Complotul

Complotul

1. Continutul legal

Potrivit art. 167 C.pen., complotul consta in initierea sau constituirea unei asociatii sau grupari in scopul savarsirii vreuneia dintre infractiunile prevazute in art. 155‑163, 165 si 166¹ ori aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unei astfel de asociatii sau grupari.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este comun tuturor infractiu­nilor contra sigurantei statului.

b) Obiectul juridic special al infractiunii de complot este reprezentat de ansam­blul relatiilor sociale care se formeaza si se desfasoara in legatura cu siguranta natio­nala a Romaniei si a caror aparare este asigurata prin combaterea infractiunilor suscep­­tibile sa fie urmarite ori infaptuite de participantii la complot.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii de complot poate fi orice persoana care indeplineste conditiile raspunderii penale, cu mentiunea ca aceasta infractiune, prin natura ei, implica o pluralitate constituita de subiecti activi. Astfel, vor avea calitatea de coautori si acele persoane care sprijina sub orice forma asociatia sau gruparea (activitate care, in alte conditii, ar constitui compli­citate), pre­cum si cei care adera la asociatia sau la gruparea respectiva. In mod excep­tional, complotul poate fi savarsit de o singura persoana, atunci cand se realizeaza initierea unei asociatii sau grupari, activitate care se situeaza anterior constituirii orga­­nizatiei complotiste. Participatia penala poate fi intalnita doar sub forma insti­garii la aderarea sau sprijinirea asociatiei sau gruparii. Complicitatea nu este posibila, deoarece sprijinirea sub orice forma a asociatiei sau gruparii constituie coautorat.

b) Subiect pasiv al infractiunii este statul, ale carui structuri si a carui stabilitate sunt periclitate prin actiunile complotiste.

Nu exista nicio mentiune deosebita cu privire la timpul si locul savarsirii in­frac­tiu­nii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii de complot se realizeaza prin urmatoarele actiuni alternative: initierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unei asociatii sau grupari.

Initierea este activitatea prin care una sau mai multe persoane fac demersuri pentru a intemeia o asociatie sau grupare, incercand sa atraga aderenti la ideea de a constitui organizatia complotista, pregatind conditiile pentru constituirea acesteia.

Constituirea presupune un pas mai departe in comparatie cu initierea, etapa in care are loc nasterea efectiva a asociatiei sau gruparii care, pe baza acordului de vointa al participantilor, isi propune un plan sau program de actiune care include, printre altele, savarsirea uneia din infractiunile contra sigurantei statului prevazute in art. 155‑163, 165 si 166¹ C.pen.[1] Actiunea de constituire a asociatiei sau gruparii include si realizarea unor structuri organizatorice, cu responsabilitati si ierarhii bine conturate, stabilite in baza unui statut de functionare.

Aderarea este acea actiune prin care o persoana consimte, expres sau tacit, sa se incorporeze alaturi de ceilalti membri pentru infaptuirea scopului propus.

Sprijinirea consta in ajutorul pe care‑l acorda o persoana unei asociatii sau gru­pari, cunoscand scopurile acesteia, prin incurajarea, promisiunea de ajutor, dar mai ales prin sustinerea materiala concreta (punerea la dispozitie a unei cladiri, a unui mijloc de transport, depunerea unor sume de bani, efectuarea unor actiuni de curierat etc.).

Daca initierea si constituirea sunt actiuni care sunt efectuate anterior infiintarii unei asociatii sau grupari, aderarea sau sprijinirea presupun existenta unor aseme­nea structuri organizatorice care vor fi consolidate, prin marirea numarului membrilor sau intarirea bazei materiale a acestora.

Prin "asociatie" intelegem o grupare care are un numar nedeterminat de persoa­ne, un statut st un program de actiune, precum si o structura organizatorica de o anume com­plexitate. "Gruparea", in sensul art. 167 C.pen., este grupul mai redus de per­soane, care are o structura organizatorica mai restransa si un plan de actiune mai limitat.[2]

Continutul infractiunii de complot va fi realizat doar in masura in care asociatia sau gruparea isi propun sa savarseasca vreuna din infractiunile prevazute in
art. 155‑163, 165 si 166¹ C.pen.

b) Cerinte esentiale. In cadrul laturii obiective a infractiunii de complot, este pre­vazuta o anumita cerinta esentiala care configureaza continutul respectivei infrac­tiuni, si anume asociatia sau gruparea sa aiba ca scop savarsirea vreuneia dintre infrac­­tiunile prevazute in art. 155‑163, 165 si 166¹ C.pen.

c) Urmarea imediata consta in savarsirea actiunii incriminate si crearea unei stari de pericol pentru siguranta nationala a Romaniei.

d) Legea nu prevede producerea unui rezultat nemijlocit, ca urmare nu se ridica problema legaturii de cauzalitate intre actiune si rezultat.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savarseste infractiunea de complot este intentia directa (calificata prin scop), deoarece textul de lege conditio­neaza savarsirea actelor infractionale de existenta unui anumit scop, despre care am vorbit in randurile anterioare.

Solutia doctrinara, sub acest aspect, este discutabila, deoarece s‑ar parea ca ex­presia "in scop de" este folosita de legiuitor ca o cerinta a laturii obiective a infrac­tiunii si nu a laturii subiective; in acest caz notiunea de scop are sens de destinatie, nu de finalitate a actiunii[3]; in realitate, infractiunile de complot se pot comite atat cu intentie directa, cat si indirecta.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Fiind o infractiune comisiva intentionata, complotul este susceptibil de o desfasurare in timp a activitatii infractionale, atat sub forma actelor pregatitoare, cat si a tentativei, cu mentiunea ca actele pregatitoare nu sunt incluse printre situatiile de pedepsire prevazute de art. 173 C.pen. Infractiunea de complot se consuma in mo­mentul in care a fost savarsita una din actiunile ce constituie element material al infractiunii si daca actiunea respectiva a fost comisa in scopul in vederea caruia a fost organizat complotul. Daca asocierea faptuitorilor ar urmari alt scop, fapta ar putea constitui infractiunea prevazuta in art. 323 C.pen.

B. Modalitati. Infractiunea de complot se caracterizeaza prin existenta a patru modalitati normative alternative: initierea, constituirea, aderarea si sprijinirea. Toate aceste modalitati sunt alternative, infractiunea consumandu‑se prin executarea orica­reia dintre aceste actiuni. In cadrul fiecarei modalitati normative pot exista o varietate de modalitati de fapt.

C. Sanctiuni. Infractiunea de complot se pedepseste cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

In art. 167 alin. (2) se prevede ca pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pentru cea mai grava dintre infractiunile care intra in scopul asociatiei sau gruparii.

Daca faptele incriminate ca manifestari complotiste au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, la sanctionarea faptuitorilor se vor avea in vedere regulile specifice concursului real de infractiuni.

Alineatul ultim al art. 167 C.pen. prevede si o cauza de nepedepsire, care are in vedere exonerarea de raspundere penala a persoanei care, dupa ce a savarsit vreuna din actiunile ce constituie elementul material al infractiunii de complot, o denunta mai inainte de a fi descoperita.