Tumori ale glandelor salivare accesorii

Tumori benigne

Pe seama glandelor salivare accesorii se dezvolta frecvent chisturi, (mucoid, ranula) si rar tumori propriu-zise (adenom, adenom pleomorf);

1. Chistul mucoid. (mucocel) se formeza in urma microtraumatismelor legate de obiceiuri vicioase sau ticuri (muscarea buzei)

Localizarea cea mai frecventa este pe buza inf, dar se intalneste si pe obraji, fata ventrala a limbii. Clinic apare ca un nodul de 3-15 mm, nedureros, fluctuent, acoperit de mucoasa subtire ce lasa sa. se vada prin transparenta continutul albastrui (asemenea albusului de ou). Microscopic, cavitatea chistica provenita prin dilatatia unui canal excretor delimitata de o membrana (epiteliu pluristratificat + zona de scleroza periferica) si este inconjurata de glande salivare mici ce prezinta dilatatii canaliculare (realizand microchisturi).

Extirparea in totalitate imprena cu glandele din jur duce la vindecarea fara recidive.

2. Ranula (grenouillette sau broscuta) este intalnita in special la copii si adolescenti. Exista 2 teorii etiopatogenice:

- incluzia si transformarea chistica a resturilor embrionare din arcul II branhial sau din canalul tireoglos (Neuman)

- transformarea chistica a acinilor unor glande salivare din planseulbucal in urma obturarii canalelor de excretie sau a infectiei (van Hippel, Thoma, Delaire).

Clinic apare ca o formatiune chistica localizata in planseul bucal, frecvent in regiunea sublinguala (etajul supramilohioidian), paramedian, nedureroasa, de coloratie albastruie-deschis, acoperita de mucoasa subtire prin a carei transparenta se observa continutul lichidian. La palpare este moale, elastica, nedureroasa. Rar, ranula poate depasi muschiul milohioidian si atunci evolueaza si spre regiunea submandibulara pe care o deformeaza (ranula 'in bisac'). In aceste cazuri la palparea bimanuala continutul poate fi impins dintr-un compartiment in altul. Exceptional poate fi depasita linia mediana. Pe masura ce creste in volum, ranula determina tulburari functionale: de fonatie, masticatie si deglutitie.

Histologic, prezinta o membrana cu 3 straturi si un continut lichidian clar, vascos, ca albusul de ou, bogat in albumina si mucina. Tratamentul este numai chirurgical.

3. Adenomul

Cel mai frecvent este localizat la buza superioara - dand aspect de buza dubla (prolaps labial). La palpare se percepe o aglomerare de noduli mici, rotunzi, nedurerosi, insiruiti de la o comisura la alta. Poate fi localizat si in alte zone unde se gasesc glande salivare mici.

Eseu: Boli cauzate de alimentatia nesanatoasa Eseu: Cresteti consumul fibrei - plantele si rolul lor in alimentatie

4. Adenomul pleomorf (tumora 'mixta')

Poate fi intalnit pe buze, obraji, limba, planseu bucal, palat moale si dur. Debutul este nodular cu.evolutie lenta, de cativa ani, nedureroasa, bine delimitata, de consistenta renitenta, nu infiltreaza tesuturile din jur, se poate ulcera si uneori degenereaza malign.

Tumori maligne

Tumorile maligne pr-zise ale gl.salivare accesorii sunt rare si in peste 50% din cazuri se localizeaza in regiunea palatina. Ele afecteaza insa si glandele labiale, geniene, linguale, retromolare.

Adenoamele polimorfe sunt rare. Mai frecvente sunt carcinoamele adenoid chistice, tumorile mucoepidermoide si adenocarcinoamele. Extirparea completa a tumorii poate impune uneori rezectia intinsa sau chiar totala a maxilarului asociata cu radioterapie si/sau chimioterapie.

Adenomul pleomorf

Este cea mai frecventa din toate tumorile salivare (50-75%), are localizare in 80% din cazuri in parotida. Apare mai frecvent la femei in jur de 50 ani.

Prezinta 3 caracteristici microscopice esentiale:

falsa incapsulare

variabilitate histologica (aspect condroid, mixoid, mucoid etc.) in aceeasi tumora;

pluralitatea focarelor tumorale (in jurul tumorii principale se pot gasi multipli noduli tumorali).

Clinic tumora debuteaza asimptomatic fiind deseoperita intaplator sub forma de nodul dur, nedureros, mobil. Cresterea este lenta, ajungandu-se la dimensiunea unei nuci sau a unui mar

Netratata corect sau in timp util poate recidiva sau maligniza (carcinom in adenom pleomorf)

Tratamentul este chirurgical si consta in extirparea in tesut sanatos impreuna cu parenchimiil glandular (datorita caracteristicilor histologice ale tumorii in scopul prevenirii recidivelor) interventie denumita parotidectomie (cand localizarea este in parotida) subtotala sau totala cu pastrarea nervului facial si sialadenectomie submandibulara cand localizarea tumorii este in glanda submandibulara

Tumori maligne ale glandelor salivare

Carcinomul adenoid chistic (cilindrom)

Tumora maligna mai frecventa intre 45-55 ani. Se localizeaza mai ales in glandele submandibulare si sublinguale si in cele din bolta palatina. Aparent incapsulata, tumora are caracter invaziv, evolutie mai rapida, se insoteste de dureri din cauza extensiei perinervoase, da recidive tardive si frecvent metastaze: pulmonare, ganglionare sau osoase (progreseaza in lungul tecilor nervoase si da metastaze pe cale sanguina)

Carcinoamele (Adenocarcinomul, carcinomul epidermoid si nediferentiat)

Se intalnesc mai ales la pacienti in varsta (50-60 ani), avand predilectie pentru sexul masculin si glandele sublinguale.

Clinic se manifesta sub 2 forme:

» Schiroasa: tumora mica, dura, lemnoasa, aderenta la tesuturile din jur, fixata la planul superficial, putin vasculara.. Paralizia nervului facial este precoce, tegumentele acoperitoare pot prezenta ulceratii atone. Adenopatie tardiva

• Encefaloida: tumora voluminoasa, moale, pastoasa, cu evolutie rapida, infiltrand tesuturile din jur si ulcerand pielea, Adenopatie regionala precoce, dureri sub forma de hemicranie sau nevralgie, paralizia de facial se instaleaza repede

Tratamentul tumorilor maligne ale glandelor salivare consta in extirparea larga a tumorii in limite oncologice cu sau fara evidare ganglionara concomitenta, asociata cu radioterapie si/sau chimioterapie

Lupus eritematos

Boala sistemica de natura imunitara se intalneste sub doua forme clinice: lupus eritematos discoid si sistemic.

Lupus eritematos discoid afecteaza pielea si mucoasele prezentand o evolutie cronica. Leziunile cutanate apar sub forma de placarde eritematoase bine delimitate prezentand pe suprafata scuame aderente. Sunt localizate pe fata, gat, maini (nasul si obrazul - sedii caracteristice - unde ia aspect de fluture).

Leziunile bucale se intalnesc la 1/4 din bolnavi si se caracterizeaza prin 3 elemente: eritem, cheratoza si atrofie. Manifestarile clinice sunt nespecifice.

In lupusul eritematos sistemic apar simptome variate: pulmonare, cardiace, renale, articulare, ale SN.

Cavitatea bucala este afectata in 10-25% din cazuri.

Leziunea poate constitui un teren favorabil actiunii unor factori carcinogenetici.