Suprematia constitutiei

1. Continutul normativ al constitutiei

Determinarea continutului normativ al constitutiei (ce norme juridice cuprinde) este importanta pentru:

redactarea proiectelor de constitutie si eliminarea impreciziilor;

pentru suprematia constitutiei.

trebuie sa exprime pozitia suprema a legii fundamentale (cel mai important act juridic si politic al unui stat);

are un caracter complex si istoric (totusi s-au cristalizat o serie de elemente comune de continut, fara sa se poata sustine existenta unui sablon).

Determinarea continutului normativ s-a facut in mai multe modalitati rezultate din doctrina de specialitate:

Prin enumerarea elementelor de continut, care are dezavantajele deja examinate.

Prin sensul material si cel formal al constitutiei.

Exista astfel un continut in sens material, prin care se intelege totalitatea dispozitiilor constitutionale, indiferent in ce act normativ se gasesc;

Un continut normativ in sens formal, prin care se intelege doar dispozitiile cuprinse in corpul constitutiei. André Hauriou arata ca, in sens material se are in vedere obiectul reglementarii (relatiei sociale) si nu forma lor, iar in sens formal, modul de expunere al regulilor constitutionale.

Prin trei elemente de continut: a) reguli privind tehnica guvernamentala; b) reguli care nu privesc tehnica guvernarii (statutul persoanei, bunuri, economie, social etc.); c) declaratiile de drepturi.

Prin stabilirea deosebirilor dintre constitutie si lege, dar nu se pun in valoare si asemanarile, cu toate ca, aceasta modalitate prezinta avantaje stiintifice.

In opinia noastra.

Determinarea continutului normativ se face in functie de continutul si valoarea foarte mare a relatiilor sociale reglementate;

constitutia cuprinde normele juridice care le reglementeaza aceste relatii sociale;

politica si traditiile statelor in domeniu si a elementelor nou aparute (in special marile documente referitoare la drepturile omului).

In acest context, in prezent, sunt cuprinse, alaturi de elementele traditionale si:

reglementari privind fundamentele ideologice ale societatii (art. 4 din Constitutia Coreei de Nord);

locul si rolul partidelor politice;

oficializarea unei anumite religii (art. 2 din Constitutia R.A. Egipt);

rolul si locul familiei si al individului in societate;

rolul si functiile proprietatii;

reguli pentru viata economica;

delimitarea competentelor statelor federate.

In Constitutia Elvetiei din 1874 (in prezent nu mai este in vigoare. In anul 1999 a fost adoptata alta Constitutie, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2000) se prevedeau, la art. 32, 36, 37, 41, 42, 64, 69 si alte asemenea reguli noi.

Pe cale de consecinta in continutul normativ al unei constitutii ar putea intra: "esenta, tipul si forma statului; detinatorul puterii; fundamentele economice si sociale ale puterii; fundamentele politice, ideologice si religioase ale intregii organizari a societatii date; locul si rolul partidelor politice; sistemul organelor statului; statutul juridic al persoanei (drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor); tehnica constitutionala" (Ioan Muraru).

Continutul normativ al constitutiei cuprinde norme de principiu din toate domeniile vietii sociale, iar detalierea lor se face pe domenii prin lege, care trebuie sa fie conforma constitutiei.

Continutul normativ al constitutiei se regaseste in structura tehnico - legislativa si logico - juridica a acesteia, care sunt diferite de la o constitutie la alta.

2. Suprematia constitutiei

Suprematia constitutiei este o notiune complexa, in continutul careia intra trasaturi si valori politice si juridice, care determina pozitia sa supraordonata fata de toata legislatia si de tot sistemul social - politic al unui stat.

Unii autori o considera notorie si nu o examineaza.

In opinia noastra ea trebuie examinata.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Terminologic exista diferite denumiri, care exprima acelasi lucru:

pozitia de lege suprema a Constitutiei, si anume:

valoarea juridica suprema;

superlegalitate;

lege suprema etc.

Explicarea suprematiei constitutiei s-a realizat in diferite modalitati:

ca "legea legilor, lege suprema";

rezulta din faptul ca modificarea constitutiei trebuie adoptata cu o majoritate calificata de 2/3;

ca legea fundamentala sta la temelia organizarii statale si este baza juridica a intregii legislatii;

ca suprematia constitutiei rezulta din continutul ei (suprematia materiala) si uneori din forma (suprematia formala).

In opinia noastra

suprematia constitutiei este o calitate a constitutiei, care o pozitioneaza in varful tuturor institutiilor statale si juridice, fiind astfel o realitate politico -  juridica, nu numai juridica.

este o notiune complexa si un continut complex, cuprinzand elemente care asigura o pozitie suprema a constitutiei in intregul sistem statal.

este necesara fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei, pentru care s-au exprimat mai multe opinii in literatura juridica de specialitate.

