Faptul juridic licit ca izvor de obligatii - gestiunea intereselor altei persoane

-Categoria cvasicontractelor ca izvoare de obligatii civile, art. 987-991(gestiunea de afaceri) si art. 992-997 C.civ. (plata lucrului nedatorat). Practica judecatoreasca si literatura de specialitate au construit si teoria obligatiei de restituire nascuta din faptul imbogatirii fara justa cauza.

-Cvasi-contractul notiune inexacta si inutila, definit de art. 986 C.civ: "un fapt licit si voluntar, din care se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce intre parti". Contractul este acordul de vointa al partilor in timp ce la cvasi-contract acordul nu exista. La cvasi-contract nu exista nici capacitatea de exercitiu ceruta pentru a incheia valabil un contract.

-Faptul juridic licit, ca izvor de obligatii produce efecte juridice - drepturi si obligatii civile - independent daca partile au dorit sau nu acest lucru.

Gestiunea intereselor altei persoane o operatie voluntara si unilaterala a unei persoane care savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acesteia din urma.(art. 987). Gerant; gerat

*Conditiile gestiunii de afaceri sunt: obiectul gestiunii, utilitatea ei, atitudinea partilor fata de actele de restituire.

A. Obiectul gestiunii poate consta in acte materiale sau acte juridice (plata de taxe, impozite) care se pot incheia de gerant in nume propriu dar cu intentia ca ele sa profite geratului, dar sa nu depaseasca limitele unui act de gestiune. Nu se pot vinde bunurile afara de cele supuse pieirii sau stricaciunii, care desi sunt acte de dispozitie ele capata semnificatia unor acte de administrare. 

B. Utilitatea gerarii - se apreciaza la momentul la care operatiunea a fost savarsita, netinandu-se seama de faptul ca ulterior bunul a fost distrus din caz fortuit sau de forta majora.

C. Atitudinea partilor fata de actele de gestiune distingem:

a.      geratul trebuie sa fie complet strain de operatia facuta de great in interesul sau - sa nu aiba cunostinta de ea altfel ne-am afla in fata unui mandat tacit. (art. 987 ). Raportul juridic se naste indiferent daca geratul are sau nu capacitate de exercitiu.

b.      Gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia si de a-l obliga pe great la restituirea cheltuielilor. Gerantul poate sa actioneze atat in interesul sau cat si al altei persoane (ex. reparatii la un bun coproprietate, fara o insarcinare prealabila din partea celorlalti coproprietari).

*Capacitatea partilor - gerantul trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu - capacitatea de a contracta.

@Obligatiile gerantului:

a.      de a continua gestiunea inceputa pana ce geratul ori mostenitorii o vor prelua (art. 987-988)

b.      sa depuna diligenta unui bun proprietar in efectuarea actelor de gestiune (art. 989), el raspunzand numai pentru dol,  in caz contrar el va raspunde indiferent de gradul vinei.

c.       sa dea socoteala geratului cu privire la operatiunile efectuate, pentru ca acesta sa aprecieze

d.      geratul se poate obliga fata de terti (ex. incheierea unui contract de  reparatii) dar va raspunde fata de acestia intrucat ei nu aveau cunostinta ca geratul actioneaza pentru altcineva)

@@Obligatiile geratului

a.      sa plateasca pe gerat pt. toate cheltuielile facute, necesare si utile (art. 991) deci nu si pt. cele voluptuarii. Se poate pretinde si restituirea cheltuielilor facute de catre cocontractant

b.      fata de terti (art.991) raspunde de obligatiile decurgand din actele incheiate de gerant in numele sau. Daca geratul a ratificat gestiunea retroactiv, suntem in prezenta unui contract de mandat T geratul devenit mandatar fiind tinut la toate actele incheiate de gerant, indif. daca au fost utile sau nu.

*Proba gestiunii

Actele materiale facute se pot dovedi cu orice mijloc de proba iar actele juridice se dovedesc cu regulile de la proba actelor juridice.

*Natura juridica a gestiunii

A.      Gestiunea intereselor altei persoane si imbogatirea fara justa cauza se bazeaza pe un principiu de echitate (nimeni nu poate sa-si sporeasca patrimoniul sau in detrimentul altei persoane)

B.      Deosebirile intre gestiunea intereselor altei persoane si mandat:

a.      mandatarul lucreaza in  baza imputernicirii primite de la mandant, chiar tacit; gerantul lucreaza fara stirea geratului

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

b.      mandatul este un contract intuitu personae si inceteaza prin moartea uneia din parti; la gestiunea gerantul este obligat la continuarea gestiunii pana ce o vor prelua mostenitorii;

c.       in executarea mandatului, mandatarul raspunde indiferent de forma vinei; geratul va raspunde numai daca vina imbraca forma intentiei (dolului)

d.      geratul raspunde numai in masura utilitatii gestiunii, in timp ce mandatarul obliga pe mandant in limita puterilor conferite;

e.      mandatarul poate renunta la mandat, dar gerantul va trebui sa duca la bun sfarsit gestiunea inceputa

C. Gestiunea de afaceri este un izvor distinct de obligatii, cu conditii si efecte proprii, un fapt juridic licit.

2. Plata lucrului nedatorat

Art. 1092 C.civ. principiul: "orice plata presupune o datorie", intelegandu-se executarea unei obligatii, indif. de obiectul ei."ceea ce s-a platit fara sa fie debit este supus repetitiunii"

T plata lucrului nedatorat este executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia.

Solvens si accipiens - Solventul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce a platit iar accipiensul este debitorul aceleiasi obligatii.(art. 992-997).

