Conventia pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei adoptata la Granada la 3 octombrie 1985

]

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii, considerand ca scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai stransa intre membrii sai, indeosebi pentru a salvgarda si a promova idealurile si principiile care sunt patrimoniul lor comun, recunoscand ca patrimoniul arhitectural constituie o expresie de neinlocuit a bogatiei si a diversitatii patrimoniului cultural al Europei, o marturie nepretuita a trecutului nostru si un bun comun al tuturor europenilor, avand in vedere Conventia culturala europeana, semnata la Paris la 19 decembrie 1954, si indeosebi primul articol al acesteia, avand in vedere Carta europeana a patrimoniului arhitectural, adoptata de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la 26 septembrie 1975, si Rezolutia (76) 28 cu privire la adaptarea sistemelor legislative si a reglementarilor nationale la exigentele conservarii integrate a patrimoniului arhitectural, adoptata la 14 aprilie 1976, avand in vedere Recomandarea nr. 880 (1979) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la conservarea patrimoniului arhitectural, tinand seama de Recomandarea nr. R (80) 16 a Comitetului Ministrilor catre statele membre privind pregatirea de specialitate a arhitectilor, urbanistilor, a inginerilor constructori si a peisagistilor, precum si Recomandarea nr. R (81) 13 a Comitetului Ministrilor privind actiunile ce urmeaza a fi intreprinse in favoarea unor meserii amenintate cu disparitia in cadrul activitatii artizanale, adoptata la 1 iulie 1981, reamintind importanta transmiterii unui sistem de referinte culturale generatiilor viitoare, a ameliorarii conditiilor de viata urbana si rurala si a favorizarii in acelasi timp a dezvoltarii economice, sociale si culturale a statelor si a regiunilor, afirmand importanta punerii de acord a principalelor orientari ale unei politici comune care sa garanteze salvgardarea si punerea in valoare a patrimoniului arhitectural, au convenit asupra celor ce urmeaza:

DEFINIREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL

ART. 1

In termenii prezentei conventii, expresia patrimoniu arhitectural este considerata a cuprinde urmatoarele bunuri imobile:

1. monumentele: orice realizari deosebit de remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, stiintific, social sau tehnic, inclusiv instalatiile sau elementele decorative care fac parte integranta din aceste realizari;

2. ansamblurile arhitecturale: grupari omogene de constructii urbane sau rurale remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, stiintific, social sau tehnic si indeajuns de coerente pentru a face obiectul unei delimitari topografice;

3. siturile: opere combinate ale omului si ale naturii, partial construite si care constituie spatii indeajuns de caracteristice si omogene pentru a face obiectul unei delimitari topografice, remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, stiintific, social sau tehnic.

IDENTIFICAREA BUNURILOR DE PROTEJAT

ART. 2

In scopul identificarii cu precizie a monumentelor, ansamblurilor arhitecturale si a siturilor susceptibile de a fi protejate, fiecare parte se angajeaza sa continue inventarierea acestora, iar in cazul in care bunurile respective ar fi amenintate, sa intocmeasca, in cel mai scurt termen, o documentatie corespunzatoare.

PROCEDURI LEGALE DE PROTECTIE

ART. 3

Fiecare parte se angajeaza:

1. sa instituie un regim legal de protectie a patrimoniului arhitectural;

2. sa asigure, in cadrul acestui regim si potrivit modalitatilor specifice fiecarui stat sau fiecarei regiuni, protejarea monumentelor, a ansamblurilor arhitecturale si a siturilor.

ART. 4

Fiecare parte se angajeaza:

1. sa aplice, in temeiul protectiei juridice a bunurilor considerate, proceduri corespunzatoare de control si de autorizare;

2. sa evite ca bunurile protejate sa fie deteriorate, degradate sau demolate. In aceasta perspectiva, fiecare parte se angajeaza sa introduca in legislatia sa, daca nu exista deja, dispozitii care sa prevada:

a) supunerea spre aprobare catre autoritatea competenta a proiectelor de demolare sau de modificare a unor monumente deja protejate sau facand obiectul unei proceduri de protectie, precum si a oricarui proiect care afecteaza mediul lor inconjurator;

b) supunerea spre aprobare catre autoritatea competenta a proiectelor care afecteaza in intregime sau in parte un ansamblu arhitectural sau un sit si care comporta lucrari:
- de demolare a unor cladiri;

- de construire de noi cladiri;

- de modificari importante, care ar afecta caracterul ansamblului arhitectural sau al sitului;

c) posibilitatea autoritatilor publice de a obliga pe proprietarul unui bun protejat sa efectueze anumite lucrari sau de a i se substitui, in cazul in care acesta nu este in masura sa le faca;

d) posibilitatea de a expropria un bun protejat.

