise de norme astfel ca restul actului ar putea produce efecte in masura in care acest lucru nu contravine scopului pentru care actul a fost recunoscut. Prin urmare se presupune ca tot ceea ce este contrar actului normativ nu poate sa produca efecte, astfel ca nulitatea este o sanctiune de drept civil, care tinde sa inlature consecintele negative produse de incalcarea dreptului pozitiv.

Spre deosebire de teoria clasica care concepea nulitatea ca fiind o stare organica sau o calitate a actului juridic[1], in prezent ea este definita ca fiind sanctiunea indreptata impotriva acelor efecte ale contractului care contravin scopului urmarit de legiuitor sau de parti, prin stabilirea conditiilor de valabilitate ale actului .Conceputa astfel vor fi desfiintate doar acele efecte ale contractului care sunt potrivnice scopului prevazut de lege ori de parti , urmarindu-se sa se dea efect vointei partilor materializata in contract, salvandu-l, pe cit este posibil. Asadar principiul actual al efectelor nulitatii este cel al mentinerii contractului ,temeiul sau fiind pe langa regula aratata si cele rezultate din art. 978 si din art. 1190 C. civ.

Ca orice sanctiune si nulitatea are o functie represiva si una preventiva, iar prin finalitatea ei se asigura restabilirea ordinii de drept incalcata, independent de existenta unei pagube materiale[3] Adesea, scopul ultim al actiunii in nulitate este, ca subsecvent, sa se restituie prestatiile patrimoniale efectuate in temeiului actului nul

In functie de sfera persoanelor indrituite sa o invoce si de regimul lor juridic, nulitatile se impart in absolute si relative .Aceste forme sunt, asa cum am aratat, reglementate, expres ori virtual de lege, prin consacrarea cazurilor de nulitate ale contractelor

Astfel, constituie cauze de nulitate vicierea consimtamantului, inexistenta capacitatii de folosinta ori a celei de exercitiu, absenta ori nerespectarea conditiilor de validitate ale obiectului contractului, prezenta unei cauze ilicite sau false, frauda la lege sau nerespectarea formelor prevazute de lege, ori de parti.

In toate aceste cazuri actul este indeplinit impotriva finalitatilor prevazute de lege, astfel ca aplicarea nulitatii se va realiza independent de prejudiciul patrimonial produs, fiind doar o consecinta directa a nerespectarii normelor de drept.

33. Clasificarea nulitatilor.

33. 1. Dupa criteriul interesului protejat prin prevederea normativa violata distingem nulitati absolute si nulitati relative.

33.1.1. Nulitatea absoluta sanctioneaza nerespectarea unor dispozitii legale care ocrotesc un interes obstesc, general.

Datorita acestui caracter al normelor incalcate regimul juridic al nulitatii absolute este strict. Astfel nulitatea absoluta nu este prescriptibila, nu poate fi confirmata si este invocabila de catre orice persoana interesata, chiar si de instanta din oficiu.

Se sanctioneaza cu nulitatea absoluta: lipsa unei conditii esentiale de validitate de fond si de forma a contractului : vointa juridica (consimtamintul si cauza ) obiectul si cauza actului forma sa,-atunci cind este prevazuta de parti ca o conditie ad validitatem, sau de textul special -; precum si daca prin obiect ori cauza se incalca normele juridice imperative, regulile de morala sau de ordine social politica; absenta autorizatiei administrative prealabile in cazurile prevazute de lege[4]; daca a fost incheiata in scopul fraudarii legii; ori de de o persoana fizica cu nerespectarea incapacitatilor de folosinta, sau de una juridica cu incalcarea specialitatii capacitatii de folosinta

In categoria incapacitatilor de folosinta sunt incluse: incapacitatea de folosinta a persoanei fizice[5] respectiv respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice .

Frauda la lege reprezinta acordul persoanelor actului juridic in vederea incalcarii normei de drept, iar cerinta autorizatiei administrative prealabile vizeaza necesitatea ca anumite acte juridice sa se incadreze in limitele prescrise de norme din nevoia unei bune sistematizari.

In toate aceste cazuri sunt afectate interese generale ale societatii ceea ce necesita invalidarea deplina a actului juridic respectiv.

33.1.2. Nulitatea relativa sau anulabilitatea sanctioneaza incalcarea dispozitiilor legale prin care se apara interese particulare.

Spre deosebire de nulitatea absoluta aceasta forma de nulitate poate fi invocata numai de cel al carui interes a fost afectat si anume beneficiarul normei Totodata ea este prescriptibila si confirmabila.

Sunt cauze de nulitate relativa viciile de consimtamant, nerespecatarea regulilor privind capacitatea de exercitiu si leziunea.

Dupa criteriul masurii in care se produc efectele distructive se distinge intre nulitatea totala si nulitatea partiala.

. Nulitatea este totala[7] in cazul in care prin aplicarea ei actul este suprimat in intregime, fiind complet ineficace.

