Cu prevederile Noului Cod civil privind institutiile logodnei si casatoriei

Cu prevederile Noului Cod civil privind institutiile  logodnei si casatoriei

Art. 266. incheierea logodnei - (1) Logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria.

Dispozitiile privind conditiile de fond pentru incheierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medical si a autorizarii organului administrativ competent.

incheierea logodnei nu este supusa nici unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei.

Logodna se poate incheia doar intre barbat si femeie.

Art. 267. Ruperea logodnei - (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria.

Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa.

Ruperea logodnei nu este supusa nici unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

Art. 268. Restituirea darurilor - (1) in cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite.

Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura imbogatirii.

Obligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici.

Art. 269. Raspunderea pentru ruperea logodnei - (1) Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligat la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.

(2) Partea care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligat la despagubiri in conditiile alin. (1).

Art. 270. Termen de prescriptie - Dreptul la actiune intemeiat pe dispozitiile art. 268 si 269 se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei.

Art. 271. Consimtamantul la casatorie - Casatoria se incheie intre barbat si femeie prin consimtamantul personal si liber al acestora.

Art. 272. Varsta matrimoniala - (1) Casatoria se poate incheia daca viitorii soti au implinit varsta de 18 ani.

Pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu Incuviintarea parintilor sai sau, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul isi are domiciliul. in cazul in care unul dintre parinti refuza sa incuviinteze casatoria, instanta de tutela hotaraste si asupra acestei divergente, avand in vedere interesul superior al copilului.

Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta.

De asemenea, in conditiile art. 398, este suficienta incuviintarea parintelui care exercita autoritatea parinteasca.

Daca nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este necesara incuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti.

Art. 273. Bigamia - Este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita.

Art. 274. Interzicerea casatoriei intre rude - (1) Este interzisa incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv.

Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi autorizata de instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care cere incuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens.

Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si in cazul rudeniei din adoptie.

Art. 275. Interzicerea casatoriei intre tutore si persoana minora - Casatoria este oprita intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa.

Art. 276. Alienatia si debilitatea mintala - Este interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal.

Art. 277. Interzicerea sau echivalarea unor forme de convietuire cu casatoria - (1) Este interzisa casatoria dintre persoane de acelasi sex.

Casatoriile dintre persoane de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania.

Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania.

Dispozitiile legale privind libera circulatiei pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European raman aplicabile.

Art. 278. Comunicarea starii de sanatate - Casatoria nu se incheie daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Dispozitiile legale prin care este oprita casatoria celor care sufera de anumite boli raman aplicabile.

Art. 279. Locul incheierii casatoriei - (1) Casatoria se celebreaza de catre ofiterul de stare civila, la sediul primariei.

(2) Prin exceptie, casatoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de catre un ofiter de stare civila de la o alta primarie decat cea in a carei raza teritoriala domiciliaza sau isi au resedinta viitorii soti, cu obligativitatea instiintarii primariei de domiciliu sau de resedinta a viitorilor soti, in vederea publicarii.

Art. 280. Declaratia de casatorie - (1) Cei care vor sa se casatoreasca vor face personal declaratia de casatorie, potrivit legii, la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria.

in cazurile prevazute de lege, declaratia de casatorie se poate face si in afara sediului primariei.

Atunci cand viitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele vor face personal o declaratie prin care incuviinteaza incheierea casatoriei. Dispozitiile art. 272 alin. (5) raman aplicabile.

Daca unul dintre viitorii soti, parintii sau tutorele nu se afla in localitatea unde urmeaza a se incheia casatoria, ei pot face declaratia la primaria in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, care o transmite, in termen de 48 de ore, la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria.

Art. 281. Continutul declaratiei de casatorie - (1) in declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista niciun impediment legal la casatorie si vor mentiona numele de familie pe care il vor purta in timpul casatoriei, precum si regimul matrimonial ales.

(2) Odata cu declaratia de casatorie ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru incheierea casatoriei.

Art. 282. Alegerea numelui de familie - Viitorii soti pot conveni sa-si pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa-si pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite.

Art. 283. Publicitatea declaratiei de casatorie - (1) in aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila dispune publicarea acesteia, prin afisarea in extras, intr-un loc special amenajat la sediul primariei si pe pagina de internet a acesteia unde urmeaza sa se incheie casatoria si, dupa caz, la sediul primariei unde celalalt sot isi are domiciliul sau resedinta.

Extrasul din declaratia de casatorie cuprinde, in mod obligatoriu: data afisarii, datele de stare civila ale viitorilor soti si, dupa caz, incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si instiintarea ca orice persoana poate face opozitie la casatorie, in termen de 10 zile de la data afisarii.