ART. 5

Fiecare parte se angajeaza sa interzica deplasarea integrala sau a unei parti a unui monument protejat, in afara cazului in care salvarea materiala a acestuia ar necesita in mod imperativ deplasarea lui. In acest caz, autoritatea competenta va lua masurile necesare pentru a garanta demontarea, mutarea si remontarea lui intr-un loc corespunzator.

MASURI COMPLEMENTARE

ART. 6

Fiecare parte se angajeaza:

1. sa prevada, in functie de competentele pe plan national, regional sau local si in limita bugetelor disponibile, un sprijin financiar din partea autoritatilor publice pentru lucrarile de intretinere si de restaurare a patrimoniului arhitectural situat pe teritoriul sau;

2. sa recurga, daca este necesar, la masuri fiscale susceptibile de a favoriza conservarea acestui patrimoniu;

3. sa incurajeze initiativele particulare in materie de intretinere si de restaurare a acestui patrimoniu.

ART. 7

Fiecare parte se angajeaza sa promoveze masuri vizand ameliorarea calitatii mediului in jurul monumentelor si in interiorul ansamblurilor arhitecturale si al siturilor.

ART. 8

In vederea limitarii riscurilor de degradare fizica a patrimoniului arhitectural, fiecare parte se angajeaza:

1. sa sustina cercetarea stiintifica, in vederea identificarii si analizarii efectelor daunatoare ale poluarii si in vederea definirii mijloacelor de reducere sau de eliminare a acestor efecte;

2. sa ia in considerare problemele specifice ale conservarii patrimoniului in politicile de combatere a poluarii.

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

SANCTIUNI

ART.

Fiecare parte se angajeaza, potrivit propriilor sale prerogative, sa procedeze astfel incat infractiunile la legislatia de protectie a patrimoniului arhitectural sa faca obiectul unor masuri corespunzatoare si suficiente din partea autoritatii competente. Aceste masuri pot antrena, la nevoie, obligatia pentru autorii infractiunii de a demola o cladire noua, ilegal construita, sau de a reda starea anterioara a unui bun protejat.

POLITICI DE CONSERVARE

ART. 10

Fiecare parte se angajeaza sa adopte politici de conservare integrata, care:

1. sa includa protectia patrimoniului arhitectural printre obiectivele esentiale ale amenajarii teritoriului si ale urbanismului si sa asigure luarea in considerare a acestui imperativ in diversele stadii de elaborare a planurilor de amenajare si a procedurilor de autorizare a lucrarilor;

2. sa promoveze programe de restaurare si de intretinere a patrimoniului arhitectural;

3. sa faca din conservarea, animarea si punerea in valoare a patrimoniului arhitectural un element major al politicilor in materie de cultura, de mediu si de amenajare a teritoriului;

4. sa favorizeze, atunci cand este posibil, in cadrul proceselor de amenajare a teritoriului si de urbanism, conservarea si folosirea cladirilor a caror importanta nu ar justifica o protectie in sensul prevederilor art. 3 paragraful 1 al prezentei conventii, dar care ar prezenta o valoare din punct de vedere al integrarii in mediul urban sau rural ori al cadrului de viata;

5. sa favorizeze aplicarea si dezvoltarea tehnicilor si materialelor traditionale, indispensabile pentru viitorul patrimoniului.

ART. 11

Fiecare parte se angajeaza sa favorizeze, in conditiile respectarii caracterului arhitectural si istoric al patrimoniului:
- folosirea bunurilor protejate, in functie de cerintele vietii contemporane;
- adaptarea, atunci cand aceasta se dovedeste oportuna, a unor cladiri vechi pentru utilizari noi.

ART. 12

Recunoscand interesul de a facilita vizitarea de catre public a bunurilor protejate, fiecare parte se angajeaza sa procedeze astfel incat consecintele acestei deschideri pentru public, indeosebi amenajarile de acces, sa nu aduca prejudicii caracterului arhitectural si istoric al acestor bunuri si al imprejurimilor lor.

ART. 13

In scopul de a facilita aplicarea acestor politici, fiecare parte se angajeaza sa dezvolte, in conditiile proprii ale organizarii sale politice si administrative, cooperarea efectiva, la toate esaloanele, intre serviciile responsabile pentru conservare, activitate culturala, mediu si amenajarea teritoriului.

PARTICIPARE SI ASOCIATII

ART. 14

In vederea sprijinirii actiunii autoritatilor publice, in directia cunoasterii, protectiei, restaurarii, intretinerii, gestiunii si promovarii patrimoniului arhitectural, fiecare parte se angajeaza:

1. sa instituie, in diversele stadii ale proceselor de decizie, structuri de informare, de consultare si de colaborare intre stat, colectivitati locale, institutii si asociatii culturale si public;

2. sa favorizeze dezvoltarea mecenatului si a asociatiilor fara scop lucrativ care activeaza in domeniu.

INFORMARE SI FORMARE

ART. 15

Fiecare parte se angajeaza:

1. sa puna in valoare, in opinia publica, conservarea patrimoniului arhitectural, atat ca element al identitatii culturale, cat si ca sursa de inspiratie si de creativitate pentru generatiile prezente si viitoare;

2. sa promoveze in acest scop politici de informare si de sensibilizare, indeosebi cu ajutorul tehnicilor moderne de difuzare si de popularizare, avand, intre altele, drept obiectiv:

a) sa trezeasca si sa sporeasca sensibilitatea publicului, inca de la varsta scolara, fata de ocrotirea patrimoniului, calitatea mediului construit si expresia arhitecturala;

b) sa puna in evidenta unitatea patrimoniului cultural si a legaturilor dintre arhitectura, arte, traditii populare si moduri de viata, la nivel european, national sau regional.

ART. 16

Fiecare parte se angajeaza sa favorizeze pregatirea pentru diferite profesii si meserii implicate in conservarea patrimoniului arhitectural.

COORDONAREA EUROPEANA A POLITICILOR DE CONSERVARE

ART. 17

Partile se angajeaza sa faca schimb de informatii asupra politicilor lor de conservare, in ceea ce priveste:

1. definirea metodelor in materie de inventariere, protectie si conservare a bunurilor, tinand seama de evolutia istorica si de cresterea progresiva a patrimoniului arhitectural;

2. modalitatile de conciliere optima a imperativelor ocrotirii patrimoniului arhitectural cu cerintele actuale ale vietii economice, sociale si culturale;

3. posibilitatile oferite de noile tehnologii in privinta identificarii si inregistrarii, combaterii degradarii materialelor, cercetarii stiintifice, a lucrarilor de restaurare si a modalitatilor de administrare si de promovare a patrimoniului arhitectural;

4. mijloacele de promovare a creatiei arhitecturale, care sa asigure contributia epocii noastre la dezvoltarea patrimoniului Europei.

ART. 18

Partile se angajeaza sa isi acorde, ori de cate ori este necesar, asistenta tehnica mutuala constand in schimburi de experienta si de specialisti in materie de conservare a patrimoniului arhitectural.

ART. 19

Partile se angajeaza sa favorizeze, in cadrul legislatiilor nationale de profil sau al acordurilor internationale prin care sunt legate, schimburile europene de specialisti in conservarea patrimoniului arhitectural, inclusiv in domeniul formarii permanente.

ART. 20

In scopul aplicarii prezentei conventii, un comitet de experti, instituit de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei in temeiul art. 17 din Statutul Consiliului Europei, este imputernicit sa urmareasca aplicarea conventiei si, intre altele:

1. sa prezinte periodic Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei un raport asupra situatiei politicilor de conservare a patrimoniului arhitectural in statele parti la conventie, aplicarii principiilor enuntate de aceasta si propriilor sale activitati;

2. sa propuna Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei orice masuri vizand aplicarea prevederilor conventiei, inclusiv in domeniul activitatii multilaterale in materie de revizuire sau de amendare a conventiei, precum si de informare a publicului cu privire la obiectivele conventiei;

3. sa faca recomandari Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei cu privire la invitarea unor state nemembre ale Consiliului Europei de a adera la conventie.

ART. 21

Prevederile prezentei conventii nu prejudiciaza aplicarea prevederilor corespunzatoare mai favorabile protectiei bunurilor enumerate la art. 1, continute in:

- Conventia privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural din 16 noiembrie 1972;

- Conventia europeana pentru protectia patrimoniului arheologic din 6 mai 1969.

CLAUZE FINALE

ART. Prezenta conventie este deschisa spre semnare de catre statele membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusa ratificarii, acceptarii sau aprobarii. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

2. Prezenta conventie va intra in vigoare in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data la care trei state membre ale Consiliului Europei isi vor fi exprimat consimtamantul de a fi legate prin conventie, conform prevederilor paragrafului precedent.

3. Ea va intra in vigoare, in orice stat membru care isi va exprima consimtamantul de a fi legat prin conventie, in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

ART. Dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al Consiliului Europei, precum si Comunitatea Economica Europeana sa adere la prezenta conventie, printr-o hotarare luata cu majoritatea prevazuta la art. 20 lit. d) din Statutul Consiliului Europei si cu unanimitatea reprezentantilor statelor contractante care au drept de reprezentare in comitet.

2. Pentru orice stat aderent sau pentru Comunitatea Economica Europeana in caz de aderare, conventia va intra in vigoare in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.

ART. Orice stat poate mentiona, in momentul semnarii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, teritoriul (teritoriile) la care se va aplica prezenta conventie.

2. Orice stat poate extinde, in orice moment ulterior, printr-o declaratie adresata secretarului general al Consiliului Europei, aplicarea prezentei conventii la orice alt teritoriu mentionat in declaratie. Conventia va intra in vigoare, in ceea ce priveste acest teritoriu, in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data primirii declaratiei de catre secretarul general.

3. Orice declaratie facuta in temeiul celor doua paragrafe precedente poate fi retrasa in privinta oricarui teritoriu mentionat in aceasta declaratie, printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va deveni efectiva in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general.

ART. Orice stat poate declara, in momentul semnarii sau la depunerea instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, ca isi rezerva dreptul de a nu se conforma integral sau partial prevederilor art. 4 lit. c) si d). Nici o alta rezerva nu este admisa.

2. Orice stat contractant care a formulat o rezerva in temeiul paragrafului precedent o poate retrage, total sau partial, adresand o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va deveni efectiva la data primirii notificarii de catre secretarul general.

3. Partea care a formulat rezerva in privinta prevederii mentionate la primul paragraf de mai sus nu poate pretinde aplicarea acestei prevederi de catre o alta parte; ea poate totusi, daca rezerva este partiala sau conditionata, sa pretinda aplicarea prevederii in masura in care ea a acceptat-o.

ART. Orice parte poate denunta in orice moment prezenta conventie, adresand o notificare secretarului general al Consiliului Europei.

2. Denuntarea devine efectiva in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 6 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general al Consiliului Europei.

ART. 27

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei, oricarui stat care a aderat la prezenta conventie si Comunitatii Economice Europene, in caz de aderare:

a) orice semnare;

b) depunerea oricarui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;

c) orice data de intrare in vigoare a prezentei conventii, conform art. 22, 23 si 24 din aceasta;

d) orice alt act, notificare sau comunicare avand legatura cu prezenta conventie.

Drept pentru care subsemnatii, legal imputerniciti in acest scop, au semnat prezenta conventie.

Intocmita la Granada la 3 octombrie 1985, in limbile franceza si engleza, ambele texte avand aceeasi valabilitate, intr-un singur exemplar, care va fi depus in arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii autentificate fiecarui stat membru al Consiliului Europei, precum si oricarui stat sau Comunitatii Economice Europene, care sunt invitate sa adere la prezenta conventie.


-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----

[1] Romania a ratificat Conventia pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985, prin legea nr. 157 din 7 octombrie 1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 274 din 13 octombrie 1997.