Inglobarea și cultivarea celulelor in perle de alginat

Inglobarea și cultivarea celulelor in perle de alginat

Alginatul este un polizaharid izolat in principal din algele marine brune Laminaria, Macrocystis și Ascophyllum și consta in principal din 2 tipuri de monozaharide : acid L-guluronic și acid D- manuronic. Cationii divalenți se leaga puternic intre 2 blocuri de acid guluronic și inițiaza formarea unui gel de alginat.

Prepararea perlelor de alginat.

Celulele tripsinizate și sedimentate prin centrifugare sunt suspendate intr-o soluție 1,2% de alginat de sodiu in 155 mM NaCl și apoi trecute incet printr-un varf de ac de seringa in picatura intr-o soluție 102 mM CaCl₂.

Prin contactul cu clorura de calciu, alginatul de sodiu in soluție polimerizeaza și entrapeaza celulele din suspensie. Dupa o perioada de 10 minute necesara pentru a permite stabilizarea gelului de alginat, perlele sunt spalate de 4 ori cu soluțe 0,15 M NaCl, apoi cu mediul de creștere, și cultivate in acela]i mediu intr-un raport de 10 perle la 0,5 mL mediu. Culturile sunt incubate la 37⁰C intr-o atmosfera umeda de 95% aer și 5% CO₂ timp de 10 zile. Mediul este schimbat de 3 ori pe saptamana.

-pozitionarea in planul ocluzal; ceea ce insemneaza raportul marginii incizale sau al fetei ocluzale cu planul de orientare protetica reprezentat de placuta metalica Pedro-Saizar;

-directia axului longitudinal in sens vestibulo-oral, adica unghiul pe care il formeaza axul dintelui cu planul frontal;

-directia axului longitudinal in sens mezio-distal, reprezentata de unghiul pe care il formeaza axul dintelui cu planul medio-sagital.

Fiecare dinte prezinta o anumita pozitie, care corespunde cu cea a dintilor naturali.

Pozitia dintilor arcadei superioare

Incisivul central superior

-este situat cu fata meziala pe linia mediana, marginea inciziala este in contact cu planul de orientare ocluzala, reprezentat de placuta lui Pedro-Saizar sau de o placuta de sticla. Axul longitudinal al coroanei in sens vestibulo-oral este inclinat cu 5-8 , coletul este usor palatinizat, incat marginea inciziala apare vestibulara.

Axul longitudinal al coroanei, in sens mezio-distal, are o inclinatie spre distal fata de planul medio-sagital de 2 . Ambii incisivi centrali, montati de o parte si de alta a liniei mediene, prezinta o mica divergenta spre colet si convergenta spre incizal, determinata de orientarea spre distal a axelor.

Incisivul lateral superior

-este orientat intr-o pozitie asemanatoare cu cea a incisivului central, dar cu mici diferente. Axul longitudinal este mai inclinat decat axul incisivului central, atat in sens vestibulo-oral (6°) cat si in sens mezio-distal(2-3°)

Caninul superior

-este situat cu axul longitudinal mai aproape de o linie verticala decat cei doi incisivi superiori, axul longitudinal este inclinat in sens vestibulo-palatinal cu 2-5°, iar in sens mezio-distal cu 1,5°. Varful cuspidului este in contact cu planul de orientare ocluzala

Premolarul I superior

-este orientat cu axul longitudinal perpendicular pe planul de orientare ocluzala. Are raport de contact cu acest plan numai la nivelul cuspidului vestibular. In varful cuspidului palatinal si planul de orientare ocluzala exista un mic spatiu de 0,5 mm(datorita absentei contactelor). In sens mezio-distal este montat la distanta de 0,75 mm de fata distala a cainului, pentru a permite angrenarea cu cuspidul caninului inferior

Premolarul II superior

-este orientat cu coletul, foarte putin spre mezial. Are raport cu planul de orientare ocluzala la nivelul ambilor cuspizi

Molarul I superior

-este orientat cu axul longitudinal inclinat in sens mezio-distal si vestibulo-oral. Coletul este situat spre mezial si oral. Contactul cu planul de orientare ocluzala este realizat numai la nivelul cuspidului cel mai voluminos, mezio-palatinal. Fata ocluzala, rezulta ca este orientata in jos, putin spre vestibular si spre distal

Molarul II superior

-este orientat cu o inclinare mai mare a axului longitudinal decat primul molar. Fata ocluzala nu are contact cu planul de orientare ocluzala cuspidul mezio-palatinal este cel mai apropiat de acest plan

Pozitia dintilor arcadei inferioare

Molarul I inferior

-este pozitionat dupa cei superiori, fiind fixat prin lipire la nivelul fetei ocluzale, astfel: cuspidul mezio-vestibular al molarului I inferior patrunde intre versantul distal al cuspizilor premolarului II si cuspidul mezio-vestibular al molarului I superior

Caninul inferior

-este asezat intr-o pozitie mai aproape pe linia verticala dar cu o usoara distalizare a coletului si o usoara vestibularizare a marginii inciziale. Marginea inciziala, prin cele doua versante, va prezenta contacte, mezial cu incisivul lateral superior si distal cu caninul superior

Incisivul central inferior

-este orientat cu axul perpendicular pe planul ocluzal. Axul longitudinal in sens mezio-distal este aproape vertical. Fata meziala este in contact cu linia mediana. Marginea inciziala este plasata inapoi si sub marginea inciziala a incisivului central superior care-l acopera cu 1,5-2 mm

Incisivul lateral inferior

-are o pozitie asemanatoare cu a incisivului central inferior. Muchia inciziala este cu 0,5-1, mai inalta decat a acestuia. Marginea inciziala prezinta raport de contact cu treimea distala a incisivului central superior si cu treimea meziala a incisivului lateral superior

Premolarul I inferior

-are raport de contact la nivelul cuspidului vestibular cu nisa dintre canin si premolarul I superior. Este montat pe mijlocul crestei alveolare

Premolarul II inferior

-are contact la nivelul cuspidului vestibular cu nisa formata de premolarul I si de al doilea molar superior

Molarul II inferior

-are raporturi de contact cu primul molar si al II-lea molar superior. Axul longitudinal are orientare asemanatoare cu axele celorlalti dinti laterali inferiori, perpendicular pe creasta alveolara, care in

Aplicații:

Studii de histologie, imunocitochimie și microscopie electronica

Incapsularea celulelor hibridoma pentru producerea de anticorpi monoclonali și a celulelor producatoare de hormoni in modele animale pentru tratamentul diabetului

Incapsularea celulelor supuse ingineriei genetice pentru a produce proteine de interes

In scopuri terapeutice, alginatul impiedicand distrugerea celulelor inglobate de catre sistemul imun al organismului gazda