Raporturile juridice de drept constitutional si subiectele acestora

1. Raporturile juridice de drept constitutional

Raporturile juridice de drept constitutional reprezinta obiectul de reglementare al dreptului constitutional, adica al normelor juridice, care formeaza aceasta ramura de drept, inteleasa in acceptiunea sa de jus

Raporturile juridice de drept constitutional sunt acele relatii sociale, care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat.

Normele ce reglementeaza aceste relatii formeaza dreptul constitutional.

Dificultati:

a) intelegerea diferita a notiunilor de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat;

b) problema daca toate relatiile sociale reglementate de Constitutie sunt raporturi juridice de drept constitutional.

a) Prima dificultate are ca efect existenta mai multor opinii:

Dreptul constitutional este o "teorie despre puterea de stat, care este organizata si functioneaza pe baza dreptului".

Statul si puterea sa sunt mize ale luptelor politice si in acelasi timp alibiul lor.

Puterea trebuie instaurata, iar cei care au instaurat-o au interes sa o mentina si, in acelasi timp sa o exercite.

Pe cale de consecinta, este necesar sa fie adoptate reguli, prin care sa se consolideze factorii, care determina continutul si forma puterii, dar si mentinerea si, mai ales, exercitarea ei, in asa fel incat vointa guvernantilor (care au instaurat-o) sa se realizeze ca vointa de stat.

In procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat apar o serie de relatii sociale, de cea mai mare importanta, care sunt reglementate de normele de drept constitutional.

Expresia de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat este mult mai cuprinzatoare decat cele de:

exercitare a puterii;

organizare si exercitare a puterii (organizarea se regaseste in exercitare).

Infaptuirea puterii sau realizarea puterii desemneaza intreaga activitate statala, fiind astfel notiuni prea largi.

b) A doua dificultate

Exista opinia ca prin constitutie s-ar reglementa, alaturi de relatii sociale de drept constitutional si altele de drept civil, administrativ, penal etc.

In opinia noastra, toate relatiile sociale reglementate in constitutie sunt raporturi juridice de drept constitutional. Argumentarea acestei opinii este insa diferita. Astfel:

Intr-o opinie se considera ca, prin constitutie nu sunt reglementate relatii sociale, ci aceasta consfinteste esenta statului, bazele acestuia (economica, sociala), iar relatiile de repartitie, de proprietate etc. sunt reglementate de alte ramuri de drept. Se scoate in evidenta ceea ce este principal pentru existenta puterii in stat. Relatiile sociale reglementate privesc, astfel, fenomene sociale, care stau la "temelia" puterii in stat si ca atare ele nu pot fi reglementate, in totalitatea lor, decat in constitutie si in dreptul constitutional (care reglementeaza instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii in stat). Relatiile sociale astfel reglementate se leaga intre subiecte de drept, motiv pentru care este necesara reglementarea si a conduitei acestora in sensul consolidarii si dezvoltarii bazelor puterii de stat.

Intr-o alta opinie se arata ca, prin constitutie sunt reglementate relatii sociale de natura diferita (civila, penala, administrativa etc.). Reglementarea lor prin constitutie are ca efect, dobandirea si a calitatii de raporturi de drept constitutional, pentru ca principiile din constitutie trebuie respectate si de parlament. Aceste principii sunt adevarate obligatii constitutionale, garantate prin mijloace specifice dreptului constitutional (controlul de constitutionalitate a legilor, revocarea parlamentarilor etc.). Argumentarea prezinta avantaje de ordin stiintific. Consecintele acestei opinii sunt ca nu exista bariere (ziduri) intre ramurile de drept si apoi ca, principalul izvor de drept este constitutia, iar celelalte ramuri isi au sursa in constitutie.

Relatiile sociale de drept constitutional se clasifica in doua categorii:

cu dubla natura juridica;

cele specifice acestei ramuri de drept.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Ceea ce le este comun este ca se nasc in procesul de instaurare, mentinere si de exercitare a puterii de stat.

Formeaza obiectul de reglementare al dreptului constitutional relatiile sociale, care se nasc in procesul de instaurare si mentinere a puterii in stat si care privesc bazele puterii de stat (economice, politice, sociale etc.) si bazele organizarii puterii de stat (teritoriul si populatia). Sunt tot relatii sociale de drept constitutional si cele care se nasc in activitatea de exercitare a puterii in stat, care este o activitate de conducere la nivel superior a fiecarui stat si care se realizeaza de parlament.

Bazele puterii de stat sunt elemente exterioare statului (economice si sociale), care genereaza si determina puterea in stat in continutul sau. Ele presupun adoptarea unor reguli care sa asigure atingerea scopurilor sociale.

Bazele organizarii puterii de stat sunt elemente exterioare statului (populatia si teritoriul), care doar conditioneaza organizarea puterii in stat.

Cat priveste teritoriul, dreptul constitutional intereseaza relatiile sociale privind structura de stat si organizarea administrativ - teritoriala.

Cat priveste populatia, relatiile sociale referitoare la cetatenie si la drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale.

2. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional

Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt oamenii luati individual sau grupati in forme organizate, dar cu conditia ca statul sa le recunoasca aceasta calitate.

