Dreptul la proprietate - dreptul la mostenire

Potrivit art. 480 din Codul civil , 'Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.'.

Conform art. 135 al Constitutiei Romaniei din anul 1991 proprietatea este publica sau privata.

Bunurile proprietate publica sunt inalienabile.

In conditiile legii ele pot fi date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.

Proprietatea privata este in conditiile legii inviolabila. Dreptul de proprietate presupune trei posibilitati de comportament asupra obiectului acestuia denumite prerogative, atribute, respectiv: posesia, folosinta si dispozitia. Aceste atribute, perogative ale dreptului de proprietate se mai numesc si dezmembraminte sau drepturi: dreptul de posesie, dreptul de folosinta si dreptul de dispozitie. Prin posesie se intelege posibilitatea de a avea bunul respectiv in sfera de actiune fizica a posesorului. Prin dreptul de folosinta se intelege posibilitatea de a beneficia de bunul respectiv direct sau indirect, de a culege fructele (de exemplu costul chiriei). Dreptul de dispozitie inseamna posibilitatea de a dispune fizic (in mod exclusiv si absolut) de a-l distruge, modifica, tranforma, dar si in sens juridic, adica de a-l vinde, concesiona etc. Aceste drepturi, prerogative ale dreptului de proprietate pot exista independent, avand valoare nominala, juridica etc.

In articolul 41 din Constitutie denumit 'Protectia proprietatii private' se dispune 'dreptul de proprietate precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege. Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.'

Asadar, proprietatea nu poate fi aparata eficient decat prin drept, si in mod deosebit prin dreptul de proprietate. Cand vorbim de dreptul de proprietate intelegem existenta unor obligatii pentru ceilalti, prin care se realizeaza proprietatea obligatii a caror respectare este asigurata prin forta de constrangere a Statului.

Vincent Berger. op. cit. p. 420

Ibidem

Ion Deleanu op. cit. vol. II, p. 159

Dreptul de proprietate este reglementat de lege, in asa fel incat include toate prerogativele realizarii acestui drept.

Prerogativele dreptului de proprietate sunt sistematizate in trei concepte: dreptul de posesie, dreptul de folosinta si dreptul de dispozitie. Constitutia Romaniei acorda o importanta deosebita proprietatii stabilind reguli cu putere constitutionala^{1) astfel}:

-Dreptul de proprietate este garantat; aceasta dispozitie presupune obligatii pentru legiuitor sa stabileasca modalitatile de garantare, obligatiile persoanelor si ale autoritatilor in acest sens;

-Creantele asupra statului sunt garantate: aceasta inseamna ca datoriile agentului economic statal, falimentar, se preiau de Stat si se achita fara a exista nici un risc.²⁾

-Nimeni nu poate fi expropiat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire; o astfel de reglementare se gaseste si in alte constitutii si conventii internationale.

-Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.

-Despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau in caz de divergenta, prin justitie.

-Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

-Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma Aceasta dispozitie constitutionala a abrogat din Codul penal roman pedeapsa confiscarii averii si chiar a prevederilor Legii nr. 18/1968, privind controlul averilor oricarei persoane. Este o dispozitie care nu se gaseste in multe constitutii chiar ale unor state occidentale dezvoltate.

-Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.

-Proprietatea privata este, in conditiile legii inviolabila.

-Cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

In constitutiile Spaniei (art. 33), Italiei (art. 42), Germaniei (art. 14), Japoniei (art. 29) regulile constitutionale prin care este reglementata proprietatea si dreptul de proprietate sunt mai restranse, acestea fiind lasate de domeniul de reglementare al legii, elaborate de Parlament.

Asa a fost in cazul Bancorex. De asemeni, creantele fata de CEC sunt garantate de Stat. In cazul unei Banci private autorizate creantele asupra acesteia sunt garantate numai pana la un anumit cuantum din fonduri speciale, constituit in temeiul legii.

Exproprierea este trecerea silita in proprietatea statului a terenurilor si constructiilor. Constitutia stabileste doua conditii cumulative pentru ca o expropriere sa fie efectuata si anume: existenta unei cauze de utilitate publica ea insasi definita prin lege si plata unei prealabile si drepte despagubiri.

Cat priveste folosirea subsolului unei proprietati imobiliare de catre autoritatile publice, pentru lucrari de interes general, ea creaza obligatia constitutionala pentru acestea de a despagubi proprietarul pentru daunele ce le sunt imputabile.

