Caiet de practica drept

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA - BRASOV

CAIET DE PRACTICA

I. FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului:

Prenumele studentului:

Prenumele tatalui:

Institutia de invatamant superior:

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

Facultatea:

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA BRASOV
Specializarea: DREPT

Anii de studii universitare:
Forma de invatamant: invatamant -  ZI

Anul IV de studii universitare
Semestrul 2

II.DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII

Total ore de practica: 90

Perioada de desfasurare:

Durata perioadei de practica:

Program de lucru: zilnic de la ora  ---- pana la ora ^--------

Total ore/zi: 6

DESCRIEREA ACTIVITATILOR DESFASURATE

In cadrul cabinetului de avocat "Badita Nicolae", din Baroul Gorj:

• cunoasterea dotarilor necesare desfasurarii activitatii.
• s-a participat la intocmirea documentelor specifice institutiei
• s-a asistat, in sala de judecata, la desfasurarea activitatii de judecata a unor dosare cu obiect: litigii, uzucapiune, partaj judiciar, anulare act, punere in posesie, majorarea pensiei de intretinere
• s-au desfasurat activitati cu privire la studierea dosarelor, la arhive.

I. CUNOASTEREA DOTARILOR NECESARE  ACTIVITATII

Cadrul de desfasurare a activitatii - spatiu amenajat cu toate mijloacele fixe necesare si utile (birouri, biblioteca, arhiva, fotolii, etc.);

Resurse materiale aflate la dispozitie: materialele si tehnica din dotarea biroului (produse de papetarie, calculator, imprimanta, etc.);

Resurse informationale aflate la dispozitie: coduri, legi, ordine, hotarari, instructiuni, practica judiciara, culegeri de spete, baze de date electronice, etc.;

Programul orar al biroului: programul de lucru este de 8 ore - de la ora 8⁰⁰ la ora 16⁰⁰ - in zilele cand activitatea nu este in instanta, la organele de urmarire penala, organele administratiei publice, etc. (situatii in care programul poate suferi);

II. PARTICIPAT LA INTOCMIREA DOCUMENTELOR

SPECIFICE INSTITUTIEI

Ø     -Cererea de chemare in judecata

Ø     -Intampinarea

Ø     -Cererea reconventionala

2.1 Cererea de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei de judecata pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de vointa a celui interesat de a-si afirma o pretentie si de a-si exercita dreptul de a reclama punerea in miscare a actiunii civile.

Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda, potrivit  art. 112 Codul de procedura civila, urmatoarele elemente:

1.     numele, domiciliul sau resedinta partilor ori pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Rominia, unde urmeaza a i se face toate comunicarile;

2.     numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;

3.     obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cind pretuirea este posibila;

4.     aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

5.     aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere;

6.     semnatura.

Ca forma a actiunii civile, cererea de chemare in judecata declanseaza procesul civil si, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecata:

Ø     investeste instanta cu solutionarea litigiului;

Ø     constituie baza raportului procesual civil ce se formeaza intre reclamant si parat, fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului;

Ø     exprima optiunea reclamantului, in cazul competentei teritoriale alternativ, de a alege instanta competenta, optiune asupra careia nu poate reveni;

Ø     opereaza punerea in intarziere a paratului;

Ø     face sa intrerupa prescriptia dreptului la actiune, insa pentru a produce efectul imperativ de prescriptie trebuie ca cererea sa fie introdusa inauntrul termenului si sa nu fie respinsa, anulata, perimata sau reclamantul sa nu fi renuntat la ea.

2.2. Intampinarea

Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata si urmareste sa se apere fata de pretentiile reclamantului.

Intampinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedura civila: exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului; raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii; dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de  cerere - cind va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor; semnatura.

Intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenul prevazut de lege, a intampinarii, atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a mai invoca exceptii in afara celor de ordine publica. 

2.3. Cererea reconventionala

Cererea reconventionala este mijlocul procedural prin care paratul formuleaza pretentii proprii fata de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Ea se judeca odata cu cererea principala, insa, cand aceasta este in stare de a fi judecata, instanta va putea judeca deosebit.

