Infractiuni de abuz in serviciu, neglijenta in serviciu, dare de mita, trafic de influenta

INFRACTIUNI DE ABUZ IN SERVICIU, NEGLIJENTA IN SERVICIU, DARE DE MITA, TRAFIC DE INFLUENTA

Abuze in serviciu contra intereselor persoanelor.

Aceasta infractiune este incriminata de lege lata in 3 modalitati avandu-si sediul materiei in arr.246,247,248 C.p.

Prima dintre aceste modalitati este infractiunea de abuz in contra intereselor persoanelor reglementata de art.246 C.p privind fapta functionarului public care cu intentie exercitandu-si atributiile de serviciu in mod neadecvat provoaca o vatamare intereselor persoanelor fizice sau juridice.Aceasta incriminare are un caracter general de drept comun, norma juridica avand un caracter subsidiar.Ori de cate ori  se regasesc reglementari speciale care reglementeaza formele abuzului in serviciu se vor utiliza acele forme speciale si derogatorii ale dreptului comun.De ex arestarea nelegala este in realitate un abuz in serviciu care insa nu va fi calificat juridic in baza art.246 C.comercial ci potrivit art.266 C.p aceasta fiind norma speciala.

Obiectul infractiunii.Obiectul juridic reglementat de relatii sociale de serviciu pentru protejarea carora este necesar ca orice functionar public sa-si indeplineasca atributiile sale de serviciu conform statutului sau juridic, evitandu-see astfel sa se aduca atingere intereselor legal potrivite ale unei persoane.In subsidiar sunt protejate relatiile speciale privitoare la interesele legale ale persoanelor , interese la care se refera direct sau indirect, actul de serviciu.

Subiectii infractiunii.Subiectul activ este functionarul public mentionat ca atare de textul de lege dar potrivit art.258 fapta poate fi comisa de orice functionar.

Continutul constitutiv al infractiunii.

Latura obiectiva.Fapta se comite numai cu prilejul efectuarii unui act de serviciu la care agentul este indreptatit sa procedeze.Elementul material consta intr-o actiune ori inactiune spunandu-se ca autorul nu indeplineste actul de serviciu atunci cand trebuie sa faca acest lucru ori dinpotriva il realizeaza dar intr-un mod necorespunzator.Nedreapta luare precum si refuzul de serviciu legalmente datorat , inciminari specifice codului penal din 1936, prevazut in art.238,239 si 243 neintrat in vigoare, sunt de lege lata cuprinse in art.246 C.p.Pentru ca infractiunea sa existe. nu este nevoie de repetarea elementului material.Savarseste aceasta infractiune functionarul care in schimbul actului de servicu pe care il infaptuieste obliga o persoana sa-i dea un folos necuvenit.Aceasta fapta era redenumita in codul penal de la 1936 nedreapta luar.Aceasta forma a abuzului in serviciu poate intra in concurs cu alte infractiuni cum ar fi delapidarea si altele.Savarseste un abuz in serviciu prevazut de art.246 C.p, medicul care refuza sa acorde asistenta medicala de urgenta, indiferent de specialitate, de locul in care se afla sau daca este in timpul ori in afara programului de lucru potrivit art.98 din legea 95/2006.Urmarea infractiuii consta in principal in tingerea adusa calitatii relatiilor de serviciu din institutia publica in care isi desfasoara activitatea subiectul activ.Aceasta urmare este conditionata insa de aparitia unei vatamari aduse intereselor unei persoane fizice.Interesele legale la care se refera art.246 C.p sunt indeobste drepturile fundamentale ale omului, regasite direct sau indirect in lege, in statute sau in regulamentele date in aplicarea acestora.

Raportul de cauzalitate.

Presupune nu doar dovedirea caracterului incorect al exercitarii atributiilor de serviciu de catre autor, dar si relevarea faptului ca rezultatul acestei conduite necorespunzatoare a fost nemijlocit o vatamare a drepturilor unei persoane.

Latura subiectiva.

