Transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor

Creanta - element activ al patrimoniului creditorului, datoria - element pasiv al patrimoniului debitorului.

In dreptul civil roman este posibila numai transmisiune aprin acte intre vii a laturii active a raportului juridic obligational - transmisiunea creantei

Transmisiunea creantei = operatia juridica in temeiul careia, prin vointa partilor sau in puterea legii, latura activa sau latura pasiva a raportului juridic obligational trece de la parti la o alta persoana.

Transformarea obligatiei = operatia juridica in temeiul careia se schimba, prin acordul partilor, unul din elementele raportului juridic obligationa: subiecte, obiect sau cauza sa.

A. MODURI DE TRANSMITERE A OBLIGATIILOR

1. Cesiunea de creanta

= conventie prin care un creditor (cedent) transmite o creanta a sa unei alte persoane (cesionar).

~Debitorul creantei transmise - debitor cedat.

~C. civ. - reglementeaza la materia vanzarii - art. 1391-1398 si 1402-1404) dar ea se poate face si printr-un alt contract cu titlu oneros, sau cu titlu gratuit.

~Conditiile cesiunii de creanta - trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validiatate ale contractului.

+Orice creanta poate forma obiectul cesiunii - exista insa unele incesibile: ex. Pensia de intretinere.

~Cesiunea de creanta este un contract consensual, deci valabil incheiat in momentul realizarii acordului de vointa (remiterea titlului).

~Cesiunea de creanta poate avea loc si cu privire la o creanta care nu e constatata printr-un inscris.

~Daca e o donatie -> conditiile de forma de la ea.

*Nu e necesar consimtamantul debitorului cedat. El este un tert fata de conventie. DAR pentru a fi opozabila tertilor - anumite formalitati:

a)      notificarea facuta de cedent debitorului cedat

b)      acceptarea din partea debitorului cedat are semnificatia faptului ca a luat cunostinta de cesiune. +Acceptarea - forma autentica pt a fi opozabila tuturor categoriilor de terti.

+Daca e sub semnatura privata este opozabila doar debitorului cedat.

~Efectele cesiunii de creanta - efectele actelor juridice care se infaptuiesc prin intermediul ei (vanzare, schimb etc).

~~Efecte specifice:

A)     intre parti - din momentul realizarii acordului de vointa creanta se transfera catre cesionar, acesta devenind creditor in locul cedentului, preluandu-i toate drepturile. Creanta ramane neschimbata, isi pastreaza natura. Cesionarul devine creditor pt valoarea nominala a creantei, indiferent de pretul pe care l-a platit si chiar daca cesiunea s-a facut cu titlu gratuit.

B)     Fata de terti - produce efecte numai din momentul notificarii facute prin intermediul executorilor judecatoresti sau al acceptarii de catre debitorul cedat prin inscris autentic. Fata de el - si inscris sub semn. privata.

Terti in materia cesiunii

a)      debitorul cedat - pana la indeplinirea formalitatilor cerute de lege pt opozabilitate poate s-o ignore deci poate plati in mod valabil cedentului, poate opune compensatia cesionarului. Daca cesiunea a devenit valabila prin acceptare - compensatia care deja a operat fata de cedent este rezolvita si nu mai poate fi invocata impotriva cesionarului.

b)      Cesionarii succesivi si ulteriori ai aceleiasi creante - conflictul dintre ei se rezolva potrivit "qui prior tempore potior iure" -  acela care notifica primul debitorului cedat sau obtine din partea lui o acceptare prin inscris autentic devine tert fata de celelalte acte de cesiune facute de cedent.

c)      Creditorii cedentului -> pierd prin cesiune un element al gajului general pe care il asupra patrimoniului sau. Sunt terti fata de contractul de cesiune cat timp nu au fost indeplinite formalitatile cerute de lege.