Casatoria se incheie dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen in care se cuprind atat data afisarii, cat si data incheierii casatoriei.

Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza a se incheia casatoria poate sa incuviinteze, pentru motive temeinice, incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului prevazut la alin. (3).

Art. 284. Reinnoirea declaratiei de casatorie - in cazul in care casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 de zile de la data afisarii declaratiei de casatorie sau daca viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala, trebuie sa se faca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna publicarea acesteia.

Art. 285. Opozitia la casatorie - (1) Orice persoana poate face opozitie la casatorie, daca exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii nu sunt indeplinite.

(2) Opozitia la casatorie se face numai in scris, cu aratarea dovezilor pe care se intemeiaza.

Art. 286. Refuzul celebrarii casatoriei - Ofiterul de stare civila refuza sa celebreze casatoria daca, pe baza verificarilor pe care este obligat sa le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor pe care le detine, in masura in care acestea din urma sunt notorii, constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

Art. 287. Celebrarea casatoriei - (1) Viitorii soti sunt obligati sa se prezinte impreuna la sediul primariei, pentru a-si da consimtamantul la casatorie in mod public, in prezenta a doi martori, in fata ofiterului de stare civila.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Cu toate acestea, in cazurile prevazute de lege, ofiterul de stare civila poate celebra casatoria si in afara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea celorlalte conditii mentionate la alin. (1).

Persoanele care apartin minoritatilor nationale pot solicita celebrarea casatoriei in limba lor materna, cu conditia ca ofiterul de stare civila sau cel care oficiaza casatoria sa cunoasca aceasta limba.

Art. 288. Martorii la casatorie - (1) Martorii atesta faptul ca sotii si-au exprimat consimtamantul potrivit art. 287.

Nu pot fi martori la incheierea casatoriei incapabilii, precum si cei care din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu sunt apti sa ateste faptele prevazute la alin. (1).

Martorii pot fi si rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soti.

Art. 289. Momentul incheierii casatoriei - Casatoria este incheiata in momentul in care, dupa ce ia consimtamantul fiecaruia dintre viitorii soti, ofiterul de stare civila ii declara casatoriti.

Art. 290. Actul de casatorie - Dupa incheierea casatoriei, ofiterul de stare civila intocmeste, de indata, in registrul actelor de stare civila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de cei doi martori si de catre ofiterul de stare civila.

Art. 291. Formalitatile privind regimul matrimonial - Ofiterul de stare civila face mentiune pe actul de casatorie despre regimul matrimonial ales. El are obligatia ca, din oficiu si de indata, sa comunice la registrul prevazut la art. 334 alin. (1), precum si, dupa caz, notarului public care a autentificat conventia matrimoniala o copie de pe actul de casatorie.

Art. 292. Dovada casatoriei - (1) Casatoria se dovedeste cu actul de casatorie si prin certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia.

(2) Cu toate acestea, in situatiile prevazute de lege, casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de proba.

Concluzii

In ceea ce priveste casatoria, in general, noua reglementare nu este fundamental deosebita de cea actuala. Se constata insa o alunecare spre aplicarea teoriei contractualiste a casatoriei, prin introducerea posibilitatii incheierii unei conventii matrimoniale, prin care viitorii soti, sau sotii, in cazul incheierii acesteia in timpul casatoriei, isi pot alege regimul matrimonial aplicabil sau pot include clauze de preciput, nemaifiind nevoiti ca, prin incheierea casatoriei, sa supuna unor norme legale imperative si unice toate aspectele organizarii vietii lor de familie.

Este o reactie ferma a legiuitorului roman fata de tendinta internationala de extindere a casatoriilor intre persoane de acelasi sex, pe care le apreciez ca fiind destul de daunatoare educatiei copiilor care sunt crescuti in astfel de casnicii.

Conditiile de fond care trebuie indeplinite pentru incheierea casatoriei prevazute de noul act normativ sunt asemanatoare cu cele din dreptul romanesc actual.

Cu privire la numele viitorilor soti, va exista si posibilitatea ca unul dintre ei sa-si pastreze numele dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite .

Prin noul Cod civil roman se reglementeaza mai clar si mai complet drepturile si indatoririle personale ale sotilor, prin reinstituirea anumitor valori morale ale familiei, in sensul ca sunt precizate expres obligatiile personale ale sotilor privind respectul reciproc, fidelitatea si sprijinul moral, dar, in acelasi timp, este ocrotita si independenta acestora, prin interdictiile privind cenzurarea corespondentei, a relatiilor sociale sau a alegerii profesiei celuilalt sot.

