Despre responsabilitatea juridica in constitutiile unor tari

Principiile dreptatii si solidaritatii sociale sunt intruchipate in functia de aparare sociala a statului si consacrate in mai multe articole ale Constitutiei Germane. In articolul 20 se prevede 'Republica Federala a Germaniei este un stat federal democratic si social (s.n.), iar in articolul 1 se arata 'Demnitatea omului este intangibila. Toate puterile publice sunt tinute a o respecta si proteja in consecinta, poporul german recunoaste omului drepturile inviolabile si imprescriptibile ca fundamental al comunitatii umane a pacii si justitiei in lume'. Din aceste dispozitii, observam ca puterilor publice le este incredintata responsabilitatea juridica de a respecta drepturile si de a le proteja. Iar art. 34, care este intitulat 'Responsabilitatea administrativa, in caz de incalcare a obligatiilor de serviciu' detaliaza responsabilitatea administrativa, in formele cunoscute astfel: 'Daca vreunul din functionari, in exercitarea sarcinii publice ce ii este incredintata, incalca obligatiile ce ii sunt impuse de aceasta sarcina, in ceea ce priveste un tert, responsabilitatea incumba in principiu statului sau organismului in serviciul caruia se gaseste. Daca fapta este comisa cu intentie, sau ca o greseala grava dreptul la recurs este rezervat. Pentru actiunea in daune interese si recurs, nu trebuie excluse caile judiciare.' In art. 19 pct. 4 se prevede: 'Oricine este lezat in drepturile sale, de o autoritate publica, poate recurge la caile judiciare. Recursul la jurisdictia ordinara este deschis, daca o alta jurisdictie nu este competenta. Articolul 65, denumit 'Repartizarea responsabilitatilor', dispune: 'Cancelarul federal fixeaza liniile directoare ale politicii si isi asuma responsabilitatea acestora (s.n.) In aceste limite (s.n.) fiecare ministru federal dirijeaza departamentul sau intr-un mod autonom si sub propria responsabilitate (s.n.)'.In art. 22 din Constitutia Belgiei, se prevede: 'Legea determina care sunt agentii responsabili (s.n.) pentru violarea secretului corespondentei incredintarea postei', iar in art. 24 se arata: 'Nu este necesara nici o autorizatie preabila, pentru a exercita urmarirea contra functionarilor publici, pentru faptele administratiei lor, in afara de cele statuate in ceea ce-i

priveste pe ministri'.

Astfel, numai pentru cercetarea si tragerea la raspundere a ministrilor este necesar avizul sau autorizarea prealabila, iar ceilalti functionari publici nu mai beneficiaza de un astfel de tratament juridic.

Constitutia din Danemarca, in art. 13, proclama: 'Regele este iresponsabil; persoana sa este inviolabila si sacra; ministrii sunt responsabili de conduita lor in fata guvernului. Resposabilitatea este reglementata prin lege', iar in art. 14 se arata ca 'fiecare ministru care a contrasemnat, este responsabil de acea decizie'.

Din primul articol al Constitutiei spaniole, se desprinde principiul solidaritatii sociale, al apararii sociale, precum si faptul ca, toate puterile statului, inclusiv in domeniul responsblitatii, emana de la popor 'in raport de necesitatile sociale obiecive'. 'Spania se constituie intr-un stat de drept social si democratic, care apara ca valori superioare de ordin juridic libertatea, jutitia, egalitatea si pluralismul politic'. Iar in art. 3 se dispune: 'Constitutia garanteaza principiile legalitatii, ierarhiei si publicitatii normelor, neretroactivitatii dispozitiilor, implicand sanctiuni care nu favorizeaza, ori care restrang drepturile individuale, securitatea juridica, responsabilitatea puterilor publice si interdictia tuturor actiunilor arbitrare din partea lor (s.n.)'.

