Tipologia dreptului

Tipologizarea dreptului inseamna structurarea dreptului dupa anumite criterii care pun in evidenta existenta anumitor trasaturi caracteristice ale sistemelor de drept. Exista mai multe criterii de tipologizare a dreptului :

I. Relatiile sociale caracteristice fiecarei epoci istorice in parte. Astfel intalnim:

- pt epoca antica: sistemul de drept sclavagist

-pt evul mediu: sistemul de drept feudal

-pt epoca moderna: sistemul de drept modern

-pt epoca contemporana:  dreptul contemporan.

II.Dupa apartenenta la un bazin de civilizatie juridica,dreptul se imparte in:

-Sistemul de drept  Romano-germanic

- Sistemul de drept Anglo-saxon

- Sistemul de drept Musulman

- Sistemul de drept Hindus

- Sistemul de drept Japonez, Chinez

- Sistemul de drept  al Africii negre si al Madagascarului

A.Sistemul de drept romano germanic - S-a format ca urmare a receptarii dreptului roman in Europa prin intermediul Scolii Glosatorilor si a Scolii Postglosatorilor.

Structura:

a. Sistemul de inspiratie franceza

b. Sistemul germano-italiano-elvetian

c. Sistemul tarilor nordice

Codul civil francez adoptat in 1804 cod care a creat o bresa in gandirea juridica a vremii astfel incat a schimbat radical prin dispozitiile sale conceptia existenta pana atunci. A fost introdus in Belgia, Luxemburg, Romania.

Pe de alta parte o importanta o are si Codul Civil German care a preluat multe din institutiile dreptului roman, dar a creat si institutii juridice noi. Acest cod a exercitat o puternica influenta in Italia, Elvetia si Austria.

In Europa Nordica o mare influenta a avut Codul Civil German si cutumele proprii.

B. Sistemul de drept anglo-saxon

Structura:

a. Sistemul common law

b. Sistemul de equity

c. Sistemul de statutary law

a. Sistemul de common-law reprezinta precedentele judiciare, sau solutiile date de instantele judecatoresti in problemele de drept.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

b. Equity-law inseamna reglile de drept existente sau formate inainte de unificarea jurisdictiilor engleze

c. Statutary-law reprezinta regulile de drept cuprinse in legile scrise(statute sau regulamente)

Sistemul de drept anglo-saxon este fundamental diferit de sistemul romano germanic (unde izvor de drept este legea scrisa). In sistemul anglo-saxon un rol important il are cutuma si practica judecatoreasca ce are rol de precedent cu valoare obligatorie.

Desi, in ceea ce priveste legea scrisa, in doctrina s-a spus ca nu ocupa locul central intre izvoarele acestui sistem de drept, cutuma nu trebuie privita ca o lex specialia, ea are valoare egala cu legile scrise atunci cand intervin in solutionarea unei probleme de drept.

Ex:

Consitutia Marii Britanii are o parte cutumiara si una scrisa. Partea scrisa este formata din Magna Charta Libertatum si Bill of Rights. Nu trebuie privita ca o lex specialia fata de partea cutumiara.

C. Sistemul musulman/islamic - sistem de inspiratie religioasa.

Cuprinde mai multe parti:

- Coran (500 de versete de drept) cuprinde revelatiile pe care alah le-a facut profetului mahomed.

- Revelatiile si regulile de convietuire sociala transmise de mahomed profetilor.

Idjma - regulile transmise de profeti califului(autoritatilor statale).

Idjidihad (jurisprudenta)

Exista tendinta de laicizare a acestui sistem in sensul reglementarii institutiilor juridice in mod distinct fata de conceptia religioasa (Turcia, Tunisia)

Institutii:

-Institutia Proprietatii - calitatea de proprietar o are Allah; exercitarea acestui drept se realizeaza prin intermediul califului

- Inst casatoriei

III. Dupa criteriul supranational

Dreptul comunitar a luat nastere mai intai in baza unei uniuni economice dupa cel de-al doilea razboi mondial cand s-au pus bazele uniunii carbunelui si otelului (CECO). Uninunea s-a extins si la alte domenii ajungandu-se astazi la o comunitate politica si economica -> sistem de drept nou

Dreptul comunitar (European):

a. Dreptul comunitar originar - cuprinde tratatele constitutive ale comunitatilor UE (Tratatul de la Mastrich, Tratatul de la Amster, Nisa, Lisabona)

b. Dreptul comunitar derivat (deriva din prevederile de stat)-cuprinde actele normative europene adoptate in baza tratatelor constitutive (directive, regulamente emise de Consiliul Europei, recomandari - Parlamentul European; decizii- Comisia Europeana;  )

Are la baza principiile generale fundamentale ale dreptului dar si principii speciale: principiul subsidialitatii, principiul solidaritatii.

Principii generale-  principiul egalitaitii intre state, principiul independentei statului.

UE a insemnsat aducerea in plan supranational a unor probleme care sa dobandeasca reglementare comuna.(politica externa, armata si securitatea interna, justitia, moneda nationala)

Institutiile UE - reflecta moelul national de organizare a statului:

- legislativ - Parlamentul European si Consiliul UE (Strasbourg, Bruxelles)

- executiv - Comisia Europeana (Bruxelles - Luxemburg)

-puterea  judecatoreasca- Curtea de Justitie a comunitatilor europene (CJCE - Luxemburg)

- 3 instante: 1- Curtea de Justitie

2 - Tribunalul de prima instanta

3- Tribunalul functiei publice

Conventiile UE au efect in dreptul intern prin ratificarea facuta de Parlamentul National.