Dreptul de regres al statului roman impotriva persoanelor vinovate de condamnarea sa de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului la plata unor sume de bani cu titlu de satisfactie echitabila

Regresul statului impotriva celor care au determinat condamnarea sa la plata indemnizatiei de satisfactie echitabila nu este reglementata de Conventie, ci este exclusiv o chestiune de drept intern, lasata in domeniul competentei nationale. Institutia juridica a regresului statului impotriva celor vinovati de unele pagube care

i-au fost produse in urma proceselor europene apare in dreptul roman abia prin O.G. 94/1999. Astfel, art. 12 alin. 1 al acestei ordonante prevede ca a€œstatul are drept de regres impotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovatie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotarare a Curtii sau prin conventie de rezolvare pe cale amiabila". Rezulta ca in cazul in care statul nu este responsabil de emiterea unor acte normative care incalca prevederile Conventiei, cel care a facut plata(statul prin Ministerul Finantelor Publice) are un drept de regres impotriva celor vinovati de producerea prejudiciului, printr-o procedura speciala de regres.

Dreptul de regres al statului se poate exercita pentru orice sume de bani stabilite in sarcina statului prin hotararea de condamnare a Curtii Europene, iar nu numai pentru sumele constituind reparatia pentru prejudiciul suferit ca urmare a violarii drepturilor omului(daune morale si materiale), ci si pentru cheltuielile efectuate de partea vatamata, in procedurile interne si europeana, in vederea remedierii incalcarii, ca si pentru dobanzile de intarziere stabilite prin hotararea instantei de la Strasbourg in caz de executare cu intarziere a acesteia. Limitarea procedurii regresului numai la pagube constand in plata unor sume de bani se justifica prin faptul ca acestea sunt intotdeauna certe, determinate sau determinabile, astfel incat nu pot starni controverse cu privire la existenta si intinderea lor. Intinderea regresului se rezuma la recuperarea stricta a sumelor pe care statul le-a datorat si le-a platit.     

Subcapitolul 1

Cerinte pentru introducerea actiunii in regres

Pentru exercitarea regresului trebuie indeplinite urmatoarele conditii: sa existe o incalcare a Conventiei sau a Protocoalelor acesteia, sa existe o condamnare de natura pecuniara definitiva a statului roman la Curtea Europeana, sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, fapta sa fi fost comisa cu vinovatie, statul sa fi platit sumele la care a fost obligat.

In ceea ce priveste existenta vinovatiei, aceasta poate imbraca atat forma intentiei, cat si a culpei, intrucat textul legal nu face distinctie. Sub aspectul achitarii efective a despagubirilor victimei incalcarii Conventiei sau a Protocoalelor acesteia, consideram ca este o conditie indispensabila, deoarece in caz contrar statul s-ar imbogati fara justa cauza. Statul, abia dupa ce achita efectiv suma datorata, adica cand prejudiciul acestuia este cert, lichid si exigibil, deoarece numai din acest moment statul a suferit o paguba, are dreptul de a se indrepta cu actiune impotriva persoanei vinovate de obligarea sa la efectuarea acestei plati.

Exercitarea dreptului de regres este lasata la aprecierea statului, nefiind instituita obligativitatea actiunii in regres, rezulta deci ca aceasta este facultativa. In doctrina s-a exprimat opinia conform careia prejudiciul statului constand in bani publici, exercitarea regresului nu este numai un drept al statului, dar si o obligatie a acestuia. Ceea ce este cert este faptul ca in practica nu s-a exercitat actiunea in regres.

Categoriile de persoane impotriva carora statul poate exercita actiunea in regres sunt prevazute in art. 12 alin. 2-6: functionari publici, magistrati, membri ai Guvernului, alte persoane, cu mentiunea ca acestia raspund civil. Alin. 7 al aceluiasi articol ii exonereaza de raspundere pe Presedintele Romaniei, parlamentari si judecatorii Curtii Constitutionale.

Printre persoanele vinovate de crearea unui prejudiciu statului se numara si magistratii, art. 12 alin. 3 prevede ca acestia vor raspunde "in conditiile care vor fi reglementate prin Legea de organizare judecatoreasca". Insa aceasta lege a fost adoptata cu intarziere, abia in anul 2004. Prin Legea 303/2004 s-a instituit si raspunderea civila a magistratilor, acoperindu-se o lacuna legislativa ce dainuia de cativa ani. Astfel, raspunderea magistratilor se va angaja in conditiile prevazute de Statutul magistratilor, pe care le-am analizat deja in cuprinsul lucrarii de fata.