III. PARTICIPAREA ALATURI DE AVOCAT LA AUDIERI IN INSTANTA

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

Procesul civil este activitatea desfasurata de: instanta, parti, organul de executare si alte organe sau persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile, precum si raporturile dintre acesti participanti, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararii judecatoresti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege.

In cadrul infaptuirii justitiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfasoara organele de stat competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictelor ce se ivesc in circuitul civil.

Procesul civil serveste ca forma speciala a constringerii de stat pentru valorificarea in concret a dreptului subiectiv incalcat si prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.

3.1. Etapa scrisa a procesului civil

Ø     Cererea de chemare in judecata;

Ø     Intampinarea;

Ø     Cererea reconventionala;

Ø     Masurile asiguratorii;

Ø     Citarea si comunicarea actelor de procedura

3.2. Etapa dezbaterilor

Ø     Sedintele de judecata;

Ø     Exceptiile procesuale;

Ø     Probele in procesul civil;

Ø     Proba prin inscrisuri;

Ø     Proba prin declaratiile martorilor;

Ø     Marturisirea (recunoasterea);

Ø     Proba prin rapoartele de expertiza;

Ø     Cercetarea la fata locului;

Ø     Prezumtiile;

Ø     Incidente procedurale care pot aparea in cursul judecatii;

Ø     Suspendarea judecatii;

Ø     Perimarea;

Ø     Actele de dispozitie ale partilor;

Ø     Renuntarea reclamantului;

Ø     Achiesarea;

Ø     Tranzactia .

3.3. Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii

Dupa inchiderea dezbaterilor, judecatorii delibereaza in secret asupra solutiei ce urmeaza sa dea fiecarei cauze. Rezultatul deliberarii are loc printr-o minuta scrisa de catre un membru al completului de judecata si care a participat la judecata cauzei. Solutia se consemneaza in condica de sedinta, iar dupa aceasta, intotdeauna, se pronunta in sedinta publica, chiar in lipsa partilor.

Hotararea judecatoreasca

Hotararea desemneaza actul de dispozitie prin care instanta, realizand o adevarata activitate de judecata, transeaza un litigiu, rostind dreptul si stabilind masuri pentru recunoasterea, ocrotirea sau valorificarea lui.

3.4. Studii de caz intalnite pe perioada activitatii de practica.

3.4.1 Speta : Dreptul la uzucapiune.

Prin sentinta civila nr. 7215/13.05.2008 a Judecatoriei Brasov, ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 448 R/22. 05.2009 a Tribunalului Brasov- Sectia a IV-a Civila , s-a admis in parte cererea formulata de reclamanta M. E. in contradictoriu cu paratii I. F. si I. I. , constatandu-se ca reclamanta a dobandit, prin uzucapiunea de lunga durata, dreptul de proprietate asupra terenului situat in Brasov str. O. nr. 16, in suprafata de 200 mp, precum si prin accesiune imobiliara artificiala dreptul de proprietate asupra constructiilor edificate pe acesta, respectiv casa de locuit compusa din 3 camere, marchiza, bucatarie si camara - in suprafata utila de 48,57 mp, alt corp - compus din hol si bucatarie, in suprafata utila de 14,70 mp, intregul imobil - teren si constructii - avand urmatoarele vecinatati: latura de N - pe o lungime de 47,77 m - imobilul din str. O. nr. 14; latura de S- pe o lungime de 46,72 m - imobilul din str. O. nr. 18; latura de E - pe o lungime de 20,00 m - str. O. , latura de V - pe o lungime de 16,40 m - teren in posesia proprietarului din str. O. nr. 18. Totodata s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata din oficiu cu privire la cererea reclamantei de constatare a dobandirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren de 658,88 mp din Brasov str. O. nr. 16, si, in consecinta, s-a respins aceasta cerere ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a avut in vedere ca prin cererea formulata si inregistrata pe rolul acestei instante la data de 06.05.2009, sub nr. 11984/302/2009, reclamanta M. E. a chemat in judecata pe paratii I.F. si I.I., solicitand instantei sa pronunte o hotarare prin care sa constate dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului situat in Brasov str. O. nr. 16, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani, precum si asupra constructiei edificate pe acest teren compusa din 3 camere, un hol, doua bucatarii, bai si garaj, ca efect al accesiunii imobiliare artificiale, fara cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca prin inscrisul sub semnatura privata incheiat la data de 12.07.1967 si intitulat "chitanta", a cumparat de la I.D. un teren in suprafata de 200 mp situat in Brasov, str. O. nr. 16, la pretul de 4000 lei.