Prezumtia de legalitate a dobandirii proprietatii prevazuta in art. 41 pct. 7 din Constitutia Romaniei, presupune:

-inlaturarea oricaror prevederi ale legii care ar institui pedepsa confiscarii averii;

-nimeni nu poate fi obligat sa probeze caracterul legal al dobandirii proprietatii sale;

-pot fi confiscate numai in conditiile legii, bunurile¹⁾ destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii, stabilite pe baza de hotarari judecatoresti definitive sau procese-verbale de constatare a contraventiilor definitve prin neatacare.

De mentionat ca potrivit art. 20 pct. 2 din Constitutia Romaniei, toate dispozitiile referitor la proprietate prevazute in pactele si tratatele la care Romania a aderat, fac parte din dreptul intern si pot fi invocate de orice persoana in apararea drepturilor sale.²⁾

Dreptul la mostenire, corolar al dreptului de proprietate, este garantat in art. 42 din Constitutia Romaniei, fiind un drept in temeiul caruia o persoana poate dobandi pe cale succesorala, in conditiile legii, orice bun.

Dreptul la un nivel de trai decent (art. 43 din Constitutie) este corelat cu obligatia statului de a lua masuri de dezvoltare economica si de protectia sociala care sa fie de natura sa asigure cetatenilor un trai satisfacator.

Acesta este un drept fundamental nu o simpla problema de politica economica si sociala. In art. 25 al Declaratiei Universale se vorbeste de dreptul la un nivel de viata corespunzator asigurarii sanatatii persoanei, bunastarii proprii si a familiei. Dreptul la un nivel de viata corespunzator cuprinde - cum precizeaza art. 25 din Declaratie - 'hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare.' Asociat acestui drept este 'dreptul la asigurare in caz de somaj, de boala, de invaliditatea, vaduvie, batranete sau in alte cazuri de pierdere a _____ _______ ______ _____________

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Socotim ca era mult mai corect sa se fi folosit, temenul de lucruri in loc de bunuri, pentru ca sunt obiecte ce trebuiesc confiscate, desi nu fac parte din categoria bunurilor, cum sunt: otravurile, stupefiantele, actele false, cheile false etc.

Art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru aparare drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si altele.

mijloacelor de subzistenta ca urmare a unor imprejurari independente de vointa persoanei'(art. 25 din Declaratie)

Aceasta presupune ca intre masurile de reforma economica si cele de asigurare a unui nivel de trai decent, la toti cetatenii, sa existe corelare, corelare impusa prin Constitutie si prin nici o lege nu se poate deroga de la aceasta dispozitie.

Dreptului la ocrotirea sanatatii ii corespunde obligatia statului sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice. Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente sau maternitate, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatii paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice ori mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii, fiind o obligatie impusa de Constitutie, legiuitorului si celorlalte organe ale statului.

Dreptul la ocrotirea sanatatii reglementat in Constitutia Romaniei la art. 33, nu este reglementat distinct in Declaratia Universala, in cele doua Pacte Internationale sau in Conventia Europeana. El rezulta insa din alte reglementari ale documentelor juridice internationale, aratate, precum si din unele documente fara forta juridica. In Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii se arata 'O stare de perfecta sanatate pe care poate sa o atinga un om constituie un drept fundamental al oricarei fiinte umane indiferent de rasa, vederi politice, situatie economica sau sociala.'

Din reglementarea nationala si internationala rezulta, credem, cateva concluzii:

a)Dreptul la ocrotirea sanatatii poate fi evaluat atat ca drept individual, cat si ca drept colectiv.

b)Corespunzator acestui drept, statului, autoritatilor sale si persoanelor private le revin atat obligatii negative, de abtinere cat si obligatii pozitive, de actiune.

c)Unele obligatii ale autoritatilor publice sunt de rezultat¹⁾, altele sunt de mijloace²⁾.

d)Dreptul la ocrotirea sanatatii se afla in interconexiune cu alte drepturi fundamentale.

e)Dreptul la sanatate imbraca noi aspecte in conditiile extinderii toxicomaniei si a traficului de stupefiante.³⁾

Dreptul la munca si protectie sociala a muncii este reglementat in art. 38 si art. 39 din Constitutia Romaniei, in care se stabilesc o serie de reguli constitutionale;

Romania a aderat la Conventia luptei contra drogurilor din 1988 prin Legea nr. 118/1992

Obligatia de rezultat, este acea obligatie care nu se considera indeplinita daca nu se atinge scopul, rezultatul obtinut.