Priveste forma de intentie cu care se savarseste fapta si care intotdeauna in categoria infractiunilor grupate ca fiind de serviciu este numai intentie care pote fi intentie directa si intentie indirecta.Culpa in cazul infractiunilor de serviciu este exclusa deoarece termenul cu stiinta pe care il contine textul de lege implica cunoasterea de catre agent a caracterului necorespunzator al exercitarii atributiilor lui de serviciu si urmarirea sau acceptarea ca prin aceasta sa se ajunga la vatamarea intereselor legale ale unei persoane.

Formele infractiunii si sanctiuni.

Actele de pregatire si tentativa nu se pedepsesc.Consumarea are loc numai atunci cand s-a produs efectiv lezarea unui drept patrimonial sau nepatrimonial al subiectului pasiv adiacent.Aceasta este posibil atunci cand actiunea sau inactiunea functionarului public a devenit apta de a produce un asemenea efect.Infractiunea poate avea forma continuata.Pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.Varianta agravanta este prevazuta in art.248 indice 1 C.p.Conditia de agravare a raspunderii penale consta in producerea unor consecinte deosebit de grave asa cum sunt ele reglementate de art.246 C.p.Pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.Art.248 indice 1 este pasibil a fi intalnit in toate cele 3 cazuri reglementate de art.246,247,248 C.p.

87. Ce se intelege prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate?
a. Insusirea de a dura in mod nelimitat.
b. Insusirea de a fi opozabil tuturor.
c. Insusirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinta si dispozitia.

ANS: C

88. Ce se intelege prin caracterul perpetuu al dreptului de proprietate?
a. Insusirea de a dura in mod nelimitat.
b. Insusirea de a fi opozabil tuturor.
c. Insusirea de a fi deplin, in sensul ca titularul sau are toate cele 3 atribute: posesia, folosinta si dispozitia.

ANS: A

89. Precizati cand poate fi introdusa actiunea in revendicarea dreptului de proprietate.
a. Actiunea in revendicarea dreptului de proprietate poate fi introdusa in termen de 6 luni.
b. Actiunea in revendicarea dreptului de proprietate poate fi introdusa in termen de 1 an.
c. Actiunea in revendicarea dreptului de proprietate poate fi introdusa oricand, deoarece aceasta actiune este imprescriptibila.

ANS: A

90. Precizati cum este format domeniul public natural.
a. Domeniul public natural este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.
b. Domeniul public natural este domeniul public format din bunurile care au fost realizate in urma unor activitati omenesti.
c. Domeniul public natural este domeniul public format in urma achizitionarii unor bunuri.

ANS: A

91. Precizati cum este format domeniul public artificial.
a. Domeniul public artificial este domeniul public format din bunurile care au fost realizate in urma unor activitati omenesti.
b. Domeniul public artificial este domeniul public format printr-un fapt natural, constatat ca atare de organele executiv-administrative.
c. Domeniul public artificial este domeniul public format in urma achizitionarii unor bunuri.

ANS: A

92. Ce se intampla cu dreptul de proprietate publica in situatia in care bunul a pierit?
a. Dreptul de proprietate inceteaza.
b. Dreptul de proprietate se suspenda de drept.
c. Dreptul de proprietate suporta unele modificari importante.

ANS: A

93. Ce se intampla cu dreptul de proprietate publica in situatia in care bunul a fost trecut in domeniul public?
a. Dreptul de proprietate publica inceteaza.
b. Dreptul de proprietate publica se suspenda de drept.
c. Dreptul de proprietate publica se intrerupe temporar.

ANS: A

94. La care instanta poate fi atacata hotararea adoptata pentru trecerea unui bun din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ-teritoiriale in domeniul privat?
a. La instanta de drept comun din raza teritoriala unde se afla bunul.
b. La instanta de drept civil si administrativ din raza teritoriala unde se afla bunul respectiv.
c. La instanta de contencios administrativ si fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul.
ANS: C

95. Ce reglementare nu contine nicio dispozitie referitoare la trecerea bunurilor din domeniul public in domeniul privat?
a. Legea nr.18/1991, republicata - legea fondului funciar.
b. Constitutia Romaniei.
c. Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ roman.