Nulitatea este partiala daca dupa eliminarea componentelor sale alterate se mentin si elementele valide, care isi produc in continuare efectele.

Dupa modul cum se exprima regula de drept care le instituie distingem nulitati exprese si nulitati virtuale.

Primele[8] apar din semnificatia directa explicita a termenilor folositi de legiuitor iar secundele rezulta din sensul formularii utilizate de textul normativ.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Nulitatile mai comporta si alte clasificari dupa care distingem: nulitate de drept si nulitate judiciara, respectiv: nulitate de fond si nulitate de forma.

$ 2. Regimul juridic al nulitatii.

34. Conventia partilor, actiunea si exceptia.

Nulitatea poate fi stabilita: prin conventia partilor(1); sau de instanta, daca este invocata de parti printr-o actiune sau pe cale de exceptie, ori din oficiu de instanta in cazul nulitatilor absolute(2).

1) Prima forma a nulitatii reprezinta o consecinta a principiului revocabilitatii contractului prin consimtamantul mutual al partilor ce l-au incheiat, fara inteventia justitiei. Daca partile pot, potrivit art. 969 C.civ., sa incheie o conventie prin acord comun si o pot revoca in aceleasi conditii, nimic nu se opune ca determinarea nulitatii sa intervina prin acord.

2) Daca amiabil nu se realizeaza desfiintarea ori daca exista o interdictie legala care impiedica utilizarea acestei cai pentru stabilirea nulitatii, partea interesata are la dispozitie actiunea in justitie.

Regimul juridic al actiunii este diferit dupa cum este vorba de nulitate absoluta sau de nulitate relativa. In primul caz ea poate fi invocata de catre orice persoana interesata sau de instanta din oficiu. Prin persoana interesata se intelege orice individ care poate dovedi un interes legitim in legatura cu contractul a carui nulitate se invoca.

Nulitatea relativa nu poate fi in principiu invocata decat de cel afectat prin incalcarea normei juridice care il protejeaza. De asemenea nulitatea relativa poate fi invocata si de succesorii universali sau cu titlu universal al celui protejat sau de procuror, in masura in care dreptul violat nu este strict personal.

35.Confirmarea nulitatii.

Fiind vorba despre drepturi de care partea afectata poate sa dispuna, in cazul nulitatii relative partea poate confirma nulitatea facand sa-i inceteze efectele. Nulitatea absoluta nu poate fi asanata prin manifestarea de vointa a unei singure persoane, chiar daca acesta este unul dintre cocontractanti, datorita interesului general ocrotit.

Confirmarea sub aspect juridic reprezinta manifestarea de vointa unilaterala prin care titularul dreptului de a invoca nulitatea renunta la acesta(art. 1167 C. civ.,). Prin aceasta actul devine valabil, efectele nulitatii incetand a se produce.

Potrivit textului aratat, confirmarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie expresa sau tacita dar neindoielnica;

- sa reprezinte actul voluntar al persoanei capabile sa o faca, aspect care implica necesitatea ca nulitatea sa fie asanata dupa incetarea cauzei de nulitate;

- sa fie data in deplina cunostinta de cauza de cel care confirma actul, in sensul ca este necesar ca acesta sa cunoasca viciul care afecteaza contractul sau operatiunea juridica respectiva;

- sa fie in cazul confirmarii exprese, constata printr-un inscris care sa indice elementele structurale esentiale ale contractului sau actului juridic ratificat, circumstantele ce au produs nulitatea ca si declaratia de vointa a celui ce confirma;

sa fie, in ipoteza confirmarii tacite, probata prin fapte ce presupun neindoios renuntarea partii la invocarea nulitatii (ex.. executarea voluntara a obligatiei de catre cel ce avea dreptul sa invoce nulitatea relativa a conventiei litigioase).

O confirmare valida produce efecte retroactive fata de parti intrucat conventia este considerata valabila din momentul incheierii ei, in timp ce fata de terti, ea are eficienta numai pentru viitor. Art. 1167 alin. 2 din Codul civil care stabileste aceasta regula are in vedere salvgardarea drepturilor tertelor persoane ce au dobandit drepturi asupra unu lucru transmis in perioada anterioara ratificarii.

Dreptul la actiunea in anulare este imprescriptibil in cazul nulitatilor absolute (nulitati imprescriptibile) si prescriptibil in situatia celor relative (nulitati prescriptibile).

$ 3. Efectele nulitatii.

36. Reguli de principiu.

Independent de natura nulitatii, absoluta sau relativa, aceasta va produce efecte identice.

Mai intai ea va desfiinta contractul in totalitate, in ipoteza ca efectele sale esentiale contravin legii ori vointei partilor, ori ii va invalida doar in parte continutul, in cazul in care numai prin anumite clauze sau stipulatii se produc astfel de efecte.

