Conditii de fond si impedimente la casatorie - varsta matrimoniala (varsta legala pentru casatorie)

1. Terminologie. Clasificare

Pentru incheierea valabila a unei casatorii, legiuitorul a prevazut necesitatea indeplinirii anumitor conditii de fond, precum si respectarea unor conditii de forma, dupa cum, in prezenta anumitor imprejurari, expres determinate, a interzis incheierea casatoriei.

In ceea ce ne priveste, consideram utila delimitarea conditiilor de fond de impedi­mente, intrucat, asa cum s‑a aratat[1], conditiile de fond trebuie dovedite ca fiind inde­plinite de cei care vor sa se casatoreasca, pe cand impedimentele nu trebuie dove­dite, fiind suficient ca viitorii soti sa declare ca ele nu exista (art. 13 C.fam.). Exis­tenta impedimentelor poate fi invocata de catre terti pe calea opozitiei la casatorie (art. 14 C.fam.) sau din oficiu, de catre ofiterul de stare civila (art. C.fam.).

Prin conditii de fond se inteleg acele imprejurari care trebuie sa existe la incheierea casatoriei pentru ca ea sa fie valabila. Sunt conditii de fond: varsta legala pentru casatorie; consimtamantul viitorilor soti; comunicarea starii sanatatii si dife­renta de sex.

Impedimentele desemneaza acele imprejurari care nu trebuie sa  existe la incheierea casatoriei, ca: existenta unei casatorii anterioare nedesfacute a unuia dintre soti; rudenia in grad prohibit de lege; adoptia; alienatia sau debilitatea mintala. Deoarece casatoria se poate incheia numai daca aceste imprejurari nu sunt prezente, unii autori le denumesc si conditii de fond negative, dupa cum altii afirma ca si conditiile de fond pot fi considerate impedimente, intrucat si ele pot fi formulate negativ.

Desigur ca s‑ar putea vorbi numai de conditii de fond la incheierea casatoriei, incluzand in aceasta notiune si inexistenta impedimentelor, dupa cum s‑ar putea mentiona numai impedimentele, daca in ele ar fi incluse si conditiile de fond formu­late negativ.

Concluzionand, consideram ca, pentru ratiunile precizate mai sus, este bine a se distinge impedimentele de conditiile de fond, mai ales ca si legiuitorul consacra, in art. 13‑14 C.fam., conceptul de impedimente prin sintagma "piedica legala la casatorie".

Conditii de fond la incheierea casatoriei

In mod expres, Codul familiei prevede trei conditii de fond la incheierea casato­riei: varsta matrimoniala (art. 4 C.fam.); comunicarea starii sanatatii (art. 10 C.fam.) si consimtamantul viitorilor soti (art. 16 C.fam.). La acestea ar mai putea fi adau­gata, desi legea nu o prevede in mod expres, si diferentierea de sex. Necesitatea inde­plinirii ei rezulta atat din aceea ca unul dintre scopurile casatoriei este procreatia[2], cat si din intreg ansamblul normelor legale care reglementeaza relatiile de familie.

In doctrina, conditiile de fond la incheierea casatoriei sunt clasificate in: diri­mante si prohibitive, dintr‑un punct de vedere, si conditii de ordin fizic, psihic si moral, dintr‑un altul.

Diferentierea lor in dirimante si prohibitive are la baza caracterul normei ce le reglementeaza. Sunt considerate dirimante acele conditii ce sunt stabilite prin norme imperative si a caror incalcare atrage, ca sanctiune juridica civila, nulitatea, iar prohi­bitive, acelea edictate prin norme cu caracter dispozitiv si a caror incalcare nu duce la nulitatea casatoriei, ci numai la sanctiuni disciplinare aplicate functionarului care a incalcat dispoziti­ile legale. In categoria conditiilor dirimante sunt cuprinse: varsta matri­moniala, consimta­mantul la incheierea casatoriei si diferenta de sex, iar in cate­goria conditiilor prohibitive este amintita o singura imprejurare, anume aceea de comu­nicare a starii sanatatii viitorilor soti.

