Nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri

Nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri

1. Continutul legal

Conform art. 302² C.pen., constituie infractiune efectuarea oricaror operatiuni de import de deseuri ori reziduuri de orice natura sau de alte marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator, precum si introducerea, in orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul tarii, fara respectarea dispozitiilor legale.

Conform alin. (2), daca faptele prevazute in alineatul precedent au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a unui numar mare de persoane, au avut vreuna din urmarile aratate in art. 182 ori au cauzat o paguba materiala importanta, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar in cazul in care s‑a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Avand in vedere frecventa cu care se comit astfel de fapte, in luna iunie 1992, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator (abrogata). Potrivit acestui act normativ, importul in Romania de deseuri si reziduuri de orice natura, in stare bruta sau prelucrata, este interzis, asemenea fapte fiind sanctionate drept contraventii.

Considerandu‑se ca prin aceasta hotarare nu au fost rezolvate nici pe de parte pro­ble­mele cu care se confrunta Romania in acest domeniu, in luna iulie 1992, legiui­torul roman a adoptat Legea nr. 88, prin care au fost incriminate faptele de mai sus[1].

Norme de incriminare exista si in alte acte normative cu incidenta in domeniu: O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor[2] si O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile , dar si in O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului .

Aducem in discutie si prevederile H.G. nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deseuri[5]. Aceasta deoarece, ca o consecinta a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in tara noastra s-a instituit un regim mixt in domeniul deseurilor, un regim care este stabilit de reglementarile interne citate, dar si de regulamentul indicat si de Conventia de la Basel . In acest fel, expresia "fara respectarea dispozitiilor legale" din art. 302² C.pen. trebuie raportata deopotriva la reglementarile interne si la instrumentele juridice internationale. Desi reglementarile interne au fost create sau puse in acord cu instrumentele internationale in domeniu, apreciem ca in situatie de neconcordanta intre cele doua categorii se aplica prevederile art. 20 alin.(2) din Constitutie: "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile".

Dezvoltarea economica a majoritatii tarilor si industrializarea provoaca in mod evident, in urma proceselor de productie, cantitati destul de mari de deseuri si marfuri periculoase care trebuie depozitate in locuri ferite, pentru a se impiedica rasfrangerea efectelor nocive ale acestora asupra populatiei. Avand in vedere aceste efecte nocive, in fiecare tara se incearca gasirea celor mai adecvate mijloace pentru reciclarea, distru­gerea sau anihilarea efectelor distrugatoare ale deseurilor si reziduurilor.

Tarile puternic dezvoltate, in loc sa depoziteze aceste deseuri in locurile special ame­najate situate in propria tara, incearca si, de cele mai multe ori reusesc, depo­zitarea deseurilor si reziduurilor in alte tari, printre care si Romania.

Acesta este principalul motiv pentru care acest text de lege a fost introdus in Codul penal, masura pe deplin justificata.

Existenta acestei infractiuni este justificata si de faptul ca, in special dupa 1989, liberalizarea operatiunilor de import‑export a antrenat un numar mare de persoane, iar in felul acesta unele operatiuni pot avea ca obiect si deseuri si reziduuri.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific este reprezentat, in primul rand, de relatiile sociale privind existenta si normala dezvoltare a economiei tarii si a patrimoniului, ca si cele referitoare la mediul inconjurator. In subsidiar, prin aceasta infractiune sunt aparate si relatiile sociale privind viata, sanatatea si integritatea corpo­rala a cetatenilor.

b) Obiectul material este diferit, in functie de modalitatile infractiunii la care ne referim. In cazul modalitatii prevazute in art. 302² C.pen. alin. (1), obiectul material este reprezentat de deseurile si reziduurile aduse in mod ilegal in tara.

In cazul modalitatii agravate, obiectul material este reprezentat de corpul persoa­nelor care suporta consecintele daunatoare ale substantelor periculoase, deseurilor si reziduurilor.