Reclamanta precizeaza ca I. D. a decedat la data de 23.11.1971, motiv pentru care i-a chemat in judecata pe mostenitorii acesteia, respectiv paratii si ca din relatiile primite de la Camera Notarilor Publici rezulta ca nu s-a dezbatut succesiunea de pe urma defunctei I. D. Reclamanta mai arata ca la data semnarii inscrisului sub semnatura privata intitulat "chitanta", a achitat pretul pentru teren si a intrat in posesia acestuia, data de la care a posedat in mod continuu, neintrerupt, netulburat, ca adevarat proprietar. Se mai precizeaza ca dupa achizitionarea terenului, reclamanta a edificat pe acesta o constructie compusa din 3 camere, un hol, magazie si WC si ulterior o construit o camera si doua holuri.

In drept, actiunea a fost intemeiata pe art.1890 C. civil, art. 492 cod civil.

In dovedirea actiunii, instanta a incuviintat reclamantei proba cu inscrisuri, cu interogatoriul paratilor, cea testimoniala cu 2 martori si proba cu expertiza tehnica imobiliara, care s-a depus la dosarul cauzei la data de 10.11.2006. In sedinta publica din 13.11.2006, instanta a audiat martorii incuviintati reclamantei, I. V. si O. I. , declaratiile acestora fiind consemnate separat si atasate la dosarul cauzei.

La termenul de judecata de fata, reclamanta si-a precizat oral actiunea in sensul majorarii latimii obiectului cererii la 858,88 mp.

La acelasi termen de judecata, a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor cu privire la cererea reclamantei de constatare a dreptului de proprietate pentru suprafata de 658,88 mp.

In temeiul art. 137 Cod procedura civila, instanta se va pronunta cu prioritate pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, asupra careia a retinut urmatoarele:

Instanta a avut in vedere, in primul rand, ca reclamanta fiind cea care initiaza cererea de chemare in judecata, are obligatia sa faca dovada calitatii procesuale in cauza, inclusiv cea a paratilor, concluzie ce rezulta din art. 112 C.proc.civila, in conditiile in care legitimarea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecatii.

Uzucapiunea este reglementata de Codul civil ca fiind o sanctiune ce opereaza numai impotriva proprietarului nediligent, astfel incat este admis faptul ca in astfel de cereri de chemare in judecata, calitate procesuala pasiva nu poate avea decat proprietarul nediligent, avand in vedere ca acesta, prin pasivitatea sa indelungata, s-a desesizat de bun, permitand intrarea unei alte persoane in posesia acestuia.

In fapt, instanta a retinut ca reclamanta M. ( fosta A. ) E. a dobandit, prin chitanta sub semnatura privata incheiata la data de 12.07.1967, de la numita I. D., posesia unui teren loc de casa in suprafata de 200 mp, situat in Brasov, str. O. nr. 16.

De asemenea, a mai retinut instanta din adeverinta nr. A/109690/845/ 6.07.2006 eliberata de Primaria Brasov- Directia de Taxe si Impozite Locale, ca la rolul fiscal ca titular de rol a figurat A. E. , adica reclamanta, conform chitantei sub semnatura privata din data de 12.07.1967, cu vanzator I. D. Suprafata de teren cu care reclamanta figureaza inregistrata la rolul fiscal este de 200 mp.

Si in evidentele cadastrale ale Primariei Municipiului Brasov, intocmite pe baza de declaratii in anul 1986, imobilul situat in str. O. nr. 16, a fost inscris cu teren in suprafata de 202 mp, categoria de folosinta "constructii si curti", proprietate particulara, cu posesor de parcela la data intocmirii evidentelor A. E.