Clasificarea constand in conditii de ordin fizic, psihic si moral se face dupa scopul pe care‑l urmaresc si elementele a caror existenta, la incheierea casatoriei, o vizeaza. Sunt astfel considerate conditii de ordin fizic: diferenta de sex, varsta matrimoniala si comunicarea reciproca a starii sanatatii viitorilor soti; existenta consimtamantului si exprimarea libera este o conditie de ordin psihic, iar impiedicarea incheierii unei casatorii intre rude apropiate sau intre persoane intre care exista relatii rezultate din adoptie sau tutela constituie conditii de ordin moral la incheierea casatoriei.

Conditiile de fond la incheierea casatoriei sunt:

1. Varsta matrimoniala (varsta legala pentru casatorie)

Varsta minima pentru casatorie trebuie stabilita in relatie directa cu pubertatea reala, care depinde, dupa cum se cunoaste, de diferiti factori, printre care si cei de ordin climateric sau fiziologic. Potrivit dispozitiilor art. 4 C.fam. "Barbatul se poate casatori numai daca a implinit varsta de optsprezece ani, iar femeia numai daca a implinit saisprezece ani".

Pentru motive temeinice, primarul general al municipiului Bucuresti sau prese­dintele consiliului judetean in a carui raza teritoriala isi are domiciliul femeia sunt in drept a acorda dispensa de varsta, cu indeplinirea urmatoarelor conditii: femeia sa fi implinit cincisprezece ani, sa existe motive temeinice (de exemplu, boala sau starea de graviditate) si sa existe un aviz dat de un medic oficial care sa ateste capacitatea femeii de a intretine relatii sexuale normale si starea sanatatii acesteia.

O limita maxima pana la care se poate incheia casatoria nu este stabilita, ceea ce inseamna ca se pot incheia casatorii pana la o varsta inaintata si chiar, in extremis, inainte de moarte. In aceste cazuri se legalizeaza, de obicei, situatii de fapt preexistente.

Legea nu stabileste nicio diferenta maxima de varsta intre soti, de unde con­clu­zia ca incheierea casatoriei poate avea loc indiferent de diferenta de varsta care exista intre ei. Unii autori[3] apreciaza insa ca o diferenta de varsta prea mare intre viitorii soti poate fi un indiciu ca se voieste incheierea unei casatorii fictive.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Consimtamantul la casatorie

Asa cum am mai aratat intr‑o alta parte a expunerii noastre, consimtamantul la incheierea casatoriei trebuie sa aiba la baza relatiile de ordin personal, de afectiune si de incredere intre viitorii soti. Consimtamantul, dupa cum rezulta din prevederile art. 16 si 17 C.fam., se exprima in anumite forme in fata ofiterului de stare civila, care are indatorirea de a verifica sa nu fie viciat prin eroare, dol sau violenta. De obicei, consimtamantul se exprima prin raspunsul afirmativ pe care il dau viitorii soti la intrebarea ofiterului de stare civila, daca doresc sa se casatoreasca unul cu celalalt. In cazul persoanelor care nu pot vorbi, el se poate exprima si in alt mod, insa trebuie sa fie neindoielnic. Pentru atestarea consimtamantului in cazul surdo‑mutilor sau al persoanelor care vorbesc o alta limba este necesara prezenta unui interpret, impreju­rare in legatura cu care se incheie un proces‑verbal.

1. Lipsa consimtamantului la casatorie. Incheierea unei casatorii de catre ofiterul de stare civila in absenta materiala a consimtamantului viitorilor soti este greu de imaginat, caci ar insemna ca, impotriva prevederilor art. 17 C.fam., ofiterul de stare civila sa incheie casatoria, desi una sau amandoua persoanele aflate in fata aces­tuia declara ca nu doresc sa se casatoreasca sau nu raspund in niciun fel (deoa­rece la actul juridic al casatoriei tacerea nu valoreaza consimtamant[4]).

