Tutela si curatela - procedee juridice prin care se asigura protectia incapabililor de fapt

A. Tutela

Nu toti oamenii liberi isi pot exprima capacitatea juridica. In dreptul roman s-a facut distinctia intre capacitatea juridica de fapt si capacitatea juridica de drept.

Orice om liber este subiect de drept, dar nu orice om are reprezentarea actelor si faptelor sale. Aceasta reprezentare o au numai capabilii de fapt, pe cand incapabilii nu au aceasta reprezentare.

Incapacitatile erau impartite in doua categorii:

incapacitati naturale, firesti;

incapacitati cu caracter acidental.

Erau considerati incapabili de fapt impuberii (copiii sub 14 ani) si femeile. Impuberii si femeile, chiar daca erau persoane sui iuris, urmau a fi pusi sub tutela.

Sufereau de incapacitati accidentale nebunii si prodigii (risipitorii). Cei loviti de incapacitati naturale erau pusi sub curatela.

Tutela si curatela sunt procedee juridice prin care se asigura protectia incapabililor de fapt.

Tutela este cunoscuta inca din epoca Legii celor XII Table. La origine, ea nu a fost instituita in interesul incapabilului, ci in interesul agnatilor incapabilului, deoarece acei agnati erau mostenitorii prezumtivi, care urmau a veni la mostenirea incapabilului, iar daca incapabilii ar fi risipit averea, de suferit ar fi avut numai agnatii. Potrivit Legii celor XII Table, tutela se acorda agnatilor in ordinea in care acestia veneau la mostenire.

Spre sfarsitul Republicii, tutela devine un procedeu juridic de protejare a incapabilului, asa cum rezulta din definitia pe care o da tutelei Servius Sulpicius: "tutela est vis ac potestas in capite libero ad tuendum eum qui propter aetatem sua sponte se defendere nequit" (tutela este o forta sau o putere asupra unei persoane libere pentru a proteja pe acela care din cauza varstei nu se poate apara singur).

Definitia tutelei cuprinde doua parti contradictorii:

in prima parte se afirma ca tutela este o forta si o putere in interesul agnatilor;

in partea a doua se afirma ca tutela este un procedeu de protejare a nevarstnicului.

Prima parte a definitiei afirma vechea conceptie despre tutela, pe cand partea a doua oglindeste conceptia evoluata, potrivit cu care tutela era un mijloc de protejare a incapabilului.

a) Categorii de tutela

Din punct de vedere al persoanelor puse sub protectie, tutela este de doua feluri:

tutela impuberului sui iuris;

tutela femeii sui iuris.

Copilul care nu avea 14 ani si care era persoana sui iuris era pus sub tutela si se numea pubil.

August a decis ca femeia sui iuris ingenua care are trei copii si dezrobita care are patru copii  sa fie scoase de sub tutela, pentru ca femeia care poate face trei, respectiv patru copii sa-si poata administra singure bunurile (ius liberorum). Din anul 410 e. n. s-a decis ca toate femeile sa se bucure de ius liberorum (dreptul copiilor), chiar daca aveau sau nu copii.deci, din aest moment a fost desfiintata tutela pentru toate femeile.

Din punct de vedere al constituirii, tutela este de trei feluri:

tutela legitima, care a fost creata prin dispozitiile Legii celor XII Table;

tutela testamentara, care se constituie printr-o clauza inclusa in testament;

tutela dativa era deferita de catre pretor in situatiile in care incapabilul nu avea agnati si nici nu i se numise un tutore prin testament. Prin Legea Atilia din secolul al II-lea i. e. n. (anul 186) s-a decis ca in asemenea situatii sa intervina pretorul si sa numeasca incapabilului un tutore.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

b) Procedee de administrare a tutelei

Tutela era administrata prin doua forme:

Negotiorum gestio era procedeul ce se aplica in cazul lui infans, adica copilul mai mic de sapte ani, care nu se poate exprima clar. In acest caz, actele juridice erau incheiate de tutore in nume propriu, urmand ca la sfarsitul tutelei, intre tutore si pubil sa intervina o reglare de conturi.

Auctoritatis interpositio este procedeul care se aplica copilului mai mare de sapte ani, dar mai mic de 14 ani, precum si in cazul femeii. Actele juridice erau intocmite chiar de catre incapabil, dar in prezenta tutorelui. Aceasta prezenta nu are semnificatia ratificarii acelor acte, ci semnificatia completarii personalitatii celui pus sub tutela.

B. Curatela

Curatela asigura protectia celor loviti de incapacitati accidentale.

Dupa persoanele puse sub protectie, avem:

curatela nebunului (furiosului), vine de la numele zeitelor Furii, care se aseaza pe creier;

curatela risipitorului (prodigului);

curatela minorului de 25 de ani.

Curatela putea fi instituita prin lege si prin ordinul pretorului (dativa). Nu exista curatela testamentara.

Era administrata prin negotiorum gestio. In epoca postclasica, curatela minorului tinde a fi treptat asimilata cu tutela, pentru ca in dreptul lui Justinian cele doua institutii sa se contopeasca.

Curatela minorului de 25 de ani a fost introdusa prin Legea Pletoria din anul 192 i. e. n. Pe aceasta cale s-a stabilit sa se dea minorilor, ori de cate ori acestia incheiau acte juridice, un curator. Curatorul era numit pentru un act determinat si veghea ca interesele minorului sa nu fie lezate. Imparatul Marc Aureliu a stabilit sa se numeasca pe langa minori un curator permanent.

Intrebari si teste

v     Aratati conditiile necesare pentru ca personalitatea juridica a unei persoane sa fie completa.

v     Aratati drepturile cetateanului roman.

v     Care erau modurile de dobandire si de pierdere a cetateniei?

v     Aratati categoriile de latini si ce drepturi aveau.

v     Care din urmatoarele forme ale dezrobirii se practicau in epoca veche:

a)      prin rascumparare;

b)      vindicta

c)      prin testament;

d)      prin hotarare judecatoreasca;

e)      censu

v           Care erau oamenii liberi cu o conditie juridica speciala din urmatoarele categorii:

a)      persoane in mancipio;

b)      peregrinii;

c)      auctorati

d)      sclavii;

e)      redempti ad hostibus

v     Ce era agnatiunea, ce categorii de agnati avem si ce persoane faceau parte din acestea?

v     Ce drepturi avea pater familias asupra descendentilor in virtutea caracterului nelimitat al puterii parintesti?

v     Descrieti conditiile de fond ale casatoriei.

v     Care este deosebirea dintre adoptiune si adrogatiune?

v     Legitimarea se realiza prin:

a)      hotarare judecatoreasca;

b)      oblatiune la curie;

c)      dezrobire;

d)      casatorie subsecventa;

e)      rescript imperial.

v     Ce este emanciparea si cum se realiza?

v     Aratati categoriile de tutela si procedeele de administrare a tutelei.

v     Care este deosebirea dintre tutela si curatela?