Faptele(actele) de comert

FAPTELE(ACTELE) DE COMERT

1. Raportul juridic de drept comercial

Relatiile comerciale ce iau nastere prin desfasurarea activitatilor comerciale, sunt raporturi juridice reglementate de un sistem de norme aplicabil atat activitatilor profesionale a comerciantilor, cat si faptelor de comert. Prin savarsirea uneia sau mai multor fapte de comert se nasc raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale

Astfel putem defini raportul juridic comercial, ca fiind acea relatie sociala din cadrul activitatii de comert reglementata de o norma de drept comercial caracterizata prin drepturi si obligatii ce pot fi realizate la nevoie, prin forta coercitiva a statului. La baza acestui raport sta acordul de vointa al partilor ce se afla pe pozitie de egalitate juridica.

Premizele raportului juridic sunt:

existenta unor fapte de comert (imprejurari) care sa produca efecte juridice

existenta unor norme juridice de drept comercial care sa reglementeze relatiile sociale respective;

existenta unor participanti la aceste relatii.

Elementele ce alcatuiesc raportul juridic de drept comercial sunt:

1.     Partile : persoanele fizice (comerciantii) si persoanele juridice (societatile

comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste) intre care se stabileste

raportul juridic comercial.

2.     Continutul este alcatuit din drepturile si obligatiile pe care le au partile in

activitatea de comert.

3.     Obiectul ; il constituie actiunile si inactiunile la care au dreptul partile, ori pe

care acestea trebuie sa le respecte.

Faptele de comert ;

Deoarece Codul comercial roman se intemeiaza pe o conceptie obiectiva asupra dreptului comercial, pentru determinarea raporturilor care formeaza obiectul acestei ramuri de drept, codul stabileste anumite acte juridice si operatiuni pe care le califica drept fapte de comert. Prin savarsirea unei fapte de comert se naste un raport juridic reglementat de legile comerciale.

Art. 3 C.com. prevede: "Legea considera ca fapte de comert:

1.     Cumpararile de producte sau de marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea, spre a se revinde, de obligatiuni ale statului sau de alte titluri de credit circuland in comert;

2.         Vanzarile de producte, vanzarile si inchirierile de marfuri in natura sau lucrate si vanzarile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circuland in comert, cand vor fi fost cumparate cu scop de revanzare sau inchiriere;

3.           Contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau a altor titluri de credit circuland in comert;

4.         Cumpararile sau vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale;

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

5.         Orice intreprinderi de furnituri;

6.         Intreprinderile de spectacole publice;

7.     Intreprinderile de comisioane, agentii si oficii de afaceri;

8.        Intreprinderile de constructii;

9.        Intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie;

10.    Intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cand altul decat autorul sau artistul vinde;

11.    Operatiunile de banca si schimb;

12.    Operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale;

13.    Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat;

14.    Cambiile si ordinele in producte sau marfuri;

15.    Constructia, cumpararea, vanzarea si revanzarea de tot felul de vase pentru navigatia interioara si exterioara si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas;

16.    Expeditiunile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navigatie;

17.          Asigurarile terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii;

18.    Asigurarile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunii;

19.    Depozitele pentru cauza de comert;

20.    Depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisorilor de gaj, eliberate de ele.'

In continuare, art. 4 C. com. mai prevede ca sunt socotite "fapte de comert' si "celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul.'

De asemenea, art. 56 C. com. prevede: "Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi legii comerciale, afara de dispozitiunile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel.'

Astfel, codul stabileste, in principal, actele si operatiunile calificate drept fapte de comert si care vor fi reglementate de legea comerciala, indiferent de calitatea partilor (comercianti sau necomercianti). Prin stabilirea faptelor de comert se determina si persoanele care au calitatea de comerciant: potrivit art. 7 C.com., este comerciant orice persoana care savarseste cu caracter profesional una din faptele de comert prevazute de art. 3 C.com. Odata dobandita calitatea de comerciant, toate actele si operatiunile persoanei respective sunt prezumate a fi comerciale, in temeiul art. 4 C.com., si se vor supune legii comerciale

Stim ca faptele juridice sunt evenimente si actiuni savarsite fara intentia de a produce efecte juridice. Dar acestea se produc in puterea legii si astfel ele dau nastere, modifica sau sting raporturile juridice. Actul juridic, este manifestarea de vointa a unei sau mai multor persoane, facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic.