ANS: B

96. Ce reprezinta exproprierea?
a. Exproprierea reprezinta o operatiune juridica de drept public.
b. Exproprierea reprezinta un instrument juridic prin care se reconstituie dreptul de proprietate publica.
c. Exproprierea reprezinta o modalitate de reconstituire a dreptului de proprietate publica.

ANS: A

97. Care este efectul principal al exproprierii?
a. Efectul principal al exproprierii il reprezinta constituirea domeniului public prin dobandirea dreptului de proprietate publica asupra unor bunuri proprietate privata.
b. Exproprierea nu produce nici un fel de efect.
c. Efectul exproprierii poate fi diferit, in functie de natura bunului care poate face obiectul ei.

ANS: A

98. Ce fel de bunuri pot face obiectul exproprierii?
a. Pot face obiectul exproprierii numai bunurile mobile.
b. Pot face obiectul exproprierii numai bunurile imobile.
c. Pot face obiectul exproprierii atat bunurile mobile, cat si cele imobile.

ANS: B

99. Ce fel de regim juridic se aplica exproprierii?
a. Un regim juridic mixt, predominant de drept public.
b. Un regim juridic numai de drept public.
c. Un regim juridic numai de drept privat.

ANS: A

100. Ce obligatie impune expropriatorului, principiul conform caruia exproprierea se poate realiza numai dupa o dreapta si prealabila despagubire?
a. Obligatia de a-l compensa pe proprietarul imobilului, cat si pe ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.
b. Obligatia de a-l compensa numai pe proprietarul imobilului, fara a fi obligat sa-i compenseze si pe ceilalti titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat.
c. Obligatia de a-i compensa numai pe titularii de drepturi reale, nu si pe proprietarul imobilului, prin plata unei despagubiri drepte.

ANS: A

101. Cum se declara utilitatea publica, pentru fiecare caz in parte?
a. Prin hotarare a Guvernului.
b. Prin ordin al ministrului.
c. Prin lege.

ANS: C

102. Cum se poate declara utilitatea publica, in situatii exceptionale?
a. Prin lege.
b. Prin hotarare a consiliului judetean.
c. Prin hotarare a consiliului local.
ANS: A

103. Precizati care sunt fazele procedurii exproprierii.
a. Faza administrativa si faza judiciara.
b. Faza comuna si faza administrativa.
c. Faza judiciara si faza comuna.

ANS: A

104. Din ce etapa a procedurii exproprierii face parte initierea declararii utilitatii publice?
a. Aceasta face parte din etapa masurilor premergatoare exproprierii.
b. Aceasta face parte din etapa declararii propriu-zise a utilitatii publice.
c. Aceasta face parte din etapa declararii utilitatii publice.

ANS: C

105. De catre cine sunt numite comisiile care efectueaza cercetarea prealabila a declararii utilitatii publice?
a. Comisiile sunt numite de Parlamentul tarii.
b. Comisiile sunt numite de Guvern.
c. Comisiile sunt numite Presedintele tarii.

ANS: B

106. De catre cine se declara utilitatea publica pentru lucrarile de interes national, potrivit art.7 din Legea nr.33/1994?
a. De catre Guvern.
b. De catre Presedintele tarii.
c. De catre Parlamentul tarii.

ANS: A

107. De catre cine se declara utilitatea publica pentru lucrarile de interes local, potrivit art.7 din Legea nr.33/1994?
a. De catre Guvern.
b. De catre Parlament.
c. De catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti.

ANS: C

108. In ce faza a procedurii exproprierii se incadreaza etapa masurilor premergatoare acesteia?
a. In faza administrativa a procedurii exproprierii.
b. In faza judiciara a procedurii exproprierii.
c. In faza administrativa si judiciara a procedurii exproprierii.

ANS: A

109. Care este termenul prevazut de lege pentru care proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor expropriate pot face intampinare cu privire la propunerile de expropriere?
a. Termenul este de 30 zile de la primirea notificarii.
b. Termenul este de 45 zile de la primirea notificarii.
c. Termenul este de 25 zile de la primirea notificarii.