De asemenea, obiect material poate fi si orice bunuri materiale infectate sau distruse in urma savarsirii infractiunii de catre autor[8].

B. Subiectii infractiunii. a) In ceea ce priveste subiectul activ, textul de lege nu cere pentru acesta o calitate speciala, infractiunea putand fi comisa de orice persoana (cetatean roman, persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul roman sau ceta­­tean strain). In realitate, subiect activ al acestei infractiuni nu poate fi decat un func­­tionar care are atributii in legatura cu activitatea de import sau export si care poate sa realizeze asemenea operatiuni si cu deseuri, reziduuri sau alte marfuri periculoase[9].

b) Subiectul pasiv este, in principal, statul, iar in subsidiar, persoanele fizice sau juridice prejudiciate prin savarsirea infractiunii.

3. Continutul constitutiv

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se poate realiza prin trei actiuni alter­native:

efectuarea de operatiuni de import avand ca obiect material deseuri, reziduuri ori alte marfuri. In aceasta modalitate poate fi realizata orice operatiune de import. Reziduurile, deseurile, celelalte marfuri importate trebuie sa fie periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator. Fapta constituie infractiune chiar si atunci cand starea de pericol subzista fata de una din cele doua valori[10];

introducerea in orice mod a respectivelor produse in tara. Daca mijlocul folosit constituie prin el insusi o infractiune, devin incidente regulile referitoare la concursul de infractiuni: de exemplu, faptuitorul falsifica documentele insotitoare ori savarseste o alta infractiune prevazuta in Codul vamal sau in ordonanta care reglementeaza regimul frontierei de stat;

tranzitarea pe teritoriul tarii a reziduurilor, deseurilor ori a altor marfuri pericu­loase. Sub acest aspect, nu are importanta durata operatiunii de tranzitare. Infrac­tiunea va exista chiar daca se va realiza numai o singura actiune din cele enumerate in art. 302² C.pen.

Daca faptuitorul realizeaza doua sau chiar toate cele trei modalitati alternative, uni­tatea legala subzista. De acest aspect se va tine seama la individualizarea raspun­derii penale.

In toate cazurile analizate anterior fapta se savarseste cu incalcarea dispozitiilor lega­le.

b) Urmarea imediata consta in starea de pericol ce se creeaza pentru economia nationala, proprietatea, mediul inconjurator si persoana umana.

Urmarea poate fi si o vatamare concreta, daca fapta autorului provoaca unei persoane o vatamare sau chiar moartea acelei persoane.

c) Intre actiunea subiectului si rezultatul prevazut de lege trebuie sa existe o lega­tura de cauzalitate. In cazul alin. (1), raportul de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, iar in cazul alin. (2), legatura de cauzalitate intre fapta autorului si urmarea concreta produsa trebuie dovedita.

B. Latura subiectiva. Sub aspectul elementului subiectiv, infractiunea se savar­seste cu intentie directa sau indirecta, cerandu‑se ca faptuitorul sa cunoasca natura si efec­tele pe care le poate avea asupra populatiei deseurile, reziduurile sau marfurile respective

In cazul alin. (2), forma de vinovatie este praeterintentia.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. La aceasta infractiune, actele de pregatire, desi posibile, nu sunt pedep­site. Este sanctionata doar tentativa.

Infractiunea se consuma in momentul in care asemenea deseuri, reziduuri sau marfuri au fost aduse efectiv in tara si depozitate.

Pentru existenta variantei normative, nu se cere producerea efectiva a unui rezultat, ci doar sa existe un pericol grav pentru sanatatea populatiei.

B. Modalitati. Infractiunea prevazuta in art. 302² C.pen. prezinta trei modalitati normative, analizate deja la latura obiectiva.

In alin. (2) al art. 302² sunt prevazute doua modalitati agravate:

a) daca faptele descrise in alin. (1) au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a unui numar mare de persoane, au avut una din urmarile prevazute in
art. 182 C.pen. ori au cauzat o paguba materiala importanta. Forma de vinovatie este praeterintentia.