Trasaturile subiectelor de drept constitutional sunt:

unul din subiecte este intotdeauna detinatorul puterii de stat (politice) sau parlamentul;

subiectele actioneaza in mod necesar in raporturile juridice ce apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat.

Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional - forme organizate sunt:

poporul;

statul;

autoritatile publice;

partidele si alte formatiuni politice;

Subiectele - luate individual sunt:

cetatenii;

strainii;

apatrizii.

Poporul.

Intr-o opinie i se contesta calitatea de subiect al raporturilor juridice de drept constitutional.

In alte opinii se sustine ca, poporul este subiect de drept, dar unii  autori considera ca, doar pentru raporturile juridice internationale, iar alti autori pentru raporturile juridice de drept constitutional.

In ceea ce priveste prima opinie se considera ca:

in numele si interesul poporului apar diverse organizatii, pentru ca poporul apare, in calitatea sa de creator de drept;

drepturile poporului sunt inseparabile de cele ale statului;

nu poporul apare ca participant la raporturile juridice, ci cetatenii organizati in circumscriptii electorale.

In opinia noastra, poporul este subiect al raporturilor juridice de drept constitutional.

Astfel, poporul este detinatorul suveranitatii, in tara noastra, in conditiile art. 2 din Constitutie, conditii in care el intervine in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii (in stabilirea formei de guvernamant, structurii de stat, etc.).

Unicitatea intereselor poporului cu cele ale statului nu are ca efect imposibilitatea ca cele doua sa fie subiecte distincte de drept constitutional.

Statul apare ca subiect direct sau indirect de drept constitutional (prin organele sale).

Organele statului (autoritatile publice). Organele legiuitoare apar intotdeauna ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional.

Celelalte doar daca indeplinesc conditiile de a fi subiect al raporturilor de drept constitutional.

Organele interne ale parlamentelor pot fi si ele asemenea subiecte.

Partidele, formatiunile si alte organizatii politice, ca forme organizate prin care cetatenii pot participa la guvernare.

Pe cale de consecinta, ele pot participa la raporturile ce apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii.

Cetatenii, ca:

persoane fizice (pentru realizarea drepturilor lor);

persoane investite cu anumite demnitati sau functii publice (in raporturile de reprezentare);

organizati in circumscriptii electorale (in alegerile parlamentare sau prezidentiale).

Cetatenii straini si apatrizii in raporturile juridice referitoare la cetatenie, dreptul de azil etc.

Reprezentare grafica

Raporturile juridice de drept constitutional si subiectele acestora

Raportul juridic de drept constitutional

Intrebari, exercitii si teste grila

A. Intrebari si exercitii

Care sunt caracteristicile raportului de drept constitutional ?

Analizati categoriile de instaurare, mentinere si exercitarea puterii.

Dati exemple din ambele categorii de relatii sociale ce sunt cuprinse in obiectul dreptului constitutional (cele specifice dreptului constitutional si cele cu o dubla natura juridica). Identificati normele care reglementeaza relatiile sociale exemplificate de catre dvs.

Exemplificati raporturile juridice in care oamenii luati individual sau grupati pe colective apar ca subiecte de drept constitutional.

B. Teste grila

1. Raporturile juridice de drept constitutional sunt:

a.   acele relatii sociale, care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat;

b.   acele relatii sociale care apar in cadrul si in legatura cu institutiile politice;

c.   acele relatii sociale care sunt reglementate de normele constitutiei.

2. Bazele puterii de stat  sunt elemente

a.   intrinseci statului (economice si sociale), care genereaza si determina puterea de stat in continutul sau;

b.   exterioare statului, care conditioneaza organizarea puterii de stat;

c.   exterioare statului, care presupun adoptarea unor reguli care sa asigure atingerea scopurilor sociale.

3. Activitatea de exercitare a puterii de stat se realizeaza:

a.   de catre institutiile politice ale statului;

b.   de catre Parlament;

c.   de catre Parlament si de catre Guvern.

4. Trasaturile subiectelor de drept constitutional sunt urmatoarele:

a.   apar intr-o relatie reglementata de constitutie in care unul dintre subiecte este statul ca subiect de drept public;

b.   unul din subiecte este intotdeauna detinatorul puterii de stat sau parlamentul si subiectele actioneaza in mod necesar in raporturile juridice de drept constitutional;

c.   unul din subiecte este intotdeauna numai detinatorul puterii de stat (politice) si subiectele actioneaza in mod necesar in raporturile juridice ce apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat.

5. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt:

a.   oamenii luati individual, poporul, statul, autoritatile publice, partidele si alte formatiuni politice, unitatile administrativ - teritoriale si circumscriptiile electorale;

b.   poporul, statul, autoritatile publice, partidele si alte formatiuni politice, unitatile administrativ - teritoriale si circumscriptiile electorale, organizatiile neguvernamentale, cetatenii, strainii si apatrizii;

c.   oamenii luati individual sau grupati in forme organizate, dar cu conditia ca statul sa le recunoasca aceasta calitate.

6. Strainii si apatrizii pot aparea ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional in raporturile ce se nasc cu privire la:

a.   protectia generala a persoanelor si a averilor;

b.   aplicarea drepturilor fundamentale ale omului;

c.   acordarea cetateniei romane si a azilului politic.