Obligatia de 'mijloace' sau diligenta este acea obligatie care se considera executata, daca s-a facut tot ceea ce s-a angajat sa faca indiferent daca s-a ajuns sau nu la rezultatul urmarit.

Pactul international relativ la drepturile economice sociale si culturale foloseste in art. 6 exprimarea de drept la munca. In unele constitutii se consacra dreptul si obligatia de a muncii.

In Constitutia Frantei se stabileste ca fiecare are indatorirea de a muncii si dreptul de a obtine un serviciu. Constitutia Spaniei dispune ca toti spaniolii au indatorirea de a muncii si dreptul la munca (art. 35).

Constitutia Germaniei reglementeaza 'libertatea profesiei', vorbind numai de dreptul de a-si alege in mod liber profesia si interzice munca fortata, munca tratand-o ca pe o libertate si nu un drept.

In Constitutia Italiei in art. 35-37 sunt reglementate raporturile economice si in special, conditiile in care se efectueaza munca, fara a vorbi in mod expres de un drept la munca.

Art. 27 din Constitutia Japoniei proclama 'toate persoanele au dreptul si isi asuma obligatia de a muncii'.

In Constitutia Romaniei (1991) art. 38, desi se vorbeste de dreptul la munca, acesta este reglementat ca o libertate de a muncii, care include: libertatea alegerii profesiei, libertatea alegerii locului de munca, protectia sociala a muncii, retributia muncii depuse, dreptul la negocieri colective.¹⁾ Observam ca nu se vorbeste de obligatia corelativa a statului²⁾ de a asigura loc de munca pentru orice persoana, ba mai mult, dreptul la munca pentru cetatenii straini si apatrizi este supus unei autorizari, autorizare care in Romania a fost introdusa tarziu dupa anul 1996, spre deosebire de alte tari, in care aceasta autorizare prealabila este impusa de mult.

In Constitutia Romaniei (art. 38) se proclama 'Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere.' Este evidenta reglementarea dreptului la munca, sub forma libertatii de a muncii, deoarece nu rezulta obligatia corelativa a statului pentru asigurarea unui loc de munca.³⁾ Potrivit art. 134 din Constitutia Romaniei, economia Romaniei este o economie de piata, in care statul asigura printre altele 'protectia concurentei reale si crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii.' Deci, ocuparea locurilor de munca se face pe criteriul competentei, printr-o concurenta reala si nu al asigurarii neconditionate a unui loc de munca.

Potrivit art. 6 din Pactul international relativ la drepturile economice, sociale si culturale, statul trebuie sa asigure: orientarea si formarea tehnica si profesionala, elaborarea de programe, de politici si de tehnici potrivite sa asigure o dezvoltare economica, sociala si culturala constanta si o deplina intrebuintare productiva a fortei de munca in conditii care garanteaza indivizilor exercitiul libertatilor politice si economice.

In art. 38 pct. 2 din Constitutie, se dispune 'Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii; regimul _____ _______ ______ ____________

A se vedea Ioan Muraru, op. cit. p. 227

A se vedea Ion Deleanu, op. cit. vol. II, p. 169(subsol)

Pentru o alta interpretare a se vedea I. Muraru, op. citate, p. 227

de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice. Durata normala a zilei de lucru este in medie de cel mult opt ore. La munca egala femeile au salariu egal cu barbatii. Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.' Deci, dreptul la protectie sociala pe care il au salariatii include aspecte clar formulate in textul constitutional si care vor forma obiectul legilor in acest domeniu, la care constituantul a adaugat 'precum si alte institutii specifice' exprimandu-se caracterul deschis spre solutii legislative care sa asigure cat mai eficient protectia sociala a muncii.

In art. 39 din Constitutie sunt prevazute si alte norme constitutionale care interzic munca fortata si exceptiile de la acest principiu astfel: 'Munca fortata este interzisa. Nu constituie munca fortata: a)serviciul cu caracter militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de cei care potrivit legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase; b)munca unei persoane condamnate prestata in conditii normale in perioada de detentie sau de eliberare conditionata; c)prestatiile impuse in situatia creata de calamitate ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.'.