O reglementare noua si novatoare este data si drepturilor si obligatiilor patrimoniale ale sotilor, in Capitolul VI  din Titlul II, Cartea a II-a a acestui act normativ.

Prin noua reglementare, sotii au posibilitatea sa isi organizeze aspectele patrimoniale ale convietuirii lor potrivit situatiei si stilurilor de viata ale fiecarei familii, in limitele stabilite de lege. In acest sens, legea prevede o serie de reguli generale, aplicabile oricarei familii, indiferent de regimul matrimonial pe care sotii il aleg, reglementate sub titlul "Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor".

Denumit "regim primar imperativ", "statut imperativ de baza", "statut matrimonial de baza" , "regim matrimonial primar", "efectele casatoriei", acest set de reguli constituie, numitorul comun cel mai mic fata de pluralitatea regimurilor matrimoniale aplicabile intr-un sistem de drept national. Acelasi autor il defineste, numindu-l "regim primar imperativ", ca fiind "un set de norme imperative si esentiale, norme de aplicare imediata, indiferent de regimul matrimonial concret al sotilor".

Este, cu alte cuvinte, un set de reguli fundamentale si imperative, aplicabile indiferent de regimul matrimonial care guverneaza raporturile patrimoniale dintre soti.

Acesta nu poate fi considerat un regim matrimonial suficient pentru a organiza raporturile patrimoniale dintre soti sau dintre acestia si terti; este vorba doar despre normele fundamentale care guverneaza aceste raporturi, care se aplica in mod obligatoriu tuturor celor casatoriti.

Este vorba, prin urmare, de un regim general, ce constituie structura de baza a relatiilor patrimoniale ale sotilor, cuprinzand efectele directe ale casatoriei.

In reglementarea noului Cod civil roman, aceste dispozitii sunt impartite in trei paragrafe, primul referindu-se la regimul matrimonial in general, al doilea avand drept obiect locuinta familiei, iar al treilea cheltuielile casatoriei.

Primul paragraf se refera la posibilitatile pe care viitorii soti sau sotii le au in privinta alegerii regimului matrimonial, perioada in care regimul matrimonial ales isi produce efectele, mandatul intre soti, independenta patrimoniala a sotilor si dreptul acestora la informare. Tot in cadrul acestor norme, legea prevede actiunea in justitie pe care o are la dispozitie unul dintre soti in situatia in care celalalt face unele acte de dispozitie care pun in pericol grav interesele familiei.

Cu privire la mandatul intre soti, noul Cod civil ofera doua posibilitati, respectiv mandatul conventional si mandatul judiciar, eliminandu-se clasicul mandat tacit prezumat al sotilor. In timp ce mandatul conventional al sotilor nu se bucura de o reglementare speciala, acesta aflandu-se sub incidenta dreptului comun cu privire la contractul de mandat, pentru mandatul judiciar se prevad, in mod concret, situatia in care poate fi solicitat, respectiv atunci cand unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a-si manifesta vointa, competenta de solutionare a cererii, care apartine instantei de tutela, precum si solutia pe care o poate da instanta, respectiv incuviintarea ca celalalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial, instanta stabilind, totodata, conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat. Si cu privire la exercitarea dreptului de dispozitie al sotilor cu privire la bunurile lor, noua reglementare aduce noutati, in sensul ca, in principiu, fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane, fiind inlaturate unele interdictii, cum ar fi aceea a vanzarii intre soti, existenta in dreptul actual al familiei.

Totodata, legea prevede expres posibilitatea fiecaruia dintre soti de a face, fara consimtamantul celuilalt, depozite bancare, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea, sotul titular al contului avand, in raport cu societatea bancara, dreptul de a dispune de fondurile depuse, daca prin hotarare judecatoreasca executorie nu s-a decis altfel. Acest drept apartine sotului deponent chiar dupa desfacerea sau incetarea casatoriei. Sunt prevederi generate de evolutia vietii sociale, care impune fiecaruia dintre noi efectuarea unor operatiuni bancare foarte frecvente, libertatea acestora conditionand desfasurarea normala a vietii de zi cu zi. Consecinta unor astfel de prevederi legale se concretizeaza intr-o mai mare independenta a sotilor, fiecare actionand, astfel, fara a avea nevoie nici macar de consimtamantul prezumat al celuilalt, consimtamant care ar fi presupus cel putin o informare a acestuia din urma cu privire la actele curente incheiate in legatura cu fondurile depuse in conturi bancare.