De asemenea, in art. 56, punctul 3 se prevede: 'Persoana regelui este inviolabila si nu este supusa responsabilitatii', iar in art. 106 pct. 2 se dispune: 'particularii, numai in termenele stabilite de lege vor avea dreptul de a fi indemnizati pentru toate pagubele cauzate bunurilor si drepturilor lor, in afara cazurilor de forta majora, de fiecare data cand pagubele vor fi consecinta functionarii serviciilor publice'. Interesante sunt si dispozitiile art. 117: 'Justitia emana de la popor si este adminsitrata in numele regelui prin judecatori si magistrati care constituie puterea judiciara si sunt independenti, inamovibili, responsabili si supusi exclusiv legii', precum si ale art. 121 care dispune: 'Pagubele cauzate prin erori judiciare, precum si cele care rezulta din functionarea anormala a administrarii justitiei, dau dreptul la o indemnizatie in sarcina Statului conform legii'.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

15. Normele in alb:

1. se completeaza cu normele din acte normative care urmeaza sa apara
2. Se completeaza cu norme din acelasi act normativ
3. Se completeaza cu norme din alte acte normative aflate in vigoare
4. Sunt norme complete (determinate)

16. Normele de trimitere

1. se completeaza cu norme din acelasi act normativ
2. Se completeaza cu norme din acte normative ulterioare
3. se completeaza cu norme din alte acte normative aflate in vigoare
4. sunt norme incomplete (nedeterminate)

17. Normele onerative:

1. Interzic o anumita actiune
2. impun o anumita actiune
3. Lasa la aprecierea subiectului alegerea unei conduite
4. Suplinesc vointa partilor

18. Dupa criteriul sanctiunii normelor juridice se impart in:

1. Norme determinate si nedetrminate
2. Norme onerative si prohibitive
3. Norme permisive si supletive
4. norme punitive si stimulative

19. Normele punitive:

1. prevad o sanctiune negativa
2. Impun o anumita actiune
3. Prevad o sanctiune pozitiva
4. Prevad mijloace de cointeresare pentru aplicarea normei

20. Normele juridice se deosebesc de celelalte categorii de norme sociale prin faptul ca:

1. Numai normele juridice cuprind sanctiuni
2. Numai normele juridice sunt scrise
3. numai incalcarea normei juridice atrage aplicarea fortei coercitive a statului
4. Numai incalcarea normei juridice atrage urmari nefavorabile pentru cei care nu le respecta

21. Scopul interpretarii este:

1. Sa realizeze eludarea legii
2. Stabilirea normei juridice aplicabile
3. identificarea vointei reale a legiuitorului
4. Realizarea unor studii doctrinale

22. Interpretarea oficiala poate fi realizarea de:

1. organele puterii legiuitoare
2. organele puterii executive
3. instantele judecatoresti
4. Doctrina juridica

23. Interpretarea autentica se realizeaza de:

1. organul emitent al actului
2. Doctrina juridica
3. Intanta de judecata
4. Organul cu atributii in procesul aplicarii normei juridice

24. Metodele interpretarii sunt:

1. Oficiala
2. Autentica
3. sistematica
4. logica

25. Atunci cand continutul literal conicide cu cel real al normei juridice, interpretarea este:

1. Extensiva
2. Restrictiva
3. Autentica
4. literala

26. Atunci cand norma juridica este analizata prin raportare la intreg actul normativ sau / si prin raportare la alte acte normative este vorba despre o interpretare:

1. Istorica
2. Gramaticala
3. sistematica
4. Logica

27. Sub aspectul rezultatului interpretarii normelor juridice, interpretarea poate fi:

1. Cazuala
2. restrictiva
3. extensiva
4. literala

28. Sunt trasaturi ale dreptului privat:

1. Pozitia de subordonare juridica a partilor

2. Potrivit art. 17 din Constitutia Japoniei, orice persoana care a suferit o vatamare, prin actul ilegal al unui functionar public, are dreptul sa reclame reparatia acesteia de la Stat sau de la organismele publice, dupa cum se stabileste prin lege. Iar in art. 16 din aceiasi Constitutie, se arata ca fiecare om are dreptul la petitionare in mod pasnic cu privire la repararea daunelor, la destituirea functionarilor publici etc.

   Rezulta cu prisosinta ca fundamentul responsabilitatii administrative, penale, constitutionale, civile si in general al responsabilitatii juridice a autoritatiilor publice si functionarilor acestora, il constituie legea suprema - Constitutia si legile care isi au izvorul in aceasta si care consacra principiile umanismului, solidaritatii si apararii sociale, ale echitatii si dreptatii, egalitatii in drepturi, libertatii de vointa, concordantei intre drepturi si obligatii, precum si intre putere si responsabilitate.

   
   

   De asemenea, retinem ca responsabilitatea juridica nu poate produce efecte juridice fara reglementarea raspunderii juridice si infaptuirea acesteia in temeiul unui act sau fapt juridic concret.