Concluzii

Avand in vedere modul in care opereaza raspunderea civila a judecatorului, de lege lata, pot fi formulate doua actiuni cu titular diferiti, avand cauze juridice distincte si anume: actiunea in despagubiri formulata de partea care a fost vatamata prin savarsirea erorii judiciare impotriva statului, care poate avea ca temei atat dispozitiile art. 504 C. proc. pen., cat si art. 96 alin. 1 si 4 din Legea nr. 303/2004; actiunea in regres a statului impotriva magistratilor, care este subsecventa actiunii in despagubiri formulata de parte. Actiunea in regres a statului are ca temei juridic dispozitiile art. 507 C. proc. pen. si art. 96 alin. 7 din Legea nr. 303/2004. Prin prima actiune se antreneaza raspunderea  patrimoniala a statului ca si garant al sistemului public de justitie, iar prin a doua raspunderea civila a magistratului pentru erori judiciare. Raspunderea statului pentru erori judiciare este una speciala, consacrata de art. 504 C. proc. pen. si de art. 52 alin. 3 care trebuie sa indeplineasca conditiile de drept comun ale raspunderii civile delictuale.

Raspunderea civila a magistratilor nu este o raspundere directa, ci una mediata, printr-o raspundere primara a statului, care in anumite conditii(rea-credinta sau grava neglijenta) constatate prin hotarari judecatoresti sau disciplinare, se poate intoarce impotriva magistratului vinovat. Raspunderea civila a magistratilor, mediata prin raspunderea statului nu trebuie apreciata ca o raspundere a comitentului pentru faptele prepusului, intrucat magistratul nu este prepusul nici unei persoane sau institutii, ci se supune numai legii. In acest sens, reglementarile legislative romanesti in domeniu sunt compatibile cu cele internationale, cu Principiile de la Milano si cu Carta Europeana a Statutului Judecatorilor.

Este justificata existenta dreptului de regres al statului impotriva persoanelor vinovate de producerea prejudiciului. Chiar daca de lege lata este instituita obligativitatea actiunii in regres a statului, nu trebuie neglijat principiul disponibilitatii, in temeiul caruia statul poate introduce sau nu actiunea, daca acesta o considera oportuna, in functie de circumstantele concrete ale cauzei, insa nu trebuie pagubiti contribuabilii prin neexercitarea actiunii in mod abuziv, deoarece ei sunt inocenti in raport de cauzarea erorii judiciare.

In ultimii ani s-au facut progrese in ceea ce priveste raspunderea patrimoniala a statului, statul raspunzand pentru erori judiciare savarsite in orice proces, indiferent de natura lui.

Cadrul legislativ actual reglementeaza raspunderea patrimoniala a statului roman si raspunderea civila a magistratilor, stabilind cazurile in care acestea opereaza, procedura ce trebuie urmata si garantiile procedurale pentru a evita exercitarea abuziva a acestor raspunderi, iar in ceea ce-i priveste pe magistrati independenta lor ramane nestirbita.

Garantiile procedurale sunt concretizate in cazul actiunii civile prin conditiile de exercitare a actiunii in regres impotriva magistratilor in ceea ce priveste raspunderea civila. Prin conditionarea chemarii in judecata a statului de stabilirea in prealabil a raspunderii penale sau disciplinare a magistratului se va evita introducerea unor cereri neintemeiate.

Raspunderea civila a magistratilor reglementata in mod special prin Statutul magistratilor este corespunzatoare exigentelor unui stat democratic.

Chiar daca reglementarea actuala asigura o serie de garantii procedurale in ceea ce priveste raspunderea materiala a judecatorului si a procurorului, ramane deschisa intrebarea daca este necesara o noua reglementare pentru a defini eroarea judiciara, in materie civila si de a defini notiunile de rea-credinta si grava neglijenta.

Institutia juridica a raspunderii magistratilor cum este reglementata de lege lata asigura o transpunere adecvata a dispozitiilor art. 52 alin. 3 din Constitutia Romaniei, in cuprinsul legilor organice si stabileste garantiile procedurale necesare pentru a evita folosirea acesteia ca un mijloc de presiune.