Din acest motiv, legiuitorul a reglementat, in art. 318 al noului Cod civil, dreptul la informare al fiecaruia dintre soti cu privire la bunurile, veniturile si datoriile celuilalt sot, la cerere. Cel refuzat se poate adresa instantei de tutela  pentru obligarea sotului sau, sau a oricarui tert detinator al informatiilor cerute, sa i le furnizeze. Legea prevede ca, in cadrul unor astfel de actiuni, tertii pot refuza furnizarea informatiilor numai atunci cand sunt tinuti de pastrarea secretului profesional, sau cand solicitarea informatiilor respective poate fi facuta, potrivit legii, numai de celalalt sot (de exemplu, sotul titular al contului bancar), in aceasta din urma situatie refuzul sotului parat de a solicita informatiile dand nastere prezumtiei relative ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate.

Apreciem ca sotii vor recurge la astfel de actiuni, in principal, in situatiile limita in care unul dintre acestia are indicii care ii pot naste temerea ca actele incheiate de sotul sau cu privire la veniturile acestuia, ori cu privire la oricare din bunurile comune, ar putea pune in pericol grav interesele familiei, doar in acest caz putandu-si justifica o necesitate stringenta de informare, in vederea solicitarii aplicarii dispozitiilor art. 316 din noul Cod civil, care sa impuna incheierea anumitor acte de dispozitie numai cu consimtamantul expres al sotului reclamant. Nu este exclus, insa, ca rolul instantei de tutela sa fie incarcat cu astfel de actiuni introduse de soti pentru refuzul de informare si in situatii obisnuite, care nu comporta vreun risc de pericol pentru interesele familiei.

Tot in acest prim paragraf al primei sectiuni a Capitolului VI, se reglementeaza, dupa cum aratam mai sus, posibilitatile pe care viitorii soti sau sotii le au in privinta alegerii regimului matrimonial, precum si perioada in care regimul matrimonial ales isi produce efectele.

Potrivit dispozitiilor art. 312 din noul Cod civil, viitorii soti isi pot alege unul dintre cele trei regimuri matrimoniale reglementate de acest act normativ, respectiv: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala .

Pentru claritatea prezentarii, consideram ca se impun cateva precizari cu privire la notiunea de "regim matrimonial".

Asa cum a fost definit in doctrina, orice regim matrimonial este constituit dintr-un ansamblu de reguli care guverneaza bunurile sotilor.

Obiectul regimului matrimonial poate fi definit in sensul material si in sensul juridic al termenului.

In sens material, regimul matrimonial reprezinta normele legale aplicabile ansamblului bunurilor sotilor, indiferent de data si modul de dobandire a acestora. Prin urmare, obiectul reglementarii il formeaza toate bunurile pe care sotii le aveau in momentul incheierii casatoriei, precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei, impreuna sau separat, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Este vorba, in general, asa cum aratau Stettler si Waelti, despre ansamblul drepturilor pecuniare apartinand unei persoane, acestea fiind, in special, drepturile reale asupra bunurilor mobile si imobile, drepturile de proprietate intelectuala, drepturile pecuniare legate de calitatea de actionar intr-o societate anonima sau de membru intr-o societate de persoane, ca si drepturile decurgand din creante de orice natura.In sens juridic, regimul matrimonial supune bunurile sotilor unor reguli avand un obiect propriu, dar formand impreuna un tot coerent.O parte dintre aceste reguli se refera la proprietatea asupra bunurilor, ele guvernand separatia bunurilor sau compunerea patrimoniului fiecaruia dintre soti. Cu ajutorul lor se poate stabili daca anumite bunuri pe care sotii le-au avut in momentul incheierii casatoriei sau le-au dobandit ulterior, in timpul casatoriei, raman proprii fiecaruia sau intra, in totalitate sau in parte, in masa bunurilor comune.

In acelasi timp, aceste reguli guverneaza repartizarea pasivului patrimonial al fiecaruia dintre soti. Modul de repartitie a bunurilor, a activului si a pasivului, este specific fiecarui regim matrimonial si depinde de importanta care se acorda spiritului comunitar fata de cel separatist. De altfel, in mod traditional, influenta franceza a mers catre spiritul comunitar, potrivit caruia casatoria este conceputa in sensul ca uniunea personala determina o asociere patrimoniala, in timp ce conceptia separatista, de origine anglo-saxona, a refuzat ideea ca asocierea patrimoniala ar decurge in mod necesar din uniunea personala.

O alta parte dintre regulile specifice oricarui regim matrimonial se refera la modul de dispozitie si administrare a acestor bunuri. Este vorba aici, in principal, despre a sti daca fiecare dintre soti isi poate gestiona singur bunurile din patrimoniul sau, ori daca drepturile de dispozitie si administrare sunt concentrate doar in mainile unuia dintre soti, sau acestea sunt impartite intre sot si sotie.