~~Efectele cesiunii (continuare ). Obligatia de garantie. Cand cesiunea se face cu titlu oneros ->> naste in sarcina debitorului obligatia de garantie - de 2 feluri: de drept (art. 1392 C. civ) si conventionala.

a)      de drept - cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala a creantei si a accesoriilor sale. Cedentul nu raspunde de drept de solvabilitatea debitorului cedat.

b)      Clauze de garantie conventionala - pot conveni asupra agravarii obligatiei de garantie (solvabilitatea debitorului - cea actuala nu viitoare dar se poate si aceasta prin stipulatie expresa)

~In toate cazurile cedentul raspunde numai in limitele pretului cesiunii si nu in limitele valorii nominale a creantei.

~Partile pot limita obligatia de garantie. Dar si in aceasta situatie, cedentul raspunde dincolo de limita conventionala a obligatiei de garantie daca existenta creantei este afectata de faptul personal al cedentului.

2. Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei

Notiune - art. 1106-1109 C. civ. Subrogatia in raporturile creditorului prin plata creantei (subrogatia personala) = mijloc de transmitere legala sau conventionala a dreptului de  creanta, cu toate garantile si accesoriile sale, catre un tert (solvens) care a platit pe creditorul initial, in locul debitorului.

Felurile subrogatiei - subrogatie legala

- subrogatie conventionala - consimtita de creditor

consimtita de debitor

2.a. Subrogatia legala

*Cazuri in care opereaza (art. 1108):

1. in folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta.

2. in folosul aceluia care, dobandind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil era ipotecat.

In folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface.

+Sunt obligati impreuna cu altul

a)   codebitorii solidari

b)      codebitorii obligatiilor indivizibil

c)      fidejusorii intre ei  

+Sunt obligati pentru altul

a)      fidejusorii

b)      cautiunea reala

in folosul eredelui beneficiar, care a platit din starea sa datoriile succesiunii.  

la asigurarile de bunuri, asiguratorul e subroga in drepturile asiguratului despagubit, impotriva celui vinovat de producerea pagubei.

2.b. Subrogatia conventionala

*Consimtita de creditor - art. 1107 C. civ. - "cand creditorul, primind plata sa de la o alta persoana da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, in contra debitorului, aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si facuta intr-un timp cu plata".

Nu este necesar consimtamantul debitorului.

subrogatia trebuie sa se produca concomitent cu plata

conventia de subrogare dintre creditor si tert trebuie sa fie expresa

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

pt opozabilitate fata de terti trebuie ca chitanta sa aiba data certa (pt dovedirea concomitentei cu plata a operatiei inlocuirii)

*Consimtita de debitor - art. 1107 alin. 2 C. civ. - "cand debitorul se imprumuta cu o suma de bani spre a-si plati datoria si subroga pe imprumutat in drepturile creditorului".

Conditii

actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa se faca in forma autentica

in actul de imprumut sa se precizezeexpres suma ce se imprumuta spre a se plati datoria

in chitanta de plata a datoriei sa se arate ca datoria se plateste cu suma imprumutata

Teste un act juridic solemn. Nu se cere si consimtamantul creditorului.

Efectele subrogatiei =>>Indiferent de izvoare ea produce aceleasi efecte. Deci subrogatul dobandeste toate drepturile creditorului platit.

=>>Alte efecte - sublinieri:

opereaza numai in masura platii efectuate - subrogatul poate recupera de la debitor numai suma platita, nu valoarea nominala a creantei.

Cand subrogatul este un codebitor solidar care a platit intreaga datorie (deci nu numai partea care ii revenea lui), el va beneficia de garantiile creantei nu insa si de solidaritatea de care a beneficiat creditorul platit.

In toate situatiile subrogatul are, impotriva debitorului, in afara de actiunile creditorului in drepturile caruia s-a subrogat, si unele actiuni proprii, care se pot intemeia pe gestiunea de afaceri, pe imbogatirea fara justa cauza sau pe contractul de mandat. Subrogatul va utiliza, la alegere, actiunea mai convenabila.

B. MODURILE DE TRANSFORMARE A OBLIGATIILOR

1. Novatia

Definitie = conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie

*Specific novatiei - transformarea raportului, efectele obligatiei initiale se transforma, se convertesc in efectele obligatiei care se naste prin novatie.