Din declaratia martorei O. I., audiata in cauza sub prestare de juramant religios, instanta a retinut ca " de la I. D. reclamanta a cumparat 200 mp si cam prin 1969, reclamanta si-a extins proprietatea, luand teren dintr-un teren viran pe care l-a cultivat". Martora a mai declarat ca nu stie al cui era terenul pe care s-a extins reclamanta, "respectiv cel alaturat suprafetei de 200 mp cumparata de la I. D. "

Fata de situatia de fapt mai sus retinuta, instanta considera ca reclamanta nu a facut dovada in cauza, astfel cum o obliga art. 1169 cod civil, a calitatii procesuale pasive cu privire la suprafata de teren de 658,88 mp. Cu alte cuvinte, nu exista nici un indiciu si nici o proba la dosar ca autoarea paratilor sau paratii i-ar fi instrainat reclamantei si restul de 658,88 mp. Dimpotriva, toate probele de la dosar indica ca autoarea paratilor a instrainat reclamantei numai suprafata de teren de 200 mp, diferenta de teren de 658,88 mp fiind luata in stapanire de reclamanta, pur si simplu prin ocupatiune - potrivit martorei O. I. (care foloseste expresia "reclamanta si-a extins proprietatea, luand teren dintr-un teren viran"). Or, atata timp cat nu este dovedit ca autoarea paratilor a avut in proprietate toata suprafata de teren solicitata de reclamanta, respectiv de 858,88 mp (conform masuratorilor expertului numit in cauza), paratii I. F. si I. I. nu au calitate procesuala pasiva cu privire la cererea reclamantei de constatare a dobandirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren de 658,88 mp din Brasov str. O. nr. 16 .

Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata din oficiu cu privire la cererea reclamantei de constatare a dobandirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren de 658,88 mp din Brasov, str. O. nr. 16, si, in consecinta, va respinge aceasta cerere, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pe fond, instanta apreciaza ca actiunea reclamantei este intemeiata in parte. Astfel, din declaratiile martorelor audiate in cauza, instanta a retinut ca reclamanta a exercitat si exercita in mod continuu si neintrerupt, sub nume de proprietar, posesia asupra terenului in suprafata de 200 mp, din Brasov str. O. nr. 16 din anul 1969 si pana in prezent, inclusiv.

Considerand indeplinite conditiile prev. de art.1847 si 1890 C. civil si dovedit faptul ca reclamanta a exercitat o posesie utila, continua, neintrerupta, netulburata si sub nume de proprietara asupra terenului in suprafata de 200 mp, din TG-JIU, str. O. nr. 16, instanta urmeaza sa admita in parte actiunea acesteia si sa constate ca a dobandit, prin uzucapiunea de lunga durata, dreptul de proprietate asupra terenului situat in Brasov, str. O. nr. 16, in suprafata de 200 mp. Instanta a mai avut in vedere, in afara inscrisurilor mai sus mentionate si analizate, si raportul de expertiza tehnica imobiliara intocmit de expert L. G., care a masurat terenul si vecinatatile acestuia.

De asemenea, instanta a mai retinut, atat din declaratia martorilor, cat si din raportul de expertiza tehnica intocmit, ca reclamanta a construit pe terenul in suprafata de 200 mp o casa de locuit compusa din 3 camere, marchiza, bucatarie si camara - in suprafata utila de 48,57 mp, alt corp - , compus din hol si bucatarie, in suprafata utila de 14,70 mp. Fata de cele aratate, retinand caracterul retroactiv al uzucapiunii si faptul ca reclamanta a dovedit ca a edificat constructiile din mijloace proprii, instanta urmeaza sa constate, in temeiul art. 488 si 492 C. civil, ca aceasta a dobandit, prin accesiune imobiliara artificiala, si dreptul de proprietate asupra constructiei aratate mai sus.

Se va lua act ca nu se solicita cheltuieli de judecata, vazand art. 274 C.p.c..