Asadar, dupa cum doctrina a mai afirmat, la aceste doua aspecte se rezuma esenta raporturilor juridice care definesc regimurile matrimoniale.

Revenind la dispozitiile noului Cod civil, mentionam ca acestea reglementeaza perioada aplicarii regimului matrimonial, care poate corespunde duratei casatoriei, sau poate fi mai scurta, in cazul modificarii regimului matrimonial, in conditiile legii. Se face deosebirea, de asemenea, intre data de la care regimul matrimonial produce efecte intre soti si data de la care acesta produce efecte fata de terti. In acest sens, mentionam ca intre soti regimul matrimonial adoptat produce efecte din ziua incheierii casatoriei, iar atunci cand este adoptat in timpul casatoriei, prin modificarea altui regim matrimonial, de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii conventiei matrimoniale. Fata de terti, regimul matrimonial adoptat este opozabil numai de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale.

Al doilea paragraf al aceleiasi sectiuni cuprinde dispozitii prin care este protejata locuinta familiei.

Si astfel de dispozitii constituie noutati absolute pentru dreptul romanesc al familiei.

Domiciliul familial ,este definita ca fiind "locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii". Aceasta locuinta se bucura de un regim special de protectie daca a fost astfel notata in cartea funciara, in conditiile legii.

Dispozitiile legale privind protectia locuintei familiei sunt prezente si in alte sisteme de drept. In dreptul francez, de exemplu, ca si in alte sisteme de drept in care functioneaza un regim primar, este vizat chiar dreptul de proprietate, in sensul ca sotul proprietar al imobilului declarat locuinta familiala renunta, prin simplul fapt al acestei afectari, la o parte din prerogativele sale, el neputand instraina acest bun fara consimtamantul consortului sau care nu este proprietar, desi, in principiu, fiecare sot este liber sa instraineze singur bunurile sale proprii. Acelasi regim juridic se aplica si bunurilor mobile care mobileaza locuinta familiei, legea nefacand deosebire intre cele care folosesc la intrebuintarea locuintei si cele de ornament.

Ratiunea unor astfel de constrangeri o constituie protectia locuintei familiei, pe toata durata casatoriei, impotriva efectelor unor acte imprudente, sau chiar rautacioase, ale unuia dintre soti.

Prin aceste dispozitii, legea franceza impune o cogestionare fortata, ce poate afecta atat drepturile reale cat si pe cele personale care privesc locuinta familiei. Sunt vizate actele de dispozitie, in special cele de vanzare, ipoteca, uzufruct, gaj, renuntarea la drept, etc..

In dreptul elvetian, niciunul dintre soti nu poate, fara consimtamantul celuilalt, nici sa rezilieze contractul de inchiriere, nici sa instraineze imobilul si nici sa restranga prin acte juridice drepturile care tin de locuinta familiei.

Mai mult chiar, in dreptul Quebecului locuinta familiei face parte din patrimoniul familial, supus altor reguli decat cele specifice regimului matrimonial care guverneaza casatoria, nu doar in ceea ce priveste dispozitia, administrarea si folosirea bunurilor care il compun, dar chiar si in ceea ce priveste lichidarea sa.

Regimul protectiv din noua noastra reglementare se concretizeaza intr-o serie de dispozitii, cuprinse in art. 321-324 din noul Cod civil, prin care se stabilesc limitele si conditiile exercitarii drepturilor sotilor cu privire la imobilul care constituie locuinta familiei si la bunurile care il mobileaza sau il decoreaza.

Printr-o derogare a legii de la drepturile fiecaruia dintre soti cu privire la bunurile proprii, nici macar sotul care este proprietar exclusiv nu poate dispune, fara consimtamantul scris al celuilalt sot, cu privire la drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate, fara respectarea aceleiasi conditii, sa deplaseze din locuinta bunurile care o mobileaza sau o decoreaza, ori sa dispuna de acestea. Avand in vedere faptul ca, pentru o mare parte dintre persoanele casatorite din Romania, cel putin in prezent, casa in care acestea locuiesc, cu mobilierul si decoratiunile interioare, constituie cea mai mare parte a averii lor, indiferent  de regimul matrimonial pe care il vor adopta, exercitarea dreptului de dispozitie cu privire la bunurile lor va fi afectat de aceasta conditie, a obtinerii consimtamantului expres al celuilalt.

Acest inconvenient constituie pretul platit de fiecare dintre soti pentru a se asigura familiei o minima stabilitate in privinta conditiilor de locuit si a protejarii mediului in care se desfasoara viata cotidiana, impotriva actelor abuzive ale unuia dintre soti.

