Aspecte comune ale infractiunilor vamale: Obiectul juridic ocro= tit

Este necesar sa subliniem ca obiectul juridic secundar comun este legat intim de cel principal el neputand sa existe independent de acesta, nu avem de a face cu infractori inarmati sau/si organizati in banda oarecar= e, ci, aceste doua circumstantieri sunt in legatura directa cu savarsirea infractiunilor vamale.

Subiec&#= 355;ii raportului juridic penal

Subiectul activ. Subiect= ul activ al infractiunii este persoana care a comis o fapta ce constituie infractiune, atat in forma consumata, cat si sub forma de tentativa pedepsibila, indiferent = de calitatea in care a participat la comiterea ei – autor, instiga= tor sau complice^[4].

Subiectul activ al infractiunilor prevazute = de Codul Vamal poate fi orice persoana, legiuitorul neimpunand pent= ru faptuitori, indiferent de activitatea ilicita desfasurata – de sarcinile, concret, asumate – o anumita calitate, participatia fiind posibila atat sub forma participatiei proprii cat si sub forma participaţ= ;iei improprii – cel care a actionat fara vinovat= ie, neavand calitatea de infractor nu va fi tras la raspundere penala – in conditiile prevazute de art. 31 alin= . 2 din Codul Penal^[5]. De remarcat este ca proiectul unui viitor Cod Penal, aflat in lu= cru la Parlamentul Romaniei, face referire la participatia improprie= intr-un singur alineat – alin. 2 de la art. 34 – si nu intr-un articol, cum este situatia in actualul = Cod Penal, schimbandu-se, in acelasi timp si formularea normei juridice. Astfel s-a renuntat la „determinarea, inlesnirea sau ajutarea, in orice mod, cu intentie” in favoarea savarsirii unei infractiuni „p= rin intermediul altei persoane”. Consider ca noua exprimare este mai concisa, exprimand mai bine fondul problemei – folosirea u= nei persoane la savarsirea unei fapte penale ca pe un instrument prin intermediul caruia sa se completeze activitatea autorului ori s&#= 259; o inlocuiasca pe aceasta in totalitate. =

În continuare vor fi analizate implicatiile juridice, in materia savarsirii acestor infracti= uni, ale unor calitati pe care le pot avea subiectii activi &icir= c;n momentul savarsirii infractiunilor. =

În primul rand sa observam ce se poate intampla in conditiile in care conduita ilicita, specifica incalcarilor de natura penala ale regimului vamal, incumba unui functionar public c= are are atributiuni de serviciu legate, tocmai, de punerea in aplica= re a acestui regim. De remarcat, ca in practica, pot apare dese situatii in care lucratorii vamali, lucratori in politia de frontiera, functionari in

Ministerul Transporturilor, Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii, in organismel= e de protectia consumatorilor, etc., savarsesc infract= iuni vamale in calitate de autori – mai rar – sau, de cele mai multe ori, in calitate de participanti – de obicei complic= i.

Activitatea ilicita, in sine, avand in vedere ca aceste persoane se folosesc de calitatea lor, cunosc „punctele slabe” ale activitatilor desfasur= ate in zona respectiva de catre organele in drept, pot incerca sa corupa alti functionari sau pot incerca sa deturneze anumite operatiuni compromitandu-le rezultatele, capata un pericol social ridicat. Cu toate acestea, legiuitorul nu a considerat necesar sa introduca in lege o modalitate agravata care sa realiz= eze conditiile ipotezei pe care o examinam. În aceasta situatie apreciem ca se impune cu necesitate ca instantele sa retina in sarcina faptuitorilor ca circumstanta agravanta judiciara, in temeiul art.= 75 alin. 2 din Codul Penal^[7] imprejurarea ca in calitate de functionari publ= ici au participat la savarsirea unor infractiuni impotriva unor valori sociale pe care prin natura sarcinilor de servi= ciu, aveau obligatia sa le apere .