Totusi, mai presus de orice reguli substantiale si procedurale de angajare a raspunderii judecatorului, ramane ideea ca justitia este infaptuita de oameni. Astfel, pentru ca justitia sa functioneze intr-un mod cat mai bun, nu este suficienta reglementarea raspunderii judecatorilor si modul de acoperire a prejudiciilor suferite, ci este nevoie de crearea si mentinerea unei stari prin care fiecare judecator sa se simta el insusi in permanenta raspunzator de activitatea pe care o desfasoara, sa fie bine pregatit profesional si sa aiba o deontologie de inalt nivel, conducand in mod firesc la respectul si increderea justitiabililor. Instituirea raspunderii civile a judecatorului consolideaza prestigiul autoritatii judecatoresti si influenteaza favorabil calitatea actului de justitie. Aceasta raspundere trebuie sa aiba, mai ales, rolul de a impune un model de comportament al judecatorului, capabil sa-si asume independenta si impartialitatea necesare si constient de riscurile pe care exercitarea puterii sale le poate antrena pentru justitiabili. Judecatorul stiind ca poate fi chemat sa raspunda civil pentru activitatea sa de judecata va trebui sa fie mai atent la respectarea legii, inclusiv a reglementarilor internationale la care Romania este parte si a jurisprudentei C.E.D.O., mai responsabil fata de misiunea sa de a imparti dreptatea.

Bibliografie:

Codul civil      

Codul de procedura civila

Codul de procedura penala

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Constitutia Romaniei

Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale amendata de Protocoale

Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor 

Ordonanta de Guvern nr.94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si regresul statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila 

Ordonanta franceza nr. 58-1270/1958 

Pactului International cu privire la drepturile civile si politice

I.ARTICOLE

Alexe Cristina, Raspunderea judecatorilor, garantie a independentei justitiei, in Pandectele Romane nr. 1/2004 

Boar Ana, Judecatorul putere si raspundere, in  Revista Dreptul nr. 1/1998 

Ciobanu Viorel Mihai, Responsabilitatea serviciului public al justitiei si a judecatorului, in Revista Romana de Drept Privat nr. 1/2007 

Dragut Elisabeta, Repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal, in Revista Dreptul nr. 4/2005 

Ivanovici Laura, Danilet Cristi, Raspunderea judecatorilor si procurorilor, in  Curierul Judiciar nr. 1/2006 

Les Ioan, Consideratii privind statutul judecatorilor si perspectiva unei noi organizari a Consiliului Superior al Magistraturii, in lumina Legii nr. 161/2003, in Curierul Judiciar nr. 6/2003 

Les Ioan, Statul de drept si raspunderea civila a judecatorilor, in Revista Dreptul nr. 5/1997 

Patulea Vasile, Rolul si pozitia magistratului in societatea pluralista moderna, in Revista Dreptul nr. 7/2006 

Perju Pavel, Eroare judiciara.Dreptul la reparatie, Aspecte teoretice si practice, in Dreptul nr. 11/2006

Petre Ileana, Consideratii in legatura cu raspunderea patrimoniala a statului si a judecatorilor si procurorilor pentru erori judiciare, in lumina dispozitiilor constitutionale si legale, in Revista Dreptul nr. 9/2005  

Popescu Corneliu-Liviu, Regresul statului impotriva persoanelor vinovate de obligarea sa la plata satisfactiei echitabile prin hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, in Revista Dreptul nr. 9/2002  

Popescu Corneliu Liviu Natura juridica a procedurii recuperarii de stat a prejudiciului suferit in urma contenciosului european al drepturilor omului, in Curierul Judiciar nr

Prisacaru Valentin, Unele consideratii privind revizuirea Constitutiei, in Pandectele Romane nr. 1/2004 

Puie Oliviu, Raspunderea autoritatilor publice si a persoanelor fizice pentru prejudiciile cauzate in material contenciosului administrative, precum si aspecte privind raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, in Revista Dreptul nr. 2/2007 

Stoica Ion, Raspunderea magistratilor pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale, in Revista Dreptul nr. 2/2007 

Eroare judiciara penala. Daune materiale si morale. Termenul prescriptiei cererii. Repunerea in termen, in Buletinul Casatiei nr. 2/2005 

