Dreptul de a dispune de ea insasi

Este de fapt un aspect al vietii intime si private, fiind unul din cele mai naturale, inalienabile si imprescriptibile drepturi ale omului. Desi receptat mai tarziu in vocabularul constitutional acest drept este incorporat de multa vreme in drepturile umane, chiar daca nu explicit.

V. Dabu. Despre dreptul si arta apararii. Regia Autonoma 'Monitorul Oficial',Bucuresti, 1994 p.222

Ioan Muraru, op. cit. p. 218

Astfel, in Declaratia de Independenta a Statelor Unite (4 iulie 1776) se arata ca toti oamenii se nasc egali; ei sunt dotati de Creator cu anumite drepturi; printre aceste drepturi se gasesc viata, libertatea si cautarea fericirii. Libertatea si fericirea care presupun mai multe cautari, sperante, apar apoi formulate in declaratiile de drepturi ce au urmat, desi conceptul de fericire este cel mai dificil de definit. Cautarea fericirii implica si dreptul de a dispune de tine insuti.¹⁾

Acesta este dreptul de a dispune de corpul sau, sau dupa cum zic unii aceea de libertate corporala. Multa vreme aceasta libertate a fost refuzata din motive religioase, morale sau din motive cutumiare. De aceea ea apare, explicit in legislatie mult mai tarziu decat alte drepturi si libertati.

Dreptul persoanei de a dispune liber de corpul sau este o veche revendicare feminista, strans legata de libertatea sexuala in evitarea riscului maternitatii. In timp aceasta libertate a cuprins in continutul sau dreptul de a folosi anticonceptionale, dreptul la avort (creandu-se cum se spune deseori, o noua etica), transexualismul (problema inca discutabila juridic in unele sisteme de drept), dreptul de a dona organe sau tesuturi pentru transplanturi sau alte experiente medicale si de inginerie genetica (transferul de gene, clonarea).

De acest drept sunt legate si problemele ridicate de: secretul medical, vaccinarea obligatorie, analiza grupelor sanguine in materie de filiatie, represiunea alcoolismului, obligativitatea viitorilor soti de a-si comunica reciproc starea sanatatii, obligatia sau refuzul individului de a se lasa ingrijit medical, experimentarea medicala pe om, suicidul - inclusiv prin greva foamei²⁾ s.a.

Dreptul persoanei de a dispune de ea insasi cuprinde cel putin doua aspecte: numai persoana poate dispune de fiinta sa, de integritatea sa fizica si de libertatea sa; prin exercitarea acestui drept persoana nu trebuie sa incalce drepturile altora, ordinea publica sau bunele moravuri. Acest drept are o valoare aparte pentru viata si libertatea persoanei. In temeiul lui, omul are dreptul de a participa sau nu ca subiect de ancheta, investigatii, cercetari sociologice, psihologice, medicale sau de alta natura, de a accepta sa se supuna unor experimente medicale, stiintifice, de a accepta prin acte juridice transplantul de organe si tesuturi umane, de a participa ca subiect in operatiile de inginerie genetica etc.

Prin consacrarea aceastui drept s-a creat cadrul juridic constitutional reglementarilor care au aparut deja si care vor fi elaborate in acest domeniu.³⁾

In art. 26 pct. 2 din Constitutia Romaniei este reglementat dreptul persoanei de a dispune de ea insasi, intr-o maniera moderna, fata de constitutiile altor tari si conventiile internationale in materie. Astfel, 'Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica si bunele moravuri.' In Conventia Europeana a Drepturilor Omului acest drept are o reglementare implicita; singur in art. 7 al Pactului International privitor la drepturile civile si politice se interzice

'ca o persoana sa fie supusa, fara consimtamantul sau unei experiente medicale sau stiintifice'.¹⁾