In urma acestor precizari se poate da o definitie a faptului de comert ca fiind orice activitate ce da nastere la raporturi juridice guvernate de legea comerciala si se intemeiaza pe ideea de schimb de marfuri si valori, fiind calificata ca o activitate de intermediere in operatiunile de schimb.

Definitie

Actele de comert sau faptele de comert sunt actele juridice, faptele juridice si operatiunile economice prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari ori prestarea de servicii sau o interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit.

Clasificarea faptelor de comert

Faptele de comert au fost clasificate in doua categorii:

1.     fapte de comert obiective - sunt determinate si produc efecte in temeiul legii indiferent de calitatea persoanei(comerciant sau nu) care le savarseste.

2.     fapte de comert subiective - cele ce dobandesc caracter comercial, datorita faptului ca au fost savarsite de o persoana cu calitate de comerciant.

In categoria faptelor de comert au fost incluse si faptele juridice accesorii(deoarece au legatura cu actele si operatiile calificate de lege ca fapte de comert). Din categoria acestor acte fac parte actele auxiliare de comert care faciliteaza aducerea si procurarea marfurilor pe piata: (ex. operatii referitoare la navigatia pe apa sau acele operatii de mijlocire a tranzactiilor comerciale).

3. Fapte de comert subiective

Aceste fapte de comert sunt reglementate de legiuitor in art. 4 C. comercial care dispune: "Se socotesc, afara de acestea (adica cele prevazute in art. 3), ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul".

Prin urmare, pe langa faptele de comert obiective, a caror comercialitate este independenta de calitatea persoanei care le savarseste, Codul comercial reglementeaza si faptele de comert subiective care dobandesc caracter comercial din calitatea de comerciant a persoanei care le savarseste. Legiuitorul a creat astfel prezumtia legala ca toate actele savarsite de comerciant sunt de natura comerciala. Aceasta prezumtie inceteaza in doua cazuri:

daca actul este de natura civila: casatoria, adoptia ( aceste acte raman civile chiar daca nu sunt facute de un comerciant)

daca, contrariul nu rezulta din act( acte expres civile acte in care se stipuleaza in mod expres cauza civila )

Potrivit dispozitiei legale cf. art. 5. " nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce se pot face pentru uzul sau consumatiunea cumparatorului ori a familiei sale".

- nu sunt fapte de comert acele acte juridice care aparent " sunt de comert", dar vizeaza satisfacerea intereselor cumparatorului ori familiei sale

- nu sunt fapte de comert activitatile agricole sub diferite forme : culturi vanzarea produselor cultivate chiar de producator

Aceste activitati sunt considerate fapte civile, dar pentru a fi comerciale trebuie sa contina o interpunere, intermediere in schimb, insa acest lucru este posibil numai daca proprietarul sau cultivatorul terenului incredinteaza marfa unui comerciant care urmeaza sa vanda produsele la "piata"

4. Faptele de comert obiective

Faptele de comert obiective sunt actele juridice sau operatiunile prevazute de art.3 Cod comercial. Ele sunt denumite obiective deoarece legiuitorul le-a considerat comerciale datorita naturii lor si pentru motive de ordine publica. Ele sunt determinate si produc efecte in temeiul legii indiferent de calitatea persoanei(comerciant sau nu) care le savarseste.

Orice persoana este libera sa savarseasca ori sa nu savarseasca asemenea acte sau operatiuni. In aceasta situatie, persoana in cauza intra sub incidenta legilor comerciale. Elementul comun ale celor 20 de fapte de comert prevazut in art. 3 Cod comercial,este intermedierea (interpunerea in schimb) si caracterul supletiv. Faptele de comert obiective, pot fi impartite in trei mari grupe:

1.     operatiuni de intermediere in schimb asupra marfurilor si titlurilor de credit, care se pot numi fapte(acte) obiective constitutive de comert;

2.     acte de intermediere in operatiuni de schimb purtand asupra muncii organizate (intreprinderile);

3.     fapte de comert conexe(accesorii).