ANS: B

110. Care este termenul in care trebuie facuta notificarea de la publicarea actului de declarare a utilitatii publice?
a. 15 zile.
b. 20 zile.
c. 30 zile.
ANS: A

111. Precizati din ce se compune despagubirea, in cazul exproprierii.
a. Despagubirea se compune numai din valoarea reala a imobilului.
b. Despagubirea se compune numai din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite.
c. Despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite.

ANS: C

112. In conditiile carei legi, actul administrativ de retrocedare va putea fi contestat de catre cei interesati?
a. In conditiile legii nr.33/1994.
b. In conditiile legii nr.554/2004.
c. In conditiile legii nr.18/1991, republicata.

ANS: B

113. Ce reprezinta rechizitia?
a. Un instrument juridic cu caracter exceptional.
b. O masura cu caracter exceptional.
c. O metoda juridica cu caracter exceptional.

ANS: B

114. Ce fel de raport este raportul juridic de rechizitie?
a. Este un raport juridic de drept civil.
b. Este un raport juridic de drept administrativ.
c. Este un raport juridic de drept fiscal.

ANS: B

115. Cine sunt subiectele active ale raportului juridic de rechizitie?
a. Subiectele active ale acestui raport sunt fortele destinate apararii nationale sau autoritatile publice.
b. Subiectele active ale acestui raport sunt agentii economici.
c. Subiectele active ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care sunt proprietarii sau detinatorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechizitiei.

ANS: A

116. Cine sunt subiectele pasive ale raportului juridic de rechizitie?
a. Subiectele pasive ale acestui raport sunt fortele destinate apararii nationale sau autoritatile publice.
b. Subiectele pasive ale acestui raport sunt institutiile publice.
c. Subiectele pasive ale acestui raport sunt persoanele juridice si persoanele fizice care nu sunt proprietarii sau detinatorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechizitiei.

ANS: B

117. Care bunuri pot fi rechizitionate, potrivit dispozitiilor art.5 din Legea nr.132/1997?
a. Pot fi rechizitionate obiectele de uz personal si de gospodarie casnica.
b. Pot fi rechizitionate partile din imobilele strict necesare ocupantilor.
c. Pot fi rechizitionate mijloacele de transport cu tractiune animala, auto, feroviare, aeriene si navale.

ANS: C

118. Care bunuri nu pot fi rechizitionate, potrivit dispozitiilor art.31 din Legea nr.132/1997?
a. Nu pot fi rechizitionate bunurile din patrimoniul cultural-national sau international.
b. Nu pot fi rechizitionate alimentele si materialele pentru preparat, servit, distribuit si transportat hrana.
c. Nu pot fi rechizitionate sursele de alimentare energetice.

ANS: A

119. Cum se cheama actul ce se incheie la predarea bunurilor rechizitionate?
a. Acest act se numeste hotarare.
b. Acest act se numeste proces-verbal.
c. Acest act se numeste dispozitie.

ANS: B

120. In subordinea cui se afla Comisia Centrala de Rechizitii, ca organ de pregatire si executare a rechizitiilor?
a. Este comisie aflata in subordinea Guvernului.
b. Este comisie aflata in subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
c. Este comisie aflata in subordinea Presedintelui Romaniei, in calitatea sa de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

ANS: A

121. Prin ce fel de acte se dispune rechizitionarea?
a. Prin decrete emise de Presedintele tarii.
b. Prin ordine ale ministrilor.
c. Prin decizii ale primarilor.

ANS: A

122. In ce situatii se dispune rechizitionarea de bunuri?
a. Rechizitionarea de bunuri se dispune numai la instituirea starii de asediu sau de urgenta.
b. Rechizitionarea de bunuri se dispune numai la declararea mobilizarii partiale sau totale, precum si a starii de razboi.
c. Rechizitionarea de bunuri se dispune atat la instituirea starii de asediu sau de urgenta, cat si la declararea mobilizarii partiale sau totale, precum si a starii de razboi.

ANS: C

123. Precizati daca vehiculele cu tractiune animala sau mecanica apartinand invalizilor, vaduvelor de razboi si orfanilor minori pot fi supuse rechizitionarii.
a. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechizitionarii numai in anumite conditii, expres prevazute de lege.
b. Aceste bunuri nu pot sa fie supuse rechizitionarii.
c. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechizitionarii.