*Conditiile platii nedatorate

A. Prestatia lui solvens trebuie facuta cu titlul de plata (solutio), indiferent de obiect. Daca plata consta in executarea unei obligatii de a face T restituirea in cadrul imbogatirii fara justa cauza. In cazul prestatiei cu alt titlu decat cel de plata obligatia de restituire se va naste pe temeiul unui contract.

B. In raporturile dintre solvens si accipiens sa nu existe datoria in vederea careia s-a facut plata din punct de vedere juridic (indebitum). Nu conteaza daca ea a existat vreodata dar s-a stins.

Precizari: Plata unei datorii existente facute altei persoane decat creditorul poate da nastere obligatiei de restituire.

Plata facuta in executarea unei obligatii civile imperfecte nu da dreptul la restituire.

Cel ce plateste in temeiul unui contract nul sau rezolvit de drept are dreptul la restituire, nulitatea si rezolutia avand efect retroactiv (obligatia inexistenta).

C. Plata sa fi fost facuta din eroare, solvensul sa fi crezut ca este debitor al accipiensului (art.993). Dolul asimilat cu eroarea. Eroarea de fapt sau de drept. Dovada prin orice mijloc de proba.

Situatii cand nu se cere conditia erorii :

a.      un debitor achita datoria catre creditor si pierde chitanta, achita din nou si dupa aceea gaseste chitanta.

b.      restituirea platii facuta in temeiul unei obligatii lovita de nulitate absoluta. In cazul unei nulitati relative plata are semnificatia unei confirmari tacite a actului juridic. La fel, in cazul unei nulitati absolute cand actul juridic poate fi confirmat.

*Efectele platii nedatorate

#Obligatiile accipiensului

De buna credinta - are obligatia de restituire in limitele imbogatirii sale. Buna credinta se prezuma (bona fides praesumitur). Va pastra fructele, daca a instrainat lucrul va restitui pretul primit si nu valoarea, daca bunul a pierit fortuit va fi liberat de a restitui.

De rea credinta -da fructele, da valoarea din momentul introducerii actiunii in justitie, da valoarea lucrului pierit din momentul cererii de restituire, afara de cazul dovedirii ca lucrul ar fi pierit si la solvens.

#Obligatiile solvensului - art.997 - va trebui sa restituie accipiensului de b-cred si de rea-cred cheltuielile facute cu conservarea lucrului/cele ce i-au sporit valoarea (dar in nici un caz cele voluptuarii).

~Restituirea - pe calea actiunii oblice.

~Termene de prescriptie

-Actiunea in repetitiune este o actiune patrimoniala, termene de prescriptie de drept comun, care incep sa curga din momentul cand solvensul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca imprejurarea ca plata a fost nedatorata.

-Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii  nedatorate:

a.      obligatii civile imperfecte

b.      contract nul pentru cauza imorala grava

c.       contract anulabil pentru cauza de incapacitate a uneia dintre parti (incapabilul restituie numai in limita imbogatirii sale)

d.      plata facuta de alta persoana decat debitorul, iar creditorul accipiens a distrus cu buna credinta titlul constatator al creantei sale

*Natura juridica a platii nedatorate

nu exista deosebiri intre ea si imbogatirea fara justa cauza

obligatia de restituire deriva din lipsa de cauza a platii

restituirea nu se intemeiaza pe ideea de vinovatie, ci pe imbogatirea fara just temei

*Imbogatirea fara justa cauza

in cod nu exista un text corespunzator expres

exista texte care fac aplicarea principiului cf. caruia exista obligatia de restituire cand patrimoniul unei persoane se mareste pe seama alteia

exista insa situatii cand patrimoniul se mareste printr-un act sau fapt juridic recunoscut de lege. Ex. : donatarul, uzucapantul

instantele, in unele cazuri au facut aplicatia principiului restituirii: imbunatatirile facute de chirias bunului inchiriat; retinerea alocatiei de stat de catre parintele care nu are copilul incredintat; recoltarea de produse agricole de catre o alta persoana; prestarea unei munci in lipsa contractului de munca (existand doar promisiunea ca va fi angajat)

a.Def. = faptul prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic.

b.Actiunea prin care se pretinde restituirea - actio de in rem verso.

c. Conditiile pentru intentarea actiunii in restituire:

a.      conditii materiale - marirea patrimoniului cu o valoare apreciabila in bani sau micsorarea datoriilor sale, din inlaturarea unei pagube ori evitarea unor cheltuieli si acestea conducand la marirea unui patrimoniu

b.      micsorarea unui patrimoniu, ca o consecinta a maririi altuia, prin diminuarea unor elemente active sau cheltuieli ce nu s-au restituit

c.       existenta unei legaturi intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt - sa fie efectul unei cauze unice (nu legatura de cauzalitate)

d. Conditile juridice ale actiunii in restituire

absenta unei cauze legitime a maririi patrimoniului

absenta oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea pierderii suferite

e. Efectele imbogatirii fara justa cauza

-Se naste un raport juridic obligational;

-Restituirea se face in natura sau prin echivalent si deci:

cel caruia i s-a marit patrimoniul este obligat in masura cresterii patrimoniului (apreciat in momentul intentarii actiunii) T daca bunul piere fortuit pana la momentul intentarii actiunii- obligatia inceteaza; daca lucrul a fost vandut- va da valoarea din momentul intentarii actiunii)

obligatia de restituire a paratului nu va depasi imbogatirea sa efectiva si reciproca: nu se poate cere decat cu ceea ce i s-a micsorat patrimoniul

f. Prescriptia actiunii - 3 ani: care curge de la momentul in care cel ce si-a micsorat patr. a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul maririi altui patrimoniu cat si pe cel ce a beneficiat de aceasta marire (art. 8 din Decr. 167/1958)

g. Natura juridica a imbogatirii fara justa cauza - izvor distinct de obligatii, cu conditii si efecte proprii, de lege ferenda ar putea include si plata nedatorata.