Felurile novatiei

novatia obiectiva - se produce intre creditorul si debitorul initial, dar in raportul juridic obligational; se schimba obiectul sau cauza acestuia.

novatia subiectiva - presupune schimbarea creditorului sau a debitorului raportului juridic de obligatie.

Novatia prin schimbare de debitor - un tert se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria fara ca, pt aceasta, sa ceara concursul; debitorului initial. (art. 1131). Opereaza pe cale de expromisiune.

Novatia prin schimbare de creditor - prin substituirea unui nou creditor celui vechi. Debitorul eliberat fata de cel vechi se obliga fata de cel nou - ca efect al novatiei.

Conditiile novatiei - Este contractTsupusa conditiilor de valabilitate a contractelor. Art. 1129b C. civ. Ref la capacitatea partilor novatiei - "novatiunea nu se opereaza decat intre persoane capabile de a contracta" - deci capacitate deplina de exercitiu.

*Conditii specifice:

existenta unei obligatii valabile care urmeaza a se stinge prin novatie.

Obligatia lovita de nulitate absoluta - nu e valabila.

Obligatia lovita de nulitate relativa - novatia poate insemna confirmarea ei daca acela care putea invoca nulitatea este pe deplin capabil si exprima un consimtamant valabil.

nasterea unei obligatii noi valabile . Daca noua obligatie este nula absolut, raportuil juridic obligational nu s-a transformat - subzista vechea obligatie.

Noua - nula relativ - in termenul general de prescriptie este supusa actiunii in anulare.. Dupa termen - se consolideaza retroactiv.

Noua obligatie sa contina un element nou - aliquid novi - fata de veche obligatie - parti, obiect, cauza, adaugarea sau inlaturarea unei conditii raportului obligational

Intentia partilor de a nova (animus novandi) - elementul esential al novatiei. Vointa lor trebuie clar exprimata.

Efectele novatiei - principal -> stingerea vechii obligatii si inlocuirea cu una noua. Se sting si accesoriile si garantiile care o insoteau.

*Noul raport nascut intre parti este intotdeauna de natura contractuala, deoarece este rezultatul vointei partilor de a nova.

2. Delegatia

Definitie - conventie prin care un debitor (delegant) aduce creditorului sau (delegatar) angajamentul unui al doilea debitor(delegat), alaturi de el sau in locul lui.

Felurile delegatiei:

Delegatia perfecta - delegatarul descarca prin declaratie expresa pe delegant si intelege ca obligatia sa fie executata de delegat.

Delegatia imperfecta - delegatarul nu consimte la liberarea delegantulu, ceea ce face ca el - creditorul initial - sa aiba, pe langa debitorul sau, un nou debitor - delegatul. In general, in lipsa unei declaratii exprese a creditorului - delegatia nu poate fi decat imperfecta.

Efectele delegatiei - se face distinctia in fctie de felul ei.

*Delegatia perfecta - stinge vechea obligatie si o inlocuieste cu una noua (obligatia delegantului se stinge dar e inlocuita cu obligatia delegatului).

*Delegatia imperfecta - un nou raport de obligatie este adaugat celui preexistent; debitorul initial nu este descarcat de obligatia sa, dar delegatarul are un nou debitor alaturi de cel initial. Creditorul delegatar poate urmari, la alegerea sa, pe oricare dintre ei.

C. MODURILE DE STINGERE A OBLIGATIILOR

Generalitati

Tratate si enumerate in art. 1091 C. civ.:

plata

novatie

remitere voluntara

compensatie

confuziune

pierderea lucrului

anulare sau rezolutiune prin efectul conditiei rezolutorii

prescriptie

Clasificarea modurilor de stingere a obligatiilor

rolul vointei partilor in incetarea raportului juridic obligational

a)      moduri voluntare de stingere a obligatiilor:

remiterea de datorie

compensatia conventionala

b)      moduri de stingere care opereaza in afara manifestarii de vointa a partilor:

imposibilitatea fortuita de executare

confuziunea

faptul realizarii sau nerealizarii creantei creditorului

a)      moduri de stingere care duc la realizarea creantei creditorului:

compensatia

confuziunea

darea in plata

b)      moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului:

remiterea de datorie

imposibilitatea fortuita de executare

C.1.      MODURILE DE STINGERE A OBLIGATIILOR CARE DUC LA REALIZAREA CREANTEI CREDITORULUI

1. Compensatia

Definitie - modul de stingere a obligatiilor care consta in stingerea a doua obligatii reciproce pana la concurenta celei mai mici dintre ele.

#Reprezinta un mod simplificat de executare a obligatiilor, prin evitarea unei plati duble dar si un mijloc de garantare a realizarii creantei creditorului. Reglementata in art. 1143-1153 c. civ.

Domeniul de aplicatie - mod de stingere a oricaror obligatii, indiferent de izvorul lor.

Exista situatii, reglementate expres de C. civ. cand ea nu opereaza:

cand se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de la proprietar

cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat

cand creanta este insesizabila

-Compensatia nu poate opera nici in dauna drepturilor dobandite de alte persoane - cazul popririi.

Felurile compensatiei - legala - cand opereaza in puterea legii

- conventionala - cand opereaza prin conventia partilor

- judecatoreasca - cand opereaza prin hotararea instantei de judecata

A.Conditiile compensatiei legale:

reciprocitatea obligatiilor

creantele sa aiba ca obiect bunuri fungibile (altfel s-ar schimba, fara vointa partilor, obiectul obligatiei)

creantele ce urmeaza a se compensa sa fie certe, lichide, exigibile. ~Termenul de gratie nu impiedica compensatia.

*Daca aceste conditii sunt indeplinite compensatia se produce de drept.

*Ea va fi rezolvita (desfiintata) daca partile au savarsit acte incompatibile cu stingerea, prin compensatie a datoriilor reciproce:

acceptarea de catre debitor a cesiunii de creanta pe care o face creditorul sau unui cesionar; se considera ca el a renuntat la compensatie si deci trebuie sa plateasca creanta catre cesionar.

acceptarea de catre unul dintre cei doi creditori reciproci intre care a operat compensatia legala a platii facute de celalalt - in acest fel renascand si creanta celui care a platit.

Cand unul dintre cei doi creditori reciproci intre care a operat compensatia legala urmareste pe celalalt si acesta nu-i opune compensatia

*Efectele compensatiei - stinge creantele reciproce intocmai ca si plata. In masura in care se sting datoriile urmeaza a se stinge si accesoriile si garantiile lor.

B. Compensatia conventionala -> opereaza prin conventia partilor, in conditiile in care nu sunt intrunite conditiile pt cea legala. Efectele ei - aceleasi ca pt cea legala, dar se produc de la data cand s-a incheiat conventia cu privire la compensatie.

C. Compensatia judecatoreasca -> atunci cand datoriile reciproce nu sunt lichide sau nu au ca obiect bunuri fungibile, unul dintre creditori se poate adresa instantei care poate dispune stingerea datoriilor pana la concurenta celei mai mici.

*Efectele celei judecatoresti - aceleasi ca pt cea legala, dar efectele se produc de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

2. Confuziunea

Definitie - intrunirea in aceeasi persoana atat a calitatii de debitor cat si a celei de creditor, in cadrul aceluiasi raport juridic obligational (art. 1154).

Domeniu de aplicatie - se poate aplica tuturor obligatiilor, indiferent de izvor.

+In raporturile dintre persoane fizice opereaza cu ocazia succesiunii cand se accepta pur si simplu, nu si in cazul acceptarii sub beneficiu de inventar.

Efectele confuziunii - stinge raportul juridic obligational cu toate garantiile si accesoriile sale. Deci va fi eliberat si garantul personal - fidejusorul.

~Atunci cand opereaza numai in privinta fidejusorului se va stinge numai obligatia sa accesorie de garantare iar cea principala a debitorului va continua.

