Dreptul de proprietate in devalmasie

Notiune. Dupa cum am putut observa, dreptul de proprietate comuna consta in faptul ca un bun sau anumite bunuri apartin, nefractionate, in proprietatea simultana a doua sau mai multe persoane. In cazul coproprietatii, fiecare copartas are determinata o cota-parte ideala, abstracta din dreptul de proprietate care-i apartine in exclusivitate.

Dreptul de proprietate in devalmasie, forma a dreptului de proprietate comuna, se particularizeaza prin aceea ca titularii sai nu au determinata nici macar o cota-parte ideala, matematica din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor . Devalmasia poate rezulta din lege si din conventia partilor.

Legislatia in vigoare reglementeaza un singur caz de devalmasie legala. Este vorba de dreptul de proprietate devalmasa a sotilor asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Totusi, nu este exclus si nici interzis de lege ca devalmasia sa se nasca dintr-o conventie. Astfel, doua sau mai multe persoane, prin acordul lor de vointa valabil exprimat, pot stabili ca anumite bunuri pe care le dobandesc impreuna sau separat, intr-o anumita perioada de timp, se vor afla in proprietatea lor devalmasa.

Dreptul de proprietate in devalmasie al sotilor. Acest caz de devalmasie legala, de altfel singurul in dreptul nostru, isi are temeiul si explicatia in comunitatea de bunuri a sotilor^[2]. Devalmasia, modalitate a dreptului de proprietate, nu trebuie insa confundata cu comunitatea matrimoniala de bunuri . Comunitatea matrimoniala de bunuri a sotilor este o notiune mult mai larga decat devalmasia, deoarece cuprinde nu numai dreptul de proprietate, ci si celelalte drepturi patrimoniale, reale si de creanta, precum si obligatiile patrimoniale. Proprietatea in devalmasie a sotilor are insa ca obiect numai acele bunuri care au fost dobandite de catre ei sau de oricare dintre ei in timpul casatoriei.

Potrivit art.30 alin.1 din Codul familiei: 'Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de catre oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor', iar conform alineatului 2: 'Orice conventie contrara este nula'. Art.31 din Codul familiei enumera categoriile de bunuri proprii ale fiecarui sot, care nu intra deci in sfera bunurilor comune.

Asadar izvorul dreptului de proprietate in devalmasie a sotilor consta in faptul dobandirii de bunuri, in timpul casatoriei, de catre oricare dintre ei^[4].

Exercitarea dreptului de proprietate devalmasa a sotilor are caracter organizat prin lege. Astfel, art.35 din Codul familiei prevede: 'Sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele. Oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot'.

Din analiza acestui text legal, rezulta ca sotii pot sa stabileasca, de comun acord, modul in care vor exercita atributele dreptului de proprietate in devalmasie. De asemenea, atunci cand oricare dintre soti incheie singur acte de administrare, folosinta si dispozitie asupra bunurilor comune, se presupune ca are si consimtamantul celuilalt sot. Prin urmare, legea instituie o prezumtie de mandat tacit reciproc intre soti, in temeiul careia, atunci cand unul dintre soti exercita prerogativele proprietatii asupra bunurilor comune, se presupune ca actioneaza, atat in nume propriu, cat si ca reprezentant al celuilalt sot. Prezumtia este relativa, putand fi inlaturata pentru fiecare act in parte, atunci cand celalalt sot va proba ca s-a opus incheierii actului.

Mandatul tacit reciproc poate fi restrans prin vointa sotilor. Restrangerea poate fi conventionala sau unilaterala si se poate referi numai la un anumit act sau anumite acte juridice privitoare la un bun sau anumite bunuri^[5].

Mandatul tacit reciproc de reprezentare intre soti este limitat sau restrans in mod expres si prin lege. Astfel, conform art.35 alin.2, parte finala, din Codul familiei, se excepteaza de la regula mandatului reciproc actele de dispozitie cu privire la terenurile si constructiile, bunuri comune. Astfel, nici unul dintre soti nu poate savarsi asemenea acte daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot. Incheierea unui act de dispozitie de catre unul dintre soti cu privire la un asemenea bun fara consimtamantul expres al celuilalt este lovit de nulitate relativa si totala^[6].

Dreptul de proprietate in devalmasie inceteaza in momentul desfacerii sau incetarii casatoriei. Ba mai mult, bunurile comune pot fi impartite, in anumite imprejurari exceptionale, si in timpul casatoriei. Imparteala poate fi ceruta de unul dintre soti sau de creditorii personali ai sotilor^[7].

Afirmam mai sus ca devalmasia inceteaza in momentul desfacerii sau incetarii casatoriei. In realitate insa, prin desfacerea sau incetarea casatoriei, dreptul de proprietate devalmasa se transforma, in plan intelectual, intr-o proprietate pe cote-parti. Pana la proba contrara, cele doua cote-parti se prezuma a fi egale. In continuare, numai avand in vedere aceste doua cote-parti, se va proceda la imparteala materiala a bunurilor comune, pentru a se ajunge la dreptul de proprietate exclusiva^[8].

Asemanari si deosebiri intre cele doua forme ale dreptului de proprietate comuna . Dreptul de proprietate in devalmasie se aseamana cu dreptul de proprietate pe cote-parti prin aceea ca apartine la doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, asupra unui bun sau unor bunuri nefractionate in materialitatea lor. De asemenea, sistarea ambelor feluri de proprietate comuna are loc, de regula, prin operatia impartelii.

Cu toate ca se aseamana, intre cele doua feluri de proprietate comuna exista importante deosebiri, dintre care subliniem urmatoarele:

a) in cazul dreptului de proprietate in devalmasie, nici unul dintre codevalmasi nu are determinata nici macar o cota-parte ideala, matematica, abstracta din dreptul de proprietate. In situatia coproprietatii sau proprietatii pe cote-parti, fiecare coproprietar este titular exclusiv al unei cote-parti ideale, matematice din dreptul de proprietate, chiar daca bunul este si ramane nefractionat in materialitatea sa;

b) indiferent de izvorul sau - legea sau conventia partilor - dreptul de proprietate in devalmasie are caracter intuitu-personae. Proprietatea pe cote-parti se naste si exista, de regula, independent de identitatea si calitatile coproprietarilor;

c) in cazul proprietatii in devalmasie, nici unul dintre codevalmasi nu are posibilitatea sa instraineze dreptul sau deoarece nu se cunoaste cota-parte ce revine fiecaruia. Dimpotriva, in situatia dreptului de proprietate pe cote-parti, fiecare coproprietar poate dispune liber de cota-parte din drept care-i apartine in exclusivitate;

d) in cazul proprietatii devalmase a sotilor, intre codevalmasi opereaza prezumtia legala a mandatului reciproc de reprezentare, care permite fiecaruia sa incheie acte de administrare, folosinta, si dispozitie asupra bunurilor comune, actionand in nume propriu si in calitate de reprezentant al celuilalt. In cazul coproprietatii se aplica principiul unanimitatii, cu corectivele stabilite de practica judiciara.