Rezolutia contractului de vanzare-cumparare poate fi ceruta, in principiu, de partea care se declara gata sa execute obligatia asumata cu conditia, insa, a dovedi culpa contractantului.

3.4.2 Speta;Anulare act.

La data de 7.05.2009. R.P. i-a chemat in judecata pe sotii A.P. si F.P., solicitand instantei sa dispuna desfiintarea contractului prin care reclamantul a cumparat de la parati un tablou, precum si obligarea acestora sa ii restituie suma de 4.000 lei. Cererea de chemare in judecata a fost depusa la registratura instantei, personal de catre reclamant, caruia i s-a comunicat primul termen de judecata.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a cumparat de la parati, la data de 12.08.2006, un tablou semnat de pictorul S.L. pentru pretul de 30.000 lei, din care 4.000 lei au fost remisi la incheierea contractului cand a fost predat si tabloul catre cumparator, restul de pret urmand a fi platit in termen de 6 luni de la incheierea contractului. In decembrie 2006, consultand un expert in materie, a aflat ca tabloul este doar o reproducere. Intrucat intentia lui a fost aceea de a avea originalul, iar nu o simpla reproducere, se impune desfiintarea contractului si obligarea paratilor sa ii restituie avansul platit.

La primul termen de judecata nu s-a prezentat niciuna dintre parti, iar instanta constatand ca reclamantul nu a fost citat, a acordat un nou termen, dispunand citarea tuturor partilor.

La termenul de judecata urmator au fost prezenti in sala de sedinta reclamantul R.P., precum si B.P., avocatul paratilor, care a afirmat ca paratul A.P. a decedat la data de 11.05.2009. In baza acestei afirmatii, instanta a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a lui A.P. si a dispus scoaterea acestuia din cauza, acordand, din oficiu, un nou termen in vederea propunerii probelor. Totodata, a pus in vedere avocatului paratului ca are obligatia de a formula intampinare.

La cel de-al treilea termen de judecata s-a depus intampinarea, prin care s-a invocat exceptia prescriptiei extinctive, intrucat actiunea a fost introdusa dupa expirarea atat a termenului de 6 luni stabilit de art. 5 din Decretul nr. 167/1958, cat si a termenului de un an prevazut de art. 11 din acelasi act normativ, iar in subsidiar, s-a solicitat respingerea actiunii, deoarece vanzatorii au fost de buna-credinta la incheierea contractului, astfel incat instanta ar trebui sa dispuna doar reducerea pretului la suma deja remisa, lucrul vandut nefiind absolut impropriu intrebuintarii.

La acelasi termen de judecata, instanta a incuviintat reclamantului proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul paratului si proba testimoniala, iar pentru parat proba cu inscrisuri si proba testimoniala, punand in vedere partilor sa asigure prezenta martorilor propusi, iar avocatului paratului sa asigure prezenta clientului sau in vederea luarii interogator

3.4.3 Asistarea la sedintele de judecata din  data de 14 mai 2009

Numar unic dosar : 5882/90/2009

Inregistrat in data de : 6.05.2009

Obiect dosar : anulare act

Materia juridica : Civil

Stadiu procesual : Apel

Parti

Diaconu Petrica reprezentat de Diaconu Nicolae : Apelant

Comisia locala de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat

Comisia judeteana pentru aplicarea Legii 18/1991 : Intimat

Ene Laura : Intimat

Numar unic dosar : 989/90/2009

Inregistrat in data de : 15. 05.2009

Obiect dosar : partaj judiciar

Materia juridica : Civil

Stadiu procesual : Apel

Parti :

Nicula N Nicolae : Apelant

Nicula Constantin : Intimat

Nicula Ionel : Intimat

Nicula Maria : Intimat

Ø     s-a calificat calea de atac ca fiind recurs si, in vederea constituirii legale a completului,

Ø     s-a amanat judecarea cauzei la data de 0.

IV . STUDIEREA DIN ARHIVA CABINETULUI A DOCUMENTELOR REALIZATE IN CAUZELE DEJA INCHEIAITE DE CABINETUL RESPECTIV.