Totusi contractul va fi desfiintat in parte sub o dubla conditie: cand numai unele dintre efecte sunt contrare legii ori vointei partilor; dar trebuie tinut cont ca aceste din urma efecte nu trebuie sa fie cauza care a determinat incheierea contractului. sau altfel spus, producerea acestor efecte nu trebuie sa fie cauza contractului, in caz contrar, conventia fiind lipsita de aptitudinea de a produce scopului urmarit de contractanati se desfiinteaza in intregime, ca fiind lipsita de cauza.

Este posibil ca o conventie izbita de nulitate totala sa intruneasca cerintele de validitate ale altei specii de contract si sa produca efectele juridice urmarite de parti, efecte care nu sunt contrare legii. Aceasta situatie juridica este denumita conversia actului juridic, deoarece actul nul este convertit intr-unul valid care l-a substituit in structura si consecinte pe primul[10].

36. 2. Efectele nulitatii sunt retroactive. Desfiintarea partiala sau suprimarea totala a contractului ca efect a nulitati sau anulabilitatii sale se produce retroactiv, ex tunc din momentul incheierii operatiei juridice.

Retroactivitatea este consecinta fireasca a ideii inlaturarii unor acte juridice nevalabile sau a anumitor efecte ilegale produse de acestea. Ea apare rationala si pentru ca supravietuirea chiar partiala a rezultatelor unor acte juridice ce sunt invalidate prin aplicarea sanctiunii corespunzatoare ar fi cotrar finalitatii urmarite de legiuitor.

Corolarul retroactivitatii efectelor nulitatii este restituirea prestatiilor efectuate de parti in temeiul actului ce a fost anulat, adica restabilirea situatiei anterioare incheierii actului nimicit sau partial anulat. Denumita tehnic si restitutio in integrum restabilirea amintita este logica pentru ca desfiintarea unui act reaseaza lucrurile in starea lor materiala si juridica anterioara, deoarece suprimarea cauzei nu mai justifica modificarile patrimoniale ori de statut personal aparute ca efecte ale actului desfiintat.

Cu toate acestea sunt situatii prevazute de lege sau consacrate de practica judiciara, ca exceptii de la aplicarea efectului retoactiv al nulitatii. In aceste cazuri nu se mai restituie bunul dobandit, ori nu se mai poate pretinde repetarea lui:

- in cazul contractelor care au generat obligatii de a face, deoarece repunerea in starea anterioara este imposibila, ea rezolvandu-se prin evaluarea echivalentei prestatiei

- posesorul de buna credinta, care potrivit art. 485 din Codul civil are dreptul sa pastreze fructele dobandite prin realizarea unui contract sau act juridic nul;

- partea ce nu poate sa-si invoce propria turpitudine (nemo auditur propria turpitudinem allegans). Este vorba despre neacceptarea nulitatii generate de conditia imorala a celui ce o invoca[11];

- cel lipsit total sau cel ce dispune numai de capacitatea de exercitiu limitata, nu este indatorat la restituire decat in masura profitului realizat (art. 1164 Cod civil);

37. Efectele fata de terti.

Caracterul retroactiv ale efectelor nulitatii opereaza si fata de terti, intrucat, tinandu-se seama de legatura ce exista intre consecintele actelor juridice apare normal, ori de cate ori o conventie este suprimata ori anulata, ca si actul juridic efectuat pe temeiul ei, sa aiba aceeasi soarta. Anularea unei conventii afecteaza si pe tertul sudobanditor de la una din partile actului suprimat deoarece nimeni nu poate transmite mai mult decat are (nemo dat quand non habet) iar desfiintarea drepturilor celui ce transmite atrage si desfiintarea drepturilor subdobanditorului (rezolute jure dantis rezolvitur jus accipientis). Astfel, cumparatorul care a dobandit un bun de la persoana al carei titlu a fost anulat, isi pierde la randul sau dreptul asupra bunului achizitionat.

Totusi efectele distructive ale nulitatii asupra actelor subsecvente intra in contradictie cu reguli de drept sau principii consacrate de jurisprudenta sau de lege, astfel ca au fost recunoscute anumite exceptii de la aceasta regula:

- dobanditorul de buna credinta al unui bun mobil de la o persoana careia proprietarul i l-a incredintat de buna voie, nu va fi obligat sa-l restituie(art. 1909 C.civ.);

- dobanditorul unor bunuri, ce a apartinut unei persoane declarata judecatoreste moarta, de la succesorii acesteia, nu va trebui sa restituie bunul achizitionat, chiar daca se anuleaza hotararea declarativa de moarte, daca a fost de buna credinta la momentul dobandirii, adica avea credinta ca cel disparut este mort (art 20 al. 2 din D. nr 31/1954);

- tertul de buna credinta, subachizitor prin act juridic cu titlu oneros, isi mentine drepturile dobandite chiar daca titlul autorilor lui a fost anulat (error communis facit jus).