ANS: B

124. Precizati daca bunurile care apartin bisericilor pot fi supuse rechizitionarii.
a. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechizitionarii.
b. Aceste bunuri nu pot sa fie supuse rechizitionarii.
c. Aceste bunuri pot sa fie supuse rechizitionarii numai in anumite conditii, expres prevazute de lege.

ANS: B

125. Precizati modalitatile prin care autoritatile si institutiile publice dobandesc bunuri aflate in circuitul civil.
a. Prin achizitii publice.
b. Prin contract de vanzare-cumparare autentificat in fata unui notar.
c. Prin orice inscris care sa reflecte consimtamantul partilor aflate in respectivul raport juridic.

ANS: A

126. Ce a urmarit legiuitorul prin reglementarea O.U.G. nr.34/2006, avand in vedere exigentele organismelor europene si minusurile constate pe plan intern in domeniul achizitiilor publice.
a. Legiuitorul a urmarit sa incurajeze concurenta intre operatorii economici.
b. Legiuitorul a urmarit tratarea in mod diferentiat, in functie de partiularitatile obiectului contractului.
c. Legiuitorul a urmarit delegarea atributiilor privitoare la incheierea contractelor, respectiv raspunderea pentru deciziile luate.

ANS: A

127. Precizati instrumentele juridice folosite pentru constituirea si sporirea domeniului public prin achizitionarea de bunuri.
a. Contractele de concesiune de servicii.
b. Contractele de concesiune de lucrari publice.
c. Contractele de furnizare de bunuri.

ANS: C

128. Aratati care din urmatoarele categorii de contracte sunt contracte de achizitie publica potrivit reglementarilor O.U.G. nr.34/2006.
a. Contracte de lucrari, contracte de furnizare, contracte de servicii.
b. Contracte de vanzare-cumparare de bunuri imobile, respectand conditiile de validitate.
c. Contractele de leasing sau de inchiriere cu sau fara optiune de cumparare.

ANS: A

129. Precizati cum sunt procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica, avand in vedere dispozitiile art.18 O.U.G. nr.34/2006, intelegand prin acestea etapele ce trebuie parcurse de catre autoritatea contractanta si de catre ofertanti.
a. Procedurile sunt relative, in sensul ca pot fi aduse modificari de catre partile contractului, in functie de obiectul acestuia.
b. Procedurile sunt limitative si imperative, incalcarea lor putand atrage vicierea intregii proceduri cu consecinta angajarii raspunderii autoritatii contractante.
c. Procedurile nu trebuie parcurse in aceeasi masura de catre ambele parti contractante, deoarece acestea au calitati contractuale diferite, respectiv de autoritate contractanta si de operator economic.

ANS: B

130. Precizati pragurile valorice estimate pentru care Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice verifica fiecare anunt transmis de catre autoritatea contractanta pentru publicare si SEAP (Sistem electronic pentru achizitii publice), in masura in care anuntul respectiv este in legatura cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract.
a. Valoare cel putin egala cu valoarea de 100.000 euro.
b. Valoare mai mare decat pragurile valorice de 75.000 euro.
c. Valoare mai mare decat pragurile valorice de 100.000 euro.

ANS: B

131. Aratati termenul indicat de la data primirii anuntului in SEAP (Sistem electronic pentru achizitii publice), iar ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice) are obligatia sa emita catre SEAP acceptul sau refuzul de publicitate pentru anuntul respectiv, aceste decizii fiind luate dupa o prealabila verificare.
a. In 7 zile de la data inregistrarii solicitarii de publicitate.
b. In 2 zile lucratoare de la data primirii anuntului in S.E.A.P.(Sistemul electronic de achizitii publice).
c. Imediat, dupa o analiza minutioasa a modului de indeplinire a conditiilor.

ANS: B

132. Precizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice sau juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.
a. Persoanele fizice/juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant.
b. Persoanele fizice/juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor pot avea calitatea de asociat in cadrul persoanei juridice participanta la ea.
c. Au dreptul sa participe persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.