Pentru a se preveni savarsirea unor abuzuri, a fost prevazuta si posibilitatea oricaruia dintre soti de a sesiza instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze incheierea actului atunci cand consimtamantul este refuzat de celalalt sot fara un motiv legitim .

Sanctiunea incheierii unor acte juridice cu privire la locuinta familiei ori la bunurile care o mobileaza sau o decoreaza, de catre unul dintre soti fara consimtamantul celuilalt, este nulitatea relativa a actului, care poate fi ceruta in termen de un an de la data la care sotul neparticipant a luat cunostinta despre aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la incetarea regimului matrimonial.

Apreciem ca acest termen limita este prevazut pentru a nu se prelungi prea mult, cu posibile consecinte negative, chiar sicanatorii, spectrul posibilitatii introducerii unei actiuni in anularea actului, mai ales fata de tertii contractanti de buna credinta, care se bazeaza pe publicitatea facuta potrivit legii, publicitate prevazuta in scopul de a  proteja siguranta circuitului civil.

Sanctiunea nulitatii relative a actului nu se poate aplica atunci cand locuinta familiei nu a fost notata ca atare in cartea funciara, situatie in care sotul respectiv nu poate obtine decat daune-interese de la consortul sau, in afara cazului in care tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei a imobilului in cauza .

Putem deduce de aici faptul ca aceasta forma de publicitate, care consta in inscrierea imobilului respectiv ca locuinta a familiei, are drept scop doar protectia tertilor contractanti, in relatiile

dintre soti imobilului in care acestia locuiesc aplicandu-i-se oricum dispozitiile privind locuinta familiei, insa cu alte consecinte.

Institutie a dreptului familiei care nu se regaseste in prezent in Codul familiei, logodna a existat in dreptul romanesc anterior actualei reglementari, reprezentand promisiunea reciproca a doua persoane de a se casatori.

Desi incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei, iar logodna nu este obligatoriu sa se finalizeze prin incheierea casatoriei , aceasta poate produce unele efecte juridice in anumite situatii.

Daca in mod traditional, logodna nu producea nici un fel de efecte juridice, in doctrina considerandu-se doar ca, in caz de renuntare nejustificata la o casatorie proiectata, acela dintre logodnici care a fost parasit, avea dreptul sa se adreseze instantei judecatoresti, in temeiul art. 998 C. civ., pentru a cere ca acela din a carui culpa a fost rupta logodna sa fie condamnat la daune interese, cu conditia de a dovedi ca desfacerea logodnei i-a cauzat un prejudiciu, in noua reglementare aceasta poate genera unele efecte juridice in cazurile prevazute de art. 268 si 269 din noul Cod civil.

Astfel, in cazul ruperii logodnei, darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, sunt supuse restituirii, cu exceptia darurilor obisnuite. Nu se specifica daca este vorba despre darurile primite de oricare dintre logodnici de la alte persoane, ori de darurile pe care acestia si le fac intre ei; in tacerea legii, consideram ca orice astfel de daruri sunt supuse restituirii. Totodata, practicii judiciare ii va reveni sarcina de a stabili criteriile in baza carora se va putea aprecia, intr-un mod unitar, care dintre aceste daruri pot fi considerate obisnuite", in vederea excluderii lor de la obligatia restituirii in conditiile legii.

De asemenea, logodnicul care rupe logodna in mod abuziv, sau care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna, poate fi obligat la despagubiri.

Competenta solutionarii actiunii apartine instantei de tutela (art. 265 din noul Cod civil), iar dreptul la actiune se prescrie intr-un termen special, de un an de la data ruperii logodnei. Astfel conform  noului Cod civil, mai exact art. 266, alin 1. logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria. In ceea ce priveste natura juridica a logodnei, exista multe controverse. Astfel s-a considerat ca logodna nu este un contract, ci un simplu fapt juridic care poate sa produca cel mult efecte extrinseci casatoriei, in special in cazul ruperii unilaterale si abuzive; aceasta fiind teza cea mai raspandita. Exista insa si opinii care impartasesc teza contractualista a logodnei, considerandu-se ca este contrar realitatii psihologice si sociale sa nege aspectul sau contractual. Dar acest contract nu are continutul unui antecontract de casatorie, astfel incat partile  nu s-ar oblige sa incheie casatoria (obligatie de rezultat), ci s-ar obliga doar sa incerce in mod loial sa stabileasca o asemenea relatie de natura sa conduca la incheierea casatoriei (obligatie de mijloace). Libertatea matimoniala nu ar fi atinsa deoarece oricare dintre parti poate denunta unilateral "contractul" oricand, raspunderea sa nefiind antrenata decat in caz de denuntare abuziva. Astfel inteles "contractul" de logodna conduce la aceleasi consecinte practice ca si calificarea logodnei ca un simplu fapt juridic.