Ipoteza in care infractiunile vamale sunt savarsite de angajati sau reprezentanti ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operatiuni de import-export ori desfasoara activitati in f= olosul acestor persane juridice este avuta in vedere de legiuitor pentr= u a agrava raspunderea penala a acestora, in sensul ca, instanta poate aplica pe langa pedeapsa principala = 51;i interdictia exercitarii ocupatiei potrivit art. 64 alin.1 li= t.c din Codul Penal. Privita problema prin prisma evolutiei, proiectul de= Cod Penal pastreaza, in cuprinsul art. 70, alin. 1, la lit. c, pedeapsa interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita= o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de ca= re s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii= .

Art. 64 alin. 1 lit. c, la care face trimitere art. 276 din Codul Vamal, prevede printre alte pedepse complementare: interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau a exercita o profesie de natura ace= leia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii.

Avâ= ;nd in vedere ca suntem in prezenta unei norme juridice de trimitere, ca scopul avut in vedere de legiuitor este explicit, = nu sunt probleme in interpretarea textelor legale, singura rationabila fiind aceea ca avem o norma prevazut&#= 259; de Codul Vamal, care tinand seama de pericolul pe care il reprezinta o anumita categorie de persoane ce au o pozitie facila in legatura cu savarsirea infractiunilor vamale, stabileste ca instanta, dacă= ; considera necesar, pe baza analizei modului de operare poate aplica si pedeapsa complimentara prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. c din Codul penal.

Analizand, in mod concret, cine pot fi ace= ste persoane, fara a intra in amanunte, putem observa c= 59; foarte multor categorii de angajati li se pot incredinta, de catre conducerea societatilor comerciale care au ca obiect activitatea de export-import, atributiuni legate de tranzitul marfurilor, completarea si prezentarea de acte autoritaţ= ;ii vamale, etc. Cu privire la reprezentanti, acestia isi desfasoara activitatea pe baza unei imputerniciri care sta la baza raportului de reprezentare si, de obicei, sunt persoa= ne care beneficiaza de o facilitate spatiala, adesea fiind din cadrul firmelor care transporta marfurile supuse controlului vamal sau colaboratorilor din tarile de import care cunosc reglementarile, modul de desfasurare al activitati= lor vamale si conditiile economice din aceste tari. În ceea ce priveste persoanele care desfasoara activitati in folosul firmelor de export-import, apreciem ca acestea fac parte din randul angajatilor comisionarilor in vama – experti, personal tehnic, manipulanti – sau din randul altor persoane care presteaza servicii pe= baze contractuale in conditiile aratate.

O ultima problema, in materia subiectului activ este legat= 59; de nationalitatea celor care savarsesc infractiun= ile vamale. Cum conduita ilicita se manifesta pe teritoriul national, totul se rezuma la a aplica principiul teritorialit= 9;tii legii penale prevazut la art. 3 din Codul Penal, potrivit cu care, leg= ea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei^[9].

Prin urmare, nedistingandu-se, subiectul activ p= oate avea orice cetatenie sau poate fi apatrid, nefiind importante nici locul unde isi are domiciliul, nici daca are mai multe cetatenii. În context, mai apar unele aspecte delicate &ici= rc;n cazul instigarii – pentru toate infractiunile vamale – si a falsificarii actelor care urmeaza a fi folosite la auto= ritatea vamala romana, activitati susceptibile de a fi efectuate in afara teritoriului national. În aceasta situatie, trebuie acceptata posibilitatea aplicarii principi= ului universalitatii legii penale prevazut de art. 6 din Codul Pe= nal, cu respectarea conditiilor specifice – fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita iar faptuit= orii sa fie in tara sau sa se fi obtinut extradarea lor – si cu exceptiile prevazute de al= in. 3.

Subiectul pasiv. Infrac&= #355;iunile vamale au ca subiect pasiv general statul roman, ca reprezentant al s= ocietatii ce, in virtutea prerogativei de suveranitate, impune regimul vamal. Apreciem ca in cazul infractiunilor vamale nu exista subiect pasiv: special; ele fiind infractiuni de pericol^{[10]<= /span>}, nu au caracteristic obtinerea unui rezultat care sa provoace un prejudiciu unei persoane fizice sau juridice. În acest context, nepla= ta datoriei vamale este un element exterior infractiunilor vamale nici una dintre ele neincriminand-o ca atare.