ANS: A

133. Precizati care sunt procedurile de atribuire ale contractului de achizitie publica.
a. Este numai procedura licitatiei deschise.
b. Este numai procedura licitatiei restranse.
c. Aceste proceduri sunt: licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv si negocierea.

ANS: C

134. Aratati modalitatea prin care se initiaza licitatia deschisa.
a. Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care autoritatea contractanta solicita operatorilor interesati sa depuna oferte in termenele prevazute de lege.
b. Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea unei invitatii scrise transmise potentialilor operator.
c. Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea unei documentatii care sa fie completata de catre eventualii operatori.

ANS: A

135. Precizati in ce consta licitatia restransa.
a. Licitatia restransa constituie procedura la care orice operator economic are dreptul sa-si depuna candidatura, urmand ca ofertele sa fie depuse numai de catre candidatii selectati.
b. Licitatia restransa consta in faptul ca operatorii economici isi depun candidaturile la data indicata in anunt.
c. Licitatia restransa consta in faptul ca operatorii economici isi depun candidaturile, indiferent de criteriile de atribuire.

ANS: A

136. Indicati termenul pe care orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificari privind documentatia

NEGLIJENTA IN SERVICIU.

Notiune.Activitatea necorespunzatoare a unui functionar public in cadrul exercitarii atributiilor de serviciu efectuata din culpa si care are ca urmare o perturbare insemnata a relatiilor de serviciu, o paguba adusa patrimoniului public ori o vatamare semnificativa a intereselor legale ale unei persoane este incriminat in art.249 C.p sub denumirea de neglijenta in serviciu.Aceasta incriminare are un caracter subsidiar cedand locul normelor juridice adecvate, unor cazuri speciale unde autorii sunt tot functionari publici, de data aceasta din culpa si prin neindeplinirea adecvata a indatoririlor de serviciu produc urmari specifice domeniului respectiv.

Obiectul infractiunii.Neglijenta in serviciu are ca obiect juridic special raporturile sociale care depind de exercitarea corespunzatoare a atributiilor de serviciu ale functionarilor in sensul ca acestia nu exercita actele de serviciu specifice functiei pe care o detin, situatie in care produc perturbari insemnate, vatamari importante atat institutiei publice cat si persoanei fizice ori juridice, dupa caz, sau aduc o paguba patrimoniului public.Ca obiect special adiacent intalnim relatiile sociale privitoare la interesele legale ale persoanelor.

Ca obiect special adiacent.

Fapta de neglijenta in serviciu are acelasi element material ca si abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor sau a institutiilor publice,fiind vorba de o actiune sau inactiune efectuata in cadrul exercitarii legale a serviciului care insa reprezinta o neindeplinire a atributiilor de serviciu, adica o inactiune, fie o indeplinire defectuasa a acestora, adica o actine.Urmarea imediata a infractiunii se prezinta sub forma a 3 situatii alternative respectiv:o tulburare insemnata adusa bunului mers al institutiei publice, o vatamare importanta adusa intereselor legale ale unei persoane sau o paguba provocata patrimoniului public.In ceea ce priveste atingerea adusa intereselor legale ale unei persoane, aceasta urmare imediata se deosebeste de cea prevazuta in art.246 C.p doar prin faptul ca in cazul neglijentei in serviciu, ea trebuie sa fie importanta.

Raportul de cauzalitate reprezinta si aici legatura de determinare cauza-efect ce se stabileste intre elementul material al faptei si urmarea imediata prevazuta de lege.

Latura subiectiva.Infractiunea de neglijenta in serviciu se savarseste numai din culpa.

Forme si sanctiuni.Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii efective a urmarii prevazute de lege.Neglijenta in seriviu este o infractiune de rezultat si nu de pericol.In cazul culpei cu previziune este posibila forma continuata iar in raport de anumite tulburari insemnate, este posibila si forma continua.Art.249 aln.2 C.p incrimineaza neglijenta in serviciu care a avut consecinte deosebit de grave, varianta fiind realizata atunci cand s-a provocat unei anumite persoane o paguba materiala mai mare de 200.000 RON sau o perturbare deosebit de grava a activitatii institutiei publice.