Dispozitiile privind conditiile de fond pentru incheierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator logodnei, cu exceptia avizului medical si a autorizarii organului administrative competent art.266, alin 2. Prin trimitere la art.271 aceste conditii sunt:

- logodna se incheie intre barbat si femeie prin consimtamantul personal si liber al acestora,conditie de fond;

- in ceea ce priveste varsta matrimoniala, viitorii logodnici trebuie sa fi implinit varsta de 18 ani. Consideram ca pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate logodi cu acordul parintilor iar daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta art. 272 alin.2;

-este interzisa incheierea unei noi logodne de catre persoana care este deja logodita -acest aspect vizand bigamia;

-referitor la interzicerea logodnei  intre rude, este interzisa incheierea logodnei intre rudele in linie dreapta  precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv;

In dispozitiile noului Cod civil, referitor la incheierea casatoriei in conditiile prevazute la art. 274 alin 2, este necesar pentru motive temeinice autorizarea instantei tutelare in a carei circumscriptie  isi are domiciliul  cel care cere incuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens si alin. 3., dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si in cazul rudeniei din adoptie."

Coroborand cu art. 266 alin 2 ne punem intrebarea daca in cazul logodnei este necesar sau nu avizul medical, pentru ca logonda, promisiunea reciproca de a incheia casatoria, sa fie perfect valabila.

Propunere de lege ferenda

Propunem de lege ferenda reglementarea clara a logodnei sub aspectul  avizului medical special necesar sau nu intre rudele in linie dreapta cat si in linie colaterala pana la grdaul al IV inclusiv.

Interdictii

Este interzisa astfel logodna intre alienatul mintal si debilul mintal, intre tutore si persoana care se afla sub tutela sa.

Raportat la rt. 277, in ceea ce priveste interzicerea sau echivalarea unor forme de convietuire cu casatoria, logodna este interzisa intre persoanele de acelasi sex, logodnele intre persoane de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate, fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nefiind recunoscute in Romania. De asemeni parteneriatele civile intre personae de sex opus sau de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania. Cu toate acestea dispozitiile legale privind libera circulatiei pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European raman aplicabile art. 277 alin 4.

De fapt, cum s-a demonstrat de-a lungul istoriei nu exista nicio posibilitate de a eradica parteneriatele (de drept sau de fapt) intre persoane de acelasi sex, iar legea fiind facuta de oameni, ea nu va fi nici odata perfecta si vor exista de fiecare date niste posibilitati de eludare. Pe de alta parte aceste interdictii pot fi privite si ca fiind neconstitutionale sub aspectul egalitatii cetatenilor in fata legii. Oricare ar fi calea aleasa de legiuitor, vor exista intotdeauna persoane, care nu vor fi multumiti de reglementarile respective si vor incerca sa  convinga legiuitorul sa le schimbe. Caracterul specific a relementarilor cu privire la familie, adica posibilitatea de a acoperi unele nulitatile absolute persista si noile regelementari. Desigur, se pune problema daca nu ar fi mai bine ca aceste nulitati sa fie redenumite in nulitati relative, pentru a nu crea o confuzie inutila cu privire la regimul nulitatilor. Noile regelementari pastreaza incapacitatile speciale cu privire la casatorie, la fel ca si formalitatile, pentru a asigura caracterul public a incheierii casatoriei. In primul rand alineatul 4 din articolul 258 mentioneaza in mod explicit, ca prin soti se intelege barbatul si femeia uniti prin casatorie, iar articolul 277 exclude orice casatorie intre persoane de acelasi sex sub imperiul legii romane, excluzand in aceiasi timp orice recunoastere a unei orice casatorii incheiate sau unui parteneriat incheiat de cetateni romani sau straini sub imperiul unei legislatii straine, in articolul 441 despre regimul filiatiei cu privire la copii nascuti prin metode si tehnici de reproducere umana asistata medical cu tert donator. Alienatul 4 da posibilitatea unei femei singure de a deveni parinte unui astfel de copil, persupunand, ca femeie traieste intr-un parteneriat civil cu o alta femeie incheiat in strainatate.

In acest caz, din punct de vedere a legii romane ea este considerata o femeie singura si poate beneficia de insemantarea artificiala. Rezultatul produs este chiar acea, care legea vroia sa previna, adica un copil va fi crescut de doua persoana de acelasi sex, traind intr-un parteneriat civil.[10]

Ceea ce s-a preluat din vechile regelementari si poate n-ar fi trebuit, este posibilitatea de a incheia casatoria incepand cu varsta de 16 de ani, pentru motive temeinice.