Persoana condamnata pentru infractiuni prevazute de Codul penal anterior. Recurs in anulare. Achitare. Cerere pentru repararea pagubei suferite in urma condamnarii pe nedrept. Aprecierea instantei asupra intinderii despagubirilor, in Pandectele Romane nr. 8/2008 

Prezentare sintetica a cauzelor impotriva Romaniei solutionate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in perioada mai 2007-iulie2007, in Justitia in actualitate nr. 2/2007 

Prezentare sintetica a cauzelor impotriva Romaniei solutionate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in perioada 01.01.2007-01.06.2007, in Justitia in actualitate nr. 1/2007 

Prezentare sintetica a cauzelor impotriva Romaniei solutionate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in perioada 01.09.2007-30.11.2007, in Justitia in actualitate nr. 1/2008 

Prezentare sintetica a cauzelor impotriva Romaniei solutionate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in perioada 01.12.2007-31.03.2008, in Justitia in actualitate nr. 2/2008 

Raspunderea juridica a magistratilor. Conditii. Plangere privind savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, in Pandectele Romane  nr. 5/2007 

Raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Daune morale. Principiul reparatiei integrale, in Pandectele Romane  nr. 2/2008 

Raspunderea statului pentru eroare judiciara. Temeiul juridic si limitele reglementarii, in Buletinul Casatiei nr. 3/2005 

Raspunderea statului pentru erori judiciare. Arestare. Infractiune flagranta. Dreptul la despagubiri, in Buletinul Casatiei  nr. 2/2005 

Repararea prejudiciilor materiale eroare judiciara, raspunderea statului, acces la justitie (exceptie de neconstitutionalitate art. 21 Constitutie in Curierul Judiciar nr. 6/2008

II. STUDII, CURSURI, TRATATE

Antoniu George, Vlasceanu Adina, Barbu Alina Andreea, Codul de procedura penala: texte, jurisprudenta, hotarari C.E.D.O, editia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008

Basarab Matei, Drept procesual penal, vol. II, Editia a 2-a revazuta si adaugita, Cluj, 1973

Birsan Corneliu, Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, vol. I, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005

Chirita Radu, Conventia europeana a drepturilor omului: comentarii si explicatii, vol. II, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007

Constantinescu Mihai, Iorgovan Antonie, Muraru Ion, Tanasescu Elena Simina, Constitutia Romaniei revizuita. Comentarii si explicatii, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004 

Costin Mircea N., Costin Calin M., Dictionar de drept civil de la A la Z, editia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007 

Costin Mircea N., Les Ioan, Minea Mircea Stefan, Costin Calin M., Spinei Sebastian, Dictionar de procedura civila, editia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007 

Deleanu Ion, Tratat de procedura civila, vol. 1, editia a II-a revazuta, completata si actualizata, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007 

Deleanu Ion, Institutii si proceduri constitutionale, Ed. Servo-Sat, Arad, 2003 

Dongoroz Vintila, Siegfried Kahane Antoniu George Bulai Constantin Iliescu Nicoleta Stanoiu Rodica Explicatii teoretice ale Codului de Procedura Penala roman Partea speciala, vol. II, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1976

Dongoroz Vintila, Noul Cod de procedura penala si Codul de procedura penala anterior, Ed. Politica Bucuresti, 1969

Ionescu Cristian, Constitutia Romaniei. Legea de revizuire comentata si adnotata cu dezbateri parlamentare, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003

Les Ioan, Sisteme judiciare comparate, Ed. All Beck, Bucuresti

Neagu Ion, Anastasiu Crisu, Codul de procedura penala, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003

Pivniceru Mona-Maria, Luca Catalin, Costiniu Florin, Luca Sofia, Manea Tamara, Cozma Carmen, Labus Ana-Cristina, Bulancea Diana-Magdalena, Magurianu Liviu-Adrian Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane Ed. Hamangiu Bucuresti

Pop Liviu Drept civil roman Teoria generala a obligatiilor Ed Lumina Lex Bucuresti

Popa Ion, Tratat privind profesia de magistrat in Romania, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007 

Selejan-Gutan Bianca, Rusu Horatiu Alexandru, Hotararile C.E.D.O. in cauzele impotriva Romaniei(1998-2006), Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006 

Theodoru Grigore, Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007

Verg s Jacques, Erorile judiciare, Ed. Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2007