La data de 4 aprilie 2007, R.D. si alti patru reclamanti au chemat in judecata pe paratii S.H., A.C. si SC Neptun Construct SRL solicitand sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare - cumparare, autentificat sub nr. 3851/20.08.2002 de Biroul Notarului Public "M.E." privind un imobilul situat in Tg.- Jiu.

Prin sentinta civila nr. 4201 din 24 iunie 2003 Judecatoria Brasov a admis exceptia de necompetenta materiala invocata de parate si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Brasov. S-a retinut ca "normele de procedura civila au in vedere, la stabilirea competentei materiale a instantelor judecatoresti, criteriul valorii obiectului litigiului, fara insa a reglementa regulile in functie de care cererile pot fi clasificate in evaluabile sau neevaluabile in bani" si aceasta imprejurare "nu presupune ca, pentru determinarea competentei, trebuie sa se recurga la dispozitiile legale speciale edictate in materia taxelor de timbru si, implicit, actiunea in constatarea nulitatii unui act juridic sa fie calificata ca fiind neevaluabila" in bani .

Avand in vedere si clauzele contractului a carui desfiintare se cere, instanta a retinut ca valoarea obiectului litigiului este de 5.014.920.564 lei (pretul vanzarii imobilului), asa incat competenta de solutionare a cauzei revine tribunalului potrivit art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedura civila.

Tribunalul Brasov a invocat, din oficiu, exceptia necompetentei materiale si, prin sentinta civila nr. 759 din 19 decembrie 2003, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Brasov, ca instanta de fond .

S-a retinut ca, solicitandu-se constatarea nulitatii absolute a unui contract de vanzare - cumparare, actiunea are un caracter personal, nu este evaluabila in bani si, conform art. 1 Cod procedura civila, competenta de solutionare in fond a cauzei apartine judecatoriei.

Primind dosarul pentru solutionarea conflictului negativ de competenta, Curtea de Apel Craiova sectia a III a civila, prin sentinta nr. 10 din 3 martie 2004, a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Brasov. Curtea de apel a stabilit ca obiectul actiunii este neevaluabil in bani, asa incat devin incidente dispozitiile art. 1 Cod procedura civila, si, ca urmare, competenta de solutionare in fond a cauzei apartine Judecatoriei. Totodata, s-a retinut ca reclamantii, nu au solicitat repunerea in situatia anterioara incheierii contractului in discutie, aceasta fiind singura ipoteza in care competenta s-ar fi putut stabili in raport de valoarea imobilului vandut.

Impotriva ultime hotarari au declarat recurs paratele sustinand ca "repunerea in situatia anterioara" incheierii unui act juridic este un efect implicit al constatarii nulitatii, indiferent daca este sau nu solicitata ca atare prin actiune . Or, din acest punct de vedere obiectul cererii de chemare in judecata este evaluabil in bani si, drept consecinta, competenta in prima instanta apartine tribunalului in conformitate cu art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedura civila, asa cum, in mod corect, a stabilit judecatoria.

Recursul nu este fondat.

Prin cererea de chemare in judecata, intimatii-reclamanti au cerut doar constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 3851/20.08.2002, fara a solicita si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic.

Efectul principal al constatarii nulitatii absolute al unei conventii este repunerea partilor in situatia anterioara, dar aceasta cerere trebuie sa se constituie ca un capat de actiune distinct.

Reclamatii au calitatea de terti fata de contractul de vanzare - cumparare incheiat de parati, ocupa imobilul respectiv in calitate de chiriasi si se afla in posesia si folosinta bunului care, desi a fost vandut, nu a fost predat cumparatorului

Pentru reclamanti nu prezenta interes sa ceara repunerea partilor in situatia anterioara, cata vreme "restituirea prestatiilor" poate avea loc numai intre partile care au incheiat contractul de vanzare - cumparare, respectiv intre parati.

Asa fiind, in mod judicios, curtea de apel a retinut ca obiectul actiunii este neevaluabil in bani si a stabilit, potrivit art. 1 Cod procedura civila, ca procesul revine spre competenta solutionare judecatoriei, ca instanta de fond .

Drept urmare, recursul s-a respins ca nefondat