Dupa parerea noastra niciun motiv nu este destul de temeinic pentru a justifica incheierea unei casatorii inaintea varstei majoratului, iar extinderea acestei posibilitati de la minore la minori nu se justifica sub nici un pretext . O veste buna este desfiintarea posibilitatii pentru minora de a se casatori (tot din motive temeinice, nedefinite) la varsta de 15  ani.

Mijloace de proba

Conform noului  Cod Civil, logodna poate fi demonstrata prin orice mijloc de proba, fie ca logodna este conceputa ca un fapt juridic (care poate fi probat liber), fie ca un contract (cand se face aplicarea regulii privind  imposibilitatea morala de a preconstitui un inscris). In cazul ruperii logodnei, trebuie restituite "darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite"

BIBLIOGRAFIE

[1.] Adam, I.,2004, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Ed. AII Beck, Bucuresti.

[2.] Avram, M., Nicolescu, C.,2010, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucuresti.

[3.] Bacaci, Al., Dumitrache, V.-C., Hageanu, C.,2009, Dreptul familiei, Curs universitar, ed. a 6-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti.

[4.] Baias, FI. A.,2009, Prefata la Codul civil, Ed. C.H. Beck, Bucuresti.

[5.] Barsan, C.,2008, Drept civil Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, Bucuresti.

[6.] Beleiu, Gh.,2003, Drept civil roman, ed a VIII-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti.

[7.] Boila, L. R.,2008, Raspunderea civila delictuala obiectiva, Ed. C.H. Beck, Bucuresti.

[8.] Boroi, G.,2010, Drept civil. Partea generala, Ed. AII Beck, Bucuresti.

[9.] Chelaru, E.,2009, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. All Beck, Bucuresti.

[10.] Corhan, A.,2009, Dreptul familiei, teorie si practica, ed. a Il-a, revazuta si completata, Ed. Lumina Lex, Bucuresti.

[11.] Craciunescu, C.-M.,2000, Regimuri matrimoniale, Ed. AII Beck, Bucuresti.

[12.] Craciunescu, C.-M.2009, Reglementarea divortului in Proiectul noului Cod Civil si in dreptul comparat, in vol. Dreptul romanesc in contextul exigentelor Uniunii Europene -

[13.] Academia Romana. Institutul de Cercetari Juridice "Andrei Radulescu", Ed. Hamangiu.

[14.] Dogaru, I., Draghici, P.,2009, Bazele dreptului civil, vol. III, Teoria generala a obligatiilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti.

[15.] Gherghe, A.,2010, Dreptul familiei, Ed. Europolis, Constanta.

[16.] Motica, R., Lupan, E.,2008, Teoria generala a obligatiilor, Ed. Lumina Lex, Bucuresti.

[17.] Pop, L.,2010, Tratat de drept civi,, Ed. Cordial Lex,Cluj-Napoca.

[18.] Reghini, I., Diaconescu, S,, Vasilescu, P.,2008, Introducere in dreptul civil, Ed. Colectia Universitaria, Sfera Juridica.

[19.] Ripeanu, A.,2008, Drept roman, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti.

[20.] Stanciulescu, L.2008, Drept civil Contracte si succesiuni, ed. a 4-a, revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu, Bucuresti.

[21.] Statescu, C., Birsan, C,2008, Drept civil Teoria generala a obligatiilor, ed. a IX-a, revazuta si adaugita, Ed. Hamangiu, Bucuresti.

[22.] Statescu, C., Birsan, C.,2008, Drept civil Teoria generala a obligatiilor, editia a IX-a, revizuita si adaugita, Ed, Hamangiu, Bucuresti.

[23.] Stoica, V.,2009, Drept civil Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti., 2009

[24.] Stoica, V., Drept civil Drepturile reale principale, vol. II, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2004

[25.] Stoica, V., Drepturile reale principale, vol. II, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2006

[26.] Tita-Nicolescu, G., Tratat de dreptul afacerilor, vol. I, Persoanele juridice, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2010

[27.] Turcu, I., Tratat teoretic si practic de drept comercial, voi. I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008

[28.] Uliescu, ML, Codul Civil adoptat prin Legea nr. 287/2009. Operspectiva viabila in raporturile de drept european, in vol. Perspectivele dreptului romanesc in Europa Tratatului de la Lisabona, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2010

[29.] Vasilescu, P., Regimuri matrimoniale, ed. a II-a, revizuita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009

Noul Cod civil, Dispozitii tranzitorii si de punere in aplicare din Legea nr. 71/2011, ad litteram, Editura Universul Juridic, 2011.