Modalitatile dreptului de proprietate

Consideratii generale

1. Enuntare. La fel ca alte drepturi patrimoniale, dreptul de proprietate poate fi un drept pur si simplu sau afectat de modalitati. Dreptul de proprietate este pur si simplu in situatia cand are ca titular o singura persoana si a fost dobandit de catre proprietarul actual in mod sigur si ireversibil, fara ca fiinta sa in patrimoniul acestuia sa depinda de un eveniment sau de o imprejurare viitoare care ar putea sa-l desfiinteze prin rezolutiune, revocare sau anulare^[1].

Dreptul de proprietate afectat de modalitati este acel drept de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri care fie ca apartine simultan si concurent la doua sau mai multe persoane, fie ca existenta lui viitoare in patrimoniul titularului actual depinde de un eveniment sau de o imprejurare prevazuta de lege sau stabilita prin vointa omului. Din punct de vedere al modalitatilor ce-l pot afecta, dreptul de proprietate poate fi: drept de proprietate comuna, drept de proprietate rezolubila sau revocabila si drept de proprietate anulabila^[2].

2. Dreptul de proprietate comuna. Dreptul de proprietate comuna se caracterizeaza prin aceea ca un bun sau mai multe bunuri apartin in proprietatea a doua sau mai multe persoane care isi pot exercita impreuna, simultan si concurent, toate prerogativele recunoscute de lege oricarui proprietar^[3]. Proprietatea comuna are doua forme: dreptul de proprietate pe cote-parti si dreptul de proprietate in devalmasie.

Dreptul de proprietate rezolubila sau revocabila. Dreptul de proprietate rezolubila sau revocabila se caracterizeaza prin aceea ca existenta sa in patrimoniul dobanditorului este nesigura, putand fi desfiintat, pentru a se reintoarce, de regula, in patrimoniul instrainatorului. Soarta sa depinde de realizarea sau nerealizarea unui eveniment viitor si nesigur. Mentinerea ireversibila a dreptului de proprietate in patrimoniul titularului actual este determinata de nerealizarea acelui eveniment.

Suntem in prezenta dreptului de proprietate rezolubila sau revocabila in urmatoarele situatii:

a) in cazul in care transmisiunea dreptului de proprietate are loc printr-un act juridic sub conditie rezolutorie. Existenta dreptului dobanditorului depinde de realizarea sau nerealizarea conditiei;

b) donatiile intre soti sunt revocabile (art.937 C.civ.). Sotul donator poate oricand revoca unilateral donatia facuta celuilalt sot. Prin urmare, dreptul de proprietate dobandit de sotul donatar depinde de faptul daca celalalt sot - donator - va revoca sau nu donatia;

c) potrivit art.836 C.civ., donatiile facute de persoane care n-au copii sau alti descendenti in momentul perfectarii lor sunt revocate de plin drept, daca donatorului i se naste un copil, chiar postum. Deci, intr-o astfel de ipoteza, dreptul de proprietate al donatorului va fi sau nu revocat, in functie de faptul daca donatorului i se va naste ori nu i se va naste un copil;

d) in ipoteza in care o persoana construieste pe terenul altuia, proprietarul terenului, invocand accesiunea, poate deveni si proprietar al constructiei (art.494 C.civ.). In legatura cu aceasta situatie, in literatura de specialitate unii autori au afirmat ca atata timp cat proprietarul terenului nu si-a manifestat vointa de a prelua constructia, constructorul exercita o posesie corespunzatoare dreptului de proprietate rezolubila^[4]. Asadar, pana la manifestarea vointei proprietarului terenului de a deveni si proprietar al constructiei, constructorul ar exercita un drept de proprietate care este supus desfiintarii cu efect retroactiv.

In fapt, constructorul pe terenul altuia nu este titularul unui drept de proprietate, deoarece, prin intermediul accesiunii, proprietarul terenului devine ope legis proprietar al edificatelor iar pe masura incorporarii materialelor in teren constructorul dobandeste un drept de creanta intemeiat pe principiul imbogatirii fara justa cauza al proprietarului terenului^[5].

 Dreptul de proprietate anulabila. Dreptul de proprietate anulabila consta in dreptul de proprietate care este dobandit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate relativa sau anulabil.

Actiunea in nulitate relativa este supusa prescriptiei extinctive in termenele generale de prescriptie. Pana la acoperirea nulitatii relative prin confirmarea expresa a actului juridic sau prin expirarea termenului de prescriptie a actiunii in anulare, dreptul de proprietate al dobanditorului nu este sigur. El poate fi desfiintat prin admiterea de catre instanta de judecata a actiunii in anulare introdusa de una din persoanele care o pot exercita inauntrul termenului de prescriptie. Daca insa actul juridic este confirmat expres sau tacit, prin implinirea termenului de prescriptie a actiunii in anulare, dreptul de proprietate al dobanditorului se va consolida ireversibil, devenind un drept pur si simplu.

Precizare. In cele ce urmeaza ne vom ocupa doar de analiza dreptului de proprietate comuna sub ambele sale forme. Vom proceda astfel deoarece dreptul de proprietate comuna prezinta cea mai mare importanta teoretica si, mai ales, practica. Celelalte doua modalitati se studiaza in legatura cu cauzele de ineficacitate a actelor juridice civile, precum si la materia contractelor speciale.