In cazul savarsirii faptei prin punerea in pericol a sanatatii sau integritatii corpo­rale a unui numar mare de persoane urmarea produsa este tot o stare de pericol. Totusi, aceasta urmare este diferita de cea care caracterizeaza variantele normative. In aceasta modalitate, legiuitorul a avut in vedere crearea posibilitatii ca un numar mare de persoane sa fie afectate. Numarul mare de persoane care ar putea fi afectate reprezinta o cerinta esentiala pentru existenta infractiunii in aceasta forma.

Cand fapta a avut una din urmarile prevazute in art. 182 C.pen., infractiunea devine una materiala, pentru existenta ei fiind necesara dovedirea legaturii de cau­zalitate. In aceasta forma, infractiunea este una complexa.

Daca fapta savarsita produce o paguba materiala importanta, vom fi, de asemenea, in prezenta unei modalitati agravate. Si in acest caz trebuie dovedita legatura de cauzalitate.

b) fapta prevazuta in art. 302² C.pen. este si mai grava daca s‑a produs moartea unei sau mai multor persoane ori s‑a cauzat economiei nationale o paguba importanta.

Daca s‑a cauzat moartea unei persoane, infractiunea este una complexa, fiind absorbita infractiunea prevazuta in art. 183 C.pen. Forma de vinovatie, la fel ca si la varianta anterioara, cand se produce una din urmarile prevazute la art. 182 C.pen., este praeterintentia.

Prin "pagube importante" aduse economiei nationale trebuie sa intelegem atat producerea unor prejudicii certe, cat si posibilitatea mare de a se produce astfel de pagube. De asemenea, trebuie sa avem in vedere si perturbarea activitatii la nivelul unui sector al economiei nationale sau la nivelul intregii economii nationale.

O paguba produsa initial prin savarsirea faptei poate atrage ulterior, ca o conse­cinta directa, si producerea altor pagube. Si acestea trebuie avute in vedere.

Agravarea urmarilor materiale in mod progresiv, fara interventia autorului, va transforma infractiunea in varianta pe care o analizam intr‑o infractiune progresiva.

C. Sanctiuni. Pentru fapta prevazuta in alin. (1), pedeapsa este inchisoarea de la
2 la 7 ani, pentru cea prevazuta in alin. (2) teza I, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar pentru varianta prevazuta in art. 302² alin. (2) teza a II‑a C.pen., pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani si nterzicerea unor drepturi.

In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autori­tatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoa­nei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

In cazul alin. (1) si alin. (2) teza I, potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 600.000 lei in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.

In cazul alin. (2) teza a II‑a, potrivit art. 71¹ alin. (3) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 10.000 lei si 900.000 lei, in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani.

Bibliografie selectiva

M. Boier, Concurenta neloiala. Concept si probleme de aplicare a legii, R.D.P.
nr. 3/2006, p. 77; V. Dabu, T. Boboc Enoiu, Inselaciune cu privire la calitatea marfurilor. Falsificarea de alimente sau alte produse. Deosebiri, R.D.P. nr. 1/2001, p. 105;
C. Ghigheci, O privire comparativa asupra incriminarii faptelor de concurenta neloiala, Dreptul nr. 11/2007, p. 98; MK. Guiu, Infractiunea de specula, Dreptul nr. 8/2003, p. 132; M.K. Guiu, Unele consideratii privind combaterea faptelor de contrafacere a obiectului unei inventii, Dreptul nr. 9/2005, p. 199; M.K. Guiu, Infractiunea de concurenta neloiala, R.D.P. nr. 3/2003, p. 43; M.K. Guiu, Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export, Dreptul nr. 9/2003, p. 137; D. Petru, Unele consideratii in legatura cu concurenta neloiala, R.D.P. nr. 3/1996, p. 25; A. Socaciu, Limitele pastrarii actualitatii prevederilor art. 302 C.pen., referitoare la nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export, Dreptul nr. 3/1997, p. 98.