Fata de prevederile art. 653 C. civ. este evident ca legatarii nu sunt mostenitori sezinari. Se pune, astfel, problema modalitatii de punere a lor in posesie, cu toate ca, in principiu, ei dobandesc drepturile ce formeaza obiectul legatelor de la data deschiderii succesiunii. Trimiterea in posesie a legatarilor are loc sub forma predarii legatelor reglementata de art. 889, art. 891, art. 895 si art. 899 alin. (2) C. civ.

Vom analiza pe rand dobandirea posesiei mostenirii de catre legatarii universali, legatarii cu titlu universal si legatarii cu titlu particular.

- Predarea legatelor universale

- Predarea legatelor cu titlu universal

- Predarea legatelor cu titlu particular

Predarea legatelor universale

Legatarii universali, potrivit art. 889 C. civ., cand testatorul are mostenitori rezervatari, pot cere predarea legatului de la acestia. Mostenitori rezervatari sunt descendentii, ascendentii privilegiati si sotul supravietuitor dintre care insa numai descendentii si ascendentii privilegiati sunt si mostenitori sezinari. Asa fiind, rezervatarii care sunt si sezinari pot fi solicitati sa predea legatele din momentul deschiderii succesiunii, iar sotul supravietuitor, care nu este si mostenitor sezinar, numai dupa insezinare. In doctrina s-a precizat ca acesta din urma nu poate fi tinut la predarea legatelor de la data deschiderii succesiunii ci numai de la punerea lui in posesie intrucat nu poate transmite ceea ce el insusi nu are ¹ . Punerea in posesie a sotului supravietuitor si a legatarului universal se poate realiza, fie prin intermediul procedurii succesorale notariale (gratioase), fie pe calea justitiei, in acelasi timp.

Mostenitorii rezervatari tinuti la predarea legatelor o pot face fie de bunavoie la cererea legatarilor, fara nici o alta formalitate, fie pe cale judecatoreasca daca au aparut neintelegeri intre ei si legatari. Cand legatarul se afla in posesia bunurilor care formeaza obiectul legatului universal, el poate uza de actiunea in constatare, bazata pe prevederile art. 111 C. proc. civ., iar daca nu se afla in posesia bunurilor va uza de actiunea in realizare

Predarea legatelor, s-a spus ^{3 ,} poate fi acceptata expres sau tacit. Ea are loc expres prin eliberarea certificatului de mostenitor cu acordul mostenitorilor rezervatari, iar tacit, prin lasarea legatarului in stapanirea bunurilor, cand acestea se afla la el. Daca legatarul universal a fost instituit printr-un testament autentic, notarul competent a instrumenta eliberarea certificatului de mostenitor va cita numai mostenitorii rezervatari, iar in cazul in care nu exista astfel de mostenitori va cita numai legatarul. Daca este vorba de un testament olograf sau mistic urmeaza a fi citati si mostenitorii legali nerezervatari [art. 75 alin. (2) din Legea nr. 36/1995]. Mostenitorii legali nerezervatari, necitati, in cazul testamentului autentic pot, desigur, ataca prin actiune in justitie testamentul ⁴ .

Punerea in posesie a legatarului universal, potrivit regulilor consacrate in materie trebuie facuta si in ipoteza in care acesta este mostenitor sezinar, intrucat el pretinde legatul in baza testamentului si nu a legii, iar ca mostenitor testamentar nu are sezina ⁵ .

Legatarii universali au dreptul, potrivit art. 890 C. civ., la fructele bunurilor succesorale numai din ziua in care au cerut punerea lor in posesie, sau din ziua in care au exercitat posesiunea mostenirii cu acordul mostenitorilor legali. Ei au insa dreptul la fructe de la deschiderea mostenirii, daca nu exista mostenitori rezervatari intrucat fructele nu pot fi atribuite mostenitorilor legali nerezervatari, caci ei, prin ipoteza, au fost exheredati ⁶ . Situatia este aceeasi si atunci cand nu exista mostenitori legali si chiar daca legatarii universali nu au exercitat posesiunea de la data deschiderii mostenirii.