Intr-o opinie se considera ca fundamentarea se poate face pe principiul legalitatii, datorita legaturii dintre legalitate si constitutionalitate, iar prima se sprijina pe a doua.

Intr-o alta opinie fundamentarea se poate face pe continutul si forma constitutiei.

Ar exista o suprematie materiala (intreaga ordine juridica se bazeaza pe constitutie) si una formala (redactarea constitutiei subliniaza forta sa juridica deosebita, care atrage clasificarea constitutiilor in suple si rigide).

Intr-o alta opinie se fundamenteaza pe democratism, constitutia fiind un mijloc principal de realizare a sa.

In opinia noastra, in fundamentarea suprematiei constitutiei trebuie plecat de la cauzele care o legitimeaza si de la legatura dintre constitutie si putere.

Trebuie cautata in dialectica si complexitatea fenomenului juridic - statal in interactiunea dintre fenomenele dintr-o societate. Acestea determina continutul si forma sa.

Statul si dreptul sau sunt mijloace de realizare a politicii, iar aceasta din urma este determinata de conditiile materiale si culturale ale societatii, adica de starea sociala.

Pe cale de consecinta, continutul si forma constitutiei si a suprematiei sale sunt determinate de factorii ce determina conditiile materiale si culturale ale societatii.

Functiile constitutiei sunt determinate de functiile puterii, altfel constitutia nu ar avea rost.

Puterea este determinata in continutul si forma sa de aceeasi factori care determina continutul si forma constitutiei si a suprematiei ei.

Pe cale de consecinta, fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei se regaseste in totalitatea factorilor economici, sociali, politici, juridici priviti in indivizibilitate si interactiune.

De aceea, pentru explicarea constitutiei si a suprematiei ei, trebuie sa fie examinata starea sociala.

3. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei

Exista doua categorii de consecinte juridice ale suprematiei constitutiei:

cele care privesc insasi constitutia (privind adoptarea constitutiei; privind modificarea, suspendarea si abrogarea constitutiei si privind deosebirile fata de lege);

cele care privesc restul dreptului (regula conformitatii).

4. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei.

Sunt:

generale pentru intregul sistem juridic - controlul general al aplicarii dreptului

specifice constitutiei - controlul constitutionalitatii legilor

Reprezentarea grafica

Continutul normativ al constitutiei. Suprematia constitutiei

Intrebari, exercitii si teste grila

A. Intrebari si exercitii:

Stabiliti deosebirile ce exista intre lege si Constitutie avand drept reper continutul acestora.

Identificati in continutul Constitutiei romane actuale norme ce nu se mai regasesc in nici un alt act normativ.

Exemplificati principiile care au stat la baza fundamentarii stiintifice a suprematiei constitutiei si comentati deficientele acestora.

Identificati si analizati consecintele suprematiei Constitutiei. Distingeti consecintele de ordin juridic de cele de ordin pur politic.

Identificati si analizati garantiile suprematiei constitutiei.

B. Teste grila:

1. Determinarea continutului normativ s-a facut in mai multe modalitati rezultate din doctrina de specialitate. Dintre acestea amintim:

a. prin enumerarea elementelor de forma;

b. stabilirea deosebirilor dintre constitutie si celelalte acte normative;

c. continutul si valoarea foarte mare a relatiilor sociale reglementate.

2. Suprematia constitutiei reprezinta:

a.      o notiune complexa si un continut complex cuprinzand elemente care asigura o pozitie suprema a constitutiei in intregul sistem statal;

b.      faptul ca, legile trebuie sa fie respectate de toti cetatenii;

c.       faptul ca, Constitutia trebuie sa fie respectata de toti cetatenii.

3. Pentru fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei  s-au exprimat mai multe opinii in literatura juridica de specialitate. Dintre acestea mentionam:

a.      principiul egalitatii;

b.      principiul legalitatii; continutul si forma constitutiei; democratism;

c.       drepturile si indatoririle fundamentale ale cetateanului.

4. Exista doua categorii de consecinte juridice ale suprematiei constitutiei:

a.      cele care privesc insasi constitutia si cele care privesc restul dreptului;

b.      cele care privesc obligativitatea normelor constitutiei si cele care privesc regula conformitatii;

c.       cele care privesc garantiile constitutiei si cele care privesc restul dreptului.

5. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei  sunt:

a.      regula conformitatii si indatorirea fundamentala de respectare a constitutiei;

b.      controlul general al aplicarii dreptului; controlul constitutionalitatii legilor si indatorirea fundamentala de respectare a constitutiei;

cele generale ale intregului drept.