~In cazul unei obligatii solidare - cand confuziunea se produce intre creditor si unul dintre codebitorii solidari, creanta nu se va stinge decat pt partea acestuia si nu profita decat in aceeasi masura celorlalti codebitori solidari.

~Confuziunea poate inceta cand inceteaza cauza care a provocat-o. =>efectele confuziunii se vor desfiinta si vechea obligatie va renaste.

3. Darea in plata

Definitie - operatia juridica prin care debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatie decat aceea la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligational.

#Schimbarea prestatiei - se face numai cu consimtamantul creditorului.

#Se aseamana cu novatia prin schimbare de obiect. Spre deosebire de aceasta insa, darea in plata are loc in momentul efectuarii platii (si nu prin conventia partilor incheiata inainte de plata).

#Ea este totodata un mod de stingere a obligatiei si nu de transformare.

Efecte - stinge datoria ca si plata.

*Atunci cand noua prestatie consta in a da un bun individual determinat, cel care face darea in plata trebuie sa fie proprietarul lucrului care inlocuieste vechea prestatie. In caz contrar ea este rezolvita pt neindeplinirea obligatiei asumate - deci subzista vechiul raport juridic obligational.

C.2.      MODURILE DE STINGERE A OBLIGATIILOR CARE NU DUC LA REALIZAREA CREANTEI CREDITORULUI

1. Remiterea de datorie

Definitie - renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului sau.

#Desi semnifica renuntarea la un drept nu este un act juridic unilateral ci un contract T presupune consimtamantul debitorului.

#Remiterea de datorie poate fi facuta si prin testament - cand constituie un legat de liberatiune.

Conditiile remiterii de datorie - remiterea de datorie fiind un contract cu titlu gratuit - implica intentia creditorului de a face o liberalitate debitorului sau.

#Daca se face prin acte intre vii - constituie o donatie indirecta si e supusa tuturor regulilor specifice acesteia, cu privire la revocare, raport, reductiune.Nu se vor aplica insa regulile de forma ale donatiei.

#Daca se face prin testament - trebuie sa indeplineasca conditiile de forma ale testamentului, validitatea ei depinzand de cea a testamentului.

Proba remiteriii de datorie - fiind un act juridic, un contract, se aplica regulile de drept comun in materie. Art. 1138 instituie prezumtii de liberare a debitorului:

a)      daca creditorul inmaneaza debitorului insusi titlul original constatator al creantei care este un inscris sub semnatura privata - prezumtie absoluta - iuris et de iure - de liberare

b)      daca crditorul remite titlul original constatator al creantei care este un inscris autentic sau copia legalizata a unei hotarari judecatoresti investite cu formula executorie - prezumtie relativa - iuris tantum - de liberare

Efectele remiterii de datorie - obligatia debitorului se stinge si debitorul va fi liberat de executarea ei. Se sting si garantiile.

~In cazul unor codebitori legati solidar - remiterea de datorie facuta unuia dintre ei libereaza si pe ceilalti, in afara de cazurile cand creditorul si-a rezervat expres drepturile impotriva acestora - dar si in acest caz se scade din datorie partea pt care s-a facut remiterea.

~Remiterea de datorie facuta unuia dintre fidejusori nu libereaza nici pe debitoru principal si nici pe ceilalti fidejusori.

2. Imposibilitatea fortuita de executare

Notiune si efecte - executarea unei obligatii a devenit imposibila datorita unui caz fortuit sau de forta majora, deci independent de vreo vina (culpa) din partea debitorului

#Poate privi obligatiile de a da un bun individual determinat, de a face si de a nu face, nu si obligatia de a da bunuri de gen (genera non pereunt).

#Daca imposibilitatea priveste o obligatie care rezulta dintr-un contract sinalagmatic, se pune problema riscului contractului care, in principiu, este suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat.

#Daca imposibilitatea este temporara - debitorul este obligat la executare numai dupa ce ea devine posibila Tin acest caz obligatia nu se stinge ci se suspenda doar executarea ei.