Potrivit art. 891 C. civ., in cazul in care nu exista mostenitori rezervatari, cererea de punere in posesie a legatarului universal se va face catre notarul public competent, potrivit Legii nr. 36/1995. In caz de neintelegere intre legatarul universal si mostenitorii nerezervatari ai defunctului exheredati prin testament cererea se va adresa instantei de judecata.

Referat: Contractul de mandat - notiuni generale. Conditii de valabilitate ale mandatului1 Referat: Contract de Colaborare

Predarea legatelor cu titlu universal

Articolul 895 C. civ. reglementeaza mai multe ipoteze privind predarea legatelor cu titlu universal. Predarea se face, la fel ca in cazul legatului universal, de bunavoie sau, in caz de neintelegere, prin actiune in justitie, astfel:

- daca exista numai mostenitori rezervatari, legatarul cu titlu particular va cere punerea in posesie de la acestia;

- daca nu exista mostenitori rezervatari, cererea se va adresa celorlalti mostenitori legali, dar dupa punerea lor in posesie;

- daca exista mostenitori legali din ambele categorii (rezervatari si nerezervatari) punerea in posesie se va cere de la cei rezervatari, cata vreme ceilalti nu au fost pusi in posesie, iar daca au fost pusi in posesie se va cere de la acestia din urma;

- daca nu exista mostenitori rezervatari, dar exista un legatar universal, predarea se va cere acestuia, dupa punerea lui in posesie;

- daca exista atat mostenitori rezervatari cat si un legatar universal, predarea se va cere acestuia din urma, dupa punerea sa in posesie intrucat plata legatelor se poate face numai din cotitatea disponibila care, potrivit legii revine legatarului.

Potrivit art. 898 C. civ. legatarul cu titlu universal are dreptul la fructe de la data la care a cerut punerea in posesie sau de la data la care legatul i-a fost predat de bunavoie de catre cei tinuti la executarea acestuia.

Predarea legatelor cu titlu particular

Dreptul legatarului cu titlu particular asupra lucrului legat se naste din ziua mortii testatorului [art. 899 alin. (1) C. civ.]. El nu va putea insa intra in posesia lucrului legat decat din ziua in care a cerut in justitie predarea legatului de la cei tinuti la executare sau i s-a predat legatul de bunavoie [art. 899 alin. (2) C. civ.]. Punerea in posesie nu mai este necesara in ipoteza in care este vorba de un legatum liberationis (adica de un legat prin care s-a dispus iertarea legatarului de o datorie catre defunct) intrucat, in acest caz datoria se stinge de drept de la data deschiderii succesiunii.

Predarea legatului se va cere de la mostenitorii legali, sau de la legatarul universal sau cu titlu universal, dupa caz, iar cand testatorul a insarcinat pe un alt legatar cu titlu particular cu plata legatului, predarea se va cere de la acesta. In cazul sumelor de bani depuse la CEC, cand legatarul a fost desemnat prin clauza testamentara, acesta va putea pretinde sumele aflate in cont din momentul deschiderii succesiunii ¹ .

Legatarul cu titlu particular nefiind nici succesor universal, nici cu titlu universal, nu poate uza de petitia de ereditate si nici de actiunea in imparteala. Pentru a intra in stapanirea obiectului legatului, el are la indemana mai multe actiuni, functie de natura dreptului care formeaza obiectul legatului si uneori de faptul daca bunul se afla in posesia sa sau nu, astfel:

a) daca, de pilda, legatarul se afla in posesia bunului ce formeaza obiectul legatului, dar i se contesta dreptul, el are la indemana actiunea in constatare, reglementata de art. 111 C. proc. civ.;

b) daca obiectul legatului este un drept real asupra unui lucru individual-determinat legatarul se poate indrepta impotriva detinatorului bunului, potrivit art. 899 alin. (1) C. civ., prin actiunea reala in revendicare, in cazul in care este vorba de un drept de proprietate si prin actiunea confesorie, daca este vorba de un alt drept real;