Pentru a fi valabil exprimat, consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite con­ditii: sa fie neviciat, sa fie actual, sa fie dat personal, simultan si public si consta­tat de catre ofiterul de stare civila.

a) Consimtamantul neviciat. Fiind vorba despre un act juridic care se incheie prin acordul de vointa al viitorilor soti, consimtamantul nu va fi valabil daca este viciat prin eroare, dol sau violenta, o astfel de casatorie, potrivit dispozitiilor art. 21 C.fam., fiind lovita de nulitate. In general, in practica s‑au constatat cazuri de vicierea consimtamantului prin dol (viclenie), in situatii de ascundere de catre femeie a starii de graviditate, rezultata din relatiile intime avute inainte de casatorie cu alt barbat decat sotul ei[5] ori de ascunderea unei boli grave, incompatibile cu desfasu­rarea nor­mala a vietii de familie etc.

b) Consimtamantul actual. Prin aceasta se intelege necesitatea exprimarii consimta­mantului in momentul celebrarii casatoriei, in public, in fata ofiterului de stare civila.

Promisiunile anterioare casatoriei nu au valoare juridica si nici chiar consim­tamantul exprimat in scris, in declaratia de casatorie.

c) Consimtamantul dat personal si simultan de catre viitorii soti. Pe langa aceea ca exprimarea consimtamantului trebuie sa se faca in fata ofiterului de stare civila, el trebuie exprimat si personal, legea neingaduind darea lui prin reprezentant.

Prin simultaneitatea exprimarii consimtamantului trebuie inteles ca el urmeaza a fi exprimat de catre ambii soti la data celebrarii casatoriei, prin raspunsuri conse­cutive, la intrebarea ofiterului de stare civila daca doresc sa se casatoreasca.

d) Consimtamantul trebuie constatat direct de catre ofiterul de stare civila. Ofiterul de stare civila nu va putea declara casatoria incheiata decat dupa ce va constata direct ca viitorii soti si‑au exprimat liber, in fata sa, consimtamantul, fie la serviciul de stare civila, fie in locul prevazut de legea speciala, astfel cum rezulta din prevederile art. 16 C.fam.

3. Comunicarea reciproca a starii sanatatii

Potrivit prevederilor art. 10 C.fam., casatoria nu poate fi incheiata daca sotii nu declara ca si‑au comunicat, reciproc, starea sanatatii. Considerentele instituirii unei asemenea obligatii sunt nu numai de protectie a sotilor, ci si unele de ordin medical, eugenic[7].

In practica judiciara[8], s‑a considerat ca omisiunea voita a viitorului sot de a aduce la cunostinta celuilalt boala de care sufera constituie, in principiu, un motiv de anularea casatoriei. S‑a mai facut precizarea ca, in cazul unor afectiuni minore, obisnuite si vindecabile, care nu afecteaza viata, sanatatea sotului sau finalitatea casatoriei, omisiunea comunicarii nu este relevanta.

Acelasi text (art. 10 C.fam.) face mentiunea ca, in cazul in care, printr‑o lege speciala, este oprita casatoria unor persoane care sufera de anumite boli, se vor aplica prevederile acelei legi.

Comunicarea starii sanatatii se realizeaza cu certificatul medical, ce urmeaza a fi anexat declaratiei de casatorie, si care se elibereaza in temeiul dispozitiilor art. 23 lit. d) si e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii . Necesitatea prezen­tarii certificatelor medicale care sa ateste starea sanatatii viitorilor soti este prevazuta, ca obligatie, si in cuprinsul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila.

4. Diferentierea de sex

Este o conditie neprevazuta in mod expres de lege, dar care rezulta implicit din nu­meroase prevederi legale (art. 1, 4, 5, 20, 25, 47, 52, 53 si 60 din Codul familiei). Diferen­tierea de sex se dovedeste prin certificatele de nastere care atesta si sexul persoanei.

Incheierea casatoriei fara indeplinirea acestei conditii duce la nulitatea absoluta a ei, fiind o conditie esentiala a acesteia[10].