10. Dreptul persoanelor handicapate de a se bucura de o protectie sociala, este prevazut in art. 46 din Constitutie. Statul are obligatia sa asigure realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor. Declaratia drepturilor persoanelor handicapate¹⁾ enumera principalele drepturi ce revin acestor persoane: respectul demnitatii umane; beneficiul acelorasi drepturi civile si politice, ca si alte fiinte umane; masuri speciale care sa-i permita cea mai larga autonomie posibila; tratamente medicale, psihologice si functionale, ajutoare, educatie si readaptare; securitate economica si sociala si un nivel de viata decent; respectarea nevoilor sale in toate etapele planificarii economice si sociale; dreptul de a trai in cadrul familiei sale sau intr-un camin care sa o inlocuiasca; protectia impotriva oricarei exploatari, reglementari sau tratament discriminatoriu, abuziv sau degradant, asistenta legala calificata.

11. Dreptul la greva. 'Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale. Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate. dispune art. 40 din Constitutie.

Greva inseamna incetarea colectiva, voluntara a lucrului de catre salariati in vederea satisfacerii de catre unitate a unor revendicari de ordin _____ _______ ______ _____________

Declaratia a fost adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 9 decembrie 1975

profesional, revendicari determinate si comunicate unitatii, dar pe care aceasta a refuzat sa le satisfaca.

Regulile constitutionale ale dreptului la greva sunt:

-este un drept numai al salariatilor; exercitarea acestui drept, aduce unele prejudicii angajatorului si astfel il aduce la masa tratativelor cu salariatii;

-prin exercitarea dreptului la greva se apara numai interesele profesionale, economice si sociale; aceste interese, trebuie sa faca obiectul raporturilor juridice dintre grevisti si cei de la care se revendica aceste drepturi, interese;

-conditiile si limitele exercitarii dreptului la greva se stabilesc prin lege. (Legea nr. 15/1991);

-dreptul la greva se poate exercita numai in conditiile in care serviciile esentiale pentru societate sunt asigurate. (serviciile publice, cum sunt transporturi feroviare, distribuirea energiei etc.)

Greva este forma colectiva protestatara si revendicativa a salariatilor care are ca efect juridic imediat suspendarea contractului de munca.¹⁾

Ca majoritatea covarsitoare a tuturor celorlalte drepturi, dreptul la greva este - si el - susceptibil de exercitare abuziva atragand deci o raspundere juridica corespunzatoare, de exemplu prin:

-urmarirea unor scopuri politice;

-nerespectarea procedurilor prealabile declansarii grevei; (greva surpriza, greva spontana etc.)

-ocuparea locurilor de munca si impiedicarea celor care doresc sa-si continue munca; (greva este un drept, nu o obligatie)

-obligarea la greva, blocarea accesului la locurile de munca, a cailor de comunicatie etc

-neasigurarea serviciilor esentiale pentru societate;

-efectuarea grevei in alte locuri decat la locul de munca;

-invocarea unui drept la greva de cei care nu au calitatea de salariati (elevi, studenti).

Din pacate, uneori, din necunoasterea legii si a cailor legale, de satisfacere a intereselor economice, sociale si profesionale si de reparare a drepturilor incalcate, se uzeaza abuziv de greva. Aceasta afecteaza democratia si implicit modul de satisfacere a revendicarilor formulate.

Dreptul copiilor si al tinerilor de a li se asigura un regim special de protectie si de asistenta, in realizarea aspiratiilor lor legitime este consacrat atat in art. 45 cat si in altele din titlul II al Constitutiei. Deci, in Constitutie sunt multe articole care consacrand drepturile si libertatile cetatenesti, vizeaza de fapt si drepturile copiilor si al tinerilor. Art. 45 din Constitutie prevede un drept de sinteza care cu putere constitutionala prevede:

A se vedea Ion Deleanu, op. cit. vol. II, p.170

-dispune un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor copiilor si tinerilor, regim care trebuie reglementat prin legi;

-acordarea de catre stat a alocatiilor pentru copii, ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat, precum si 'alte forme de protectie sociala a copiilor si tinerilor ce se vor stabili prin lege.'

-sunt interzise exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala;

-minorii sub 15 ani nu pot fi angajati ca salariati;

-autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea la viata economica, culturala si sportiva a tarii.

Art. 25 pct. 2 din Declaratia Universala proclama ca 'mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala'.¹⁾

Dreptul la invatatura

Acestui drept i se acorda o atentie deosebita in Constitutie, in care sunt stabilite urmatoarele dispozitii cu putere constitutionala, astfel:

Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare. Dreptul la invatatura este un drept care imbina libertatea cu obligatia (invatamantul primar si general). Dreptul la invatatura trebuie astfel organizat incat sa se asigure sanse juridice egale oamenilor, ceea ce implica folosirea cu prioritate a criteriului competenta profesionala si interzicerea discriminarilor sau privilegiilor. Prin dreptul la invatatura trebuie sa se urmareasca deplina dezvoltare a personalitatii umane si a simtului demnitatii sale, intarirea respectului pentru drepturile si libertatile publice, favorizarea intelegerii, tolerantei si prieteniei intre popoare, grupuri rasiale, etnice sau religioase, promovarea ideii de pace.²⁾ Organizarea si desfasurarea invatamantului trebuie sa se realizeze in limba oficiala a statului care potrivit art. 13 si art. 32 pct. 2 din Constitutie este limba romana. Avand in vedere ca in Romania sunt cetateni romani si de alte nationalitati, in art. 6 si art. 32 pct. 2 si 3 din Constitutie se prevede 'In conditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala. Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruit in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.'

Institutiile de invatamant, inclusiv cele particulare se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.

Invatamantul de stat este gratuit potrivit legii. Este evident ca invatamantul obligatoriu trebuie sa fie gratuit, fara deosebire de realizarea sa in forme _____ _______ ______ ______________

Charles Cadoux. Droit Constitutionnel et institutions politiques, vol. I, Cujas, Paris,1973,p.57

Ioan Muraru, op. cit. p. 225

statale sau particulare. Constitutia garanteaza autonomia universitara, reglementata de lege in ceea ce priveste conducerea, functionarea formativa, profesionala, educativa si stiintifica.

O componenta a dreptului la invatatura este si invatamantul religios. Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor fiecarui cult, si libertatii constiintei. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege. Legea il va organiza, garanta astfel incat sa nu contravina principiilor ce rezulta din art. 29 din Constitutie. Intr-o asemenea viziune legea va trebui sa prevada explicit ca invatamantul religios in scolile de stat este facultativ, numai o asemenea prevedere dand satisfactie deplina libertatii constiintei si mai ales dreptului parintilor sau tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.

Dreptul strainilor si al apatrizilor la protectia Statului roman este reglementat in art. 18 din Constitutie. Protectia cetatenilor straini si apatrizi este larga si substantiala, intrucat practic, ei se bucura de toate drepturile si libertatile, garantate de Constitutie si de alte legi, mai putin de cele specifice conditiei de cetatean roman. Cetatenii straini si apatrizi pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. Asupra expulzarii si extradarii decide numai instanta judecatoreasca. Art. 14 al Protocolului nr. 4 interzice 'expulzarile colective ale strainilor'.

Dreptul de azil (art. 18, alin. 2) este recunoscut in favoarea acelor care, din cauza activitatii lor progresiste, democratice, pusa in slujba umanitatii, sunt expusi in tarile lor unor masuri sau tratamente samavolnice. Potrivit paragrafului 2 al art. 14 din Declaratia Universala, dreptul de azil nu poate fi invocat in caz de urmarire realmente justificata de savarsirea unei infractiuni de drept comun sau pentru actiuni contrare scopurilor si principiilor Natiunilor Unite, iar potrivit art. 1 paragraful 2 din Conventia asupra azilului teritorial, dreptul de azil nu poate fi invocat nici atunci cand exista temeiuri sa se creada ca persoana care solicita azilul a savarsit o crima contra pacii, o crima de razboi sau o crima contra umanitatii. Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte.

TEME pentru referate:

-Dreptul de proprietate in Constitutia Romaniei si in Conventiile

Internationale.

-Dreptul la greva.

-Libertatea presei si dreptul la propria imagine.

-Libertatea constiintei.

-Libertatea individuala si siguranta persoanei.

BIBLIOGRAFIE

1.Ioan Deleanu            -Drept Constitutional si Institutii Politice, vol. II,Editura Europa

Nova Bucuresti-1966, p.145-176

2.Ioan Muraru -Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura Actami,

Bucuresti-1997,p.227-249

3.Cristian Ionescu       -Drept Constitutional si Institutii Politice, Vol. II, Editura Lumina

Lex, Bucuresti-1997, p. 161-171

4.Constitutia Romaniei din 1991

5.Vincet Berger -Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului,

I.R.D.O.

6.Victor Diculescu       -Drept Constitutional Comparat, Editura Lumina Lex Bucuresti,

1999