c) daca obiectul legatului este format dintr-un drept de creanta, legatarul poate obtine legatul printr-o actiune personala intemeiata pe testament [art. 902 alin. (1) C. civ.], care este prescriptibila in termenul general de prescriptie. Actiunea este divizibila, proportional cu partile ereditare ale mostenitorilor universali sau cu titlu universal impotriva carora legatarul s-a indreptat. Riscul insolvabilitatii unuia sau altuia dintre mostenitori va fi suportat, in atare ipoteza, de catre legatar. Impartirea creantei intre debitori nu are loc atunci cand creanta este indivizibila prin natura sa sau prin dispozitia testatorului. Testatorul mai poate dispune solidaritatea obligatiei succesorilor in executarea obligatiei (art. 1041 C. civ.) ² sau poate insarcina cu plata obligatiei numai pe unul dintre ei. Actiunea se va indrepta impotriva tertului debitor in cazul in care obiectul legatului este format din creanta testatorului impotriva acestuia (legatum nominis) ³ . In cazul indivizibilitatii obiectului legatului, actiunea se poate indrepta pentru intreg impotriva oricaruia dintre debitori, iar debitorul solvens se va putea indrepta, prin actiunea recursorie, impotriva celorlalti debitori;

d) daca obiectul legatului cu titlu particular este o suma de bani, pentru garantarea executarii legatului, legatarul poate uza de actiunea ipotecara intemeiata pe art. 902 alin. (2) C. civ. Aceasta ipoteca este supusa principiilor publicitatii si specialitatii si confera legatarului dreptul de urmarire si de preferinta asupra imobilelor ereditare cu privire la care legatarul a luat inscriptie ⁴ . Ba mai mult, legatarul poate sa ceara plata intregii sale creante de la succesorul in lotul caruia a fost cuprins imobilul privitor la care s-a luat inscriptia ipotecara, solutie consacrata expres de art. 902 alin. (2) C. civ., dar criticata pe buna dreptate in doctrina. In adevar, ipoteca legatarilor nu vine sa garanteze o creanta unitara impotriva defunctului, ci una impotriva mostenitorilor, care se naste divizata, astfel ca intinderea garantiei depaseste dreptul garantat ⁵ .

Desi legatarul cu titlu particular nu este tinut de plata pasivului mostenirii, el nu poate cere predarea legatului pana la achitarea integrala a datoriilor succesorale, chiar chirografare, facandu-se aplicarea principiului nemo liberalis nisi liberatus. Creditorii succesiunii au preferinta fata de legatarul singular ⁶ . Daca este vorba de mostenitori rezervatari si acestia apreciaza ca li s-a incalcat rezerva succesorala ei pot cere reductiunea legatului in limitele cotitatii disponibile ⁷ .

Legatarii cu titlu particular au dreptul la predarea bunurilor ce formeaza obiectul legatelor in natura impreuna cu accesoriile acestora (art. 903 C. civ.). In aceasta ordine de idei s-a precizat in doctrina ca starea bunului trebuie sa fie aceea din momentul mortii testatorului. Legatarul are dreptul la imbunatatirile si adaosurile facute inainte de moartea testatorului, precum va trebui sa suporte si stricaciunile suferite de bun inainte de aceasta data (art. 903-904 C. civ.). Debitorii predarii vor raspunde de degradarile suferite de lucru din culpa lor, dar pot pretinde sa li se intoarca cheltuielile necesare si utile facute cu acel bun.

Legatarul cu titlu particular este indreptatit la fructele bunului legat din ziua cererii de punere in posesie sau din ziua in care, de bunavoie, i s-a predat acel bun [art. 899 alin. (1) C. civ.]. In mod exceptional el este indreptatit la fructe de la data deschiderii mostenirii, cand testatorul a dispus in mod expres aceasta sau cand legatul are ca obiect o renta viagera sau o pensie de intretinere (art. 900 C. civ.).