Caracterul subsidiaritatii prevederilor de natura penala din legea 86/2006

Analizand textul art. 278 Cod Vamal, se constata caracterul alternativ al unor norme juridice care, in f= apt incrimineaza aceeasi conduita ilicita. Trecand pe= ste criticile ce pot fi aduse tehnicii legislative^{[11]<= /span>}, norma prevazuta de art. 278 Cod Vamal este o norma juridic&#= 259; de trimitere. Legiuitorul a inserat prevederea considerand necesar sa protejeze o rezerva care sa poata fi exploatata atunci cand din considerente ce tin de pericolul social al trece= rii peste frontiera a unor categorii de marfuri sau bunuri, aceast= 59; activitate ilicita este pedepsita mai aspru in alte legi. <= o:p>

În aceste conditii, norma juridica cuprinsa in art. 278 Cod Vamal, ca norma de trimitere se completeaza, pe de o parte, cu dispozitiile de incriminare cuprin= se in alte legi – Codul Penal sau alte legi speciale – iar p= e de alta parte, cu dispozitiile cuprinse in Codul Vamal. <= /o:p>

În materie vamala, Codul Vamal reprezint= 59; norma cadru, iar prevederile din alte legi, care se refera si la aspecte legate de activitatea vamala devin speciale, dobandind un caracter subsidiar, cu posibilitatea de a actiona doar in materia specifica pe care sunt destinate sa o reglementeze.

De subliniat, este faptul ca aplicarea art. 278 C= od Vamal exclude ipoteza concursului ideal de infractiuni, concursul putand exista doar intre textele legale; practic, o fapta = va fi incadrata fie ca infractiune vamala, fie ca infractiune prevazuta in alte legi, in funcţ= ;ie de asprimea pedepsei prevazuta de legea speciala in ra= port cu cea prevazuta de infractiunea vamala corespondent= 59;.

În doctrina^{[12]<= /span>} s-a apreciat ca oportuna introducerea in cadrul discursului stiintific a notiunii de contrabanda speciala cu continutul complex, vis-a-vis de interpretarea prevederilor art. 278 C= od Vamal . Aceasta forma de contrabanda este speciala deoare= ce trecerea peste frontiera cu nesocotirea regimului vamal tine de esenta infractiunilor de contrabanda (art.270 si art.271 Cod Vamal), ori aceasta activitate ilicita, chiar incriminata in cuprinsul altor legi, cel putin pentru a putea fi mai bine inteleasa, trebuie sa se numeasca contrabandă= ;. Caracterul special deriva din alternativitatea prevederilor legale iar elementul care determina ca aplicabila una sau alta dintre preved= eri este asprimea pedepsei. Caracterul complex apare ca urmare a faptului c= 9; textele din alte legi care fac referire la: „importul”, „exportul”, „scoaterea peste granita”, „orice operatiune privind…”, etc., confera acest caracter unor infractiuni , pe care, principial, nu le numesc, acceptand in materia obiectului juridic, pe langa relatiile sociale specifice pe care le ocrotesc, in subsidiar, si relatiile ce tin de ocrotirea regimului vamal iar, î= ;n cadrul acestor infractiuni, rezultatul socialmente periculos apare ca o consecinta si a nerespectarii regimului vamal.

Art. 278 Cod Vamal, continand referire speciala la trecerea peste frontiera, ramane aplicabil doar prin trimitere la art. 270 si art. 271 Cod Vamal, infractiun= ile prevazute la art. 272 si art. 273 Cod Vamal neputand intra, in opinia unor autori ^{[14]<= /span>}, in concurs ideal cu infractiuni care incrimineaza trecerea peste frontiera a unor categorii de bunuri sau marfuri. Ca argume= nt pentru sustinerea acestei afirmatii, s-a aratat ca infractiunile de la art. 272 si art. 273 Cod Vamal sunt infractiuni de pericol, nefiind conditionate de un rezultat ̵= 1; prin ipoteza – aici, trecerea peste frontiera, care poate sa reuseasca, sau nu, ca urmare a inselarii vigilentei functionarilor vamali.