Organizarea interna a parlamentului - grupurile politice parlamentare, birourile si comitetele

Parlamentul , camerele parlamentului sunt structuri colegiale cu o compozitie numeroasa, care lucreaza si decid numai in plenul sau, in sesiuni. Pentru ca munca parlamentara sa se desfasoare in bune conditiuni, pentru ca proiectele de legi, de decizii, de hotarari sa fie pregatite, se organizeaza si formatiuni restranse de lucru, realizandu-se o organizare interna a deputatilor si senatorilor care cuprinde: birouri, comitete, comisii, grupuri. Aceste structuri interne de lucru sunt organizate si isi desfasoara activitatea potrivit regulamentului fiecarei camere.

Parlamentul este format din majoritatea parlamentara si din minoritatea parlamentara - opozitia. Se pune problema gasirii unor tehnici, procedee, reguli care sa impiedice dominatia majoritatii si care sa protejeze minoritatea parlamentara permitandu-i sa se manifeste eficient. In acelasi timp, posibilitatea de exprimare a opozitiei nu trebuie sa desfiinteze posibilitatea majoritatii de a hotari. Se pune astfel problema pluralismului politic. Partidelor politice care prin alegeri au castigat mandate li se ofera posibilitatea unei organizari parlamentare, prin constituirea grupurilor politice parlamentare, care au statut oficial.

Organizarea interna a parlamentului cuprinde: grupuri politice parlamentare, birouri, comitete, comisii.

A.      Grupurile politice parlamentare

In aprecierea rolului grupurilor parlamentare trebuie sa avem in vedere ca partidele sunt resortul esential si principal al regimului parlamentar, fara de partide nu exista regim parlamentar. Partidele politice, ca instrument pentru exprimarea vointei populare urmaresc in lupta electorala trimiterea a cat mai multi reprezentanti in parlament. Prezenta reprezentantilor partidelor politice se manifesta in interiorul camerelor prin formarea de grupuri politice care reunesc parlamentari ai aceluiasi partid sau profesand aceleasi idei, grupati pe criteriul afinitatii politice. Constituirea grupurilor parlamentare este in general o facultate nu o obligatie si este lasata la alegerea deputatului sau senatorului. Aceasta pentru ca deputatii si senatorii sunt independenti ei rezulta din alegeri si raspund in fata alegatorilor potrivit regulilor mandatului reprezentativ.

Recunoasterea grupurilor politice parlamentare implica acordarea de drepturi sau inlesniri pentru membrii acestora, precum: a participa la lucrarile celor mai importante organisme parlamentare; dreptul la o durata mai mare a luarilor de cuvant pentru presedintii grupurilor; punerea la dispozitia lor de birouri si de personal administrativ in palatul parlamentului.

Grupurile parlamentare functioneaza in baza unor reguli care pot fi stabilite prin statute sau prin regulamente parlamentare.

In parlamentul Romaniei deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecarei Camere art. 64 alin (3) in Constitutie. Grupurile parlamentare se organizeaza separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Ele se formeaza imediat dupa ce deputatii si senatorii s-au intrunit in prima lor sedinta. Potrivit regulamentelor celor doua Camere, in vederea "formarii organelor de lucru si desfasurarii activitatii" deputatii si senatorii se constituie in grupuri parlamentare alcatuite din cel putin 10 membri la Camera Deputatilor si 7 membri la Senat care au figurat in alegeri pe listele acelorasi partide sau formatiuni politice. Daca deputatii unui partid sunt mai putin de 10, in vederea formarii grupurilor parlamentare, fie se pot reuni intre ei - membri ai diferitelor partide; fie se pot afilia la grupurile parlamentare constituite potrivit regulilor de baza. Dupa constituire, grupul parlamentar isi alege un lider - presedinte, si dupa caz unul sau mai multi loctiitori - vicepresedinti. Liderul grupului comunica respectivei camere numarul membrilor si componenta nominala a grupului sau parlamentar.

Regulamentul Camerei Deputatilor si Regulamentul Senatului dau o importanta sporita grupurilor politice parlamentare:

fac propuneri pentru componenta comisiei de validare, in limita numarului locurilor aprobate pentru fiecare grup; comisia de validare trebuie sa reflecte, in mod proportional, configuratia politica a Camerei si Senatului.

propun candidati pentru alegerea presedintilor celor doua camere.

propun candidati pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor birourilor permanente, in limita locurilor rezervate.

prin presedintii lor isi dau acordul in desemnarea membrilor comisiilor parlamentare, cu respectarea reprezentarii proportionale.

pot propune incetarea calitatii de membru al unei comisii parlamentare sau inlocuirea unui membru.

pot propune membri in comisia de mediere.

pot cere modificarea ordinii de zi.

pot prezenta amendamente.

pot cere presedintelui Camerei, prin presedintii lor verificarea indeplinirii cvorumului.

pot cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Camerei Deputatilor.

La Camera Deputatilor presedintele impreuna cu liderii grupurilor repartizeaza locurile in sala de sedinte pentru fiecare grup parlamentar, liderii negociaza alcatuirea biroului permanent, delegatii grupurilor parlamentare neprezentate in biroul permanent pot fi invitati la sedintele acestuia in care se dezbate ordinea de zi, grupurile parlamentare au initiativa legislativa. Grupurile parlamentare de la Camera Deputatilor au la dispozitie: sala de intruniri si alte spatii pentru desfasurarea activitatii, precum si dotarile de birou necesare; un numar de experti, mijloace de transport, o secretara dactilografa. Totul se asigura din bugetul Camerei. La Senat pe langa grupurile parlamentare pot fi angajati 1-5 experti, precum si un sef de cabinet.

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

B. Birourile si comitetele

In functie de structura concreta a parlamentelor, fiecare camera sau parlamentul in intregul sau isi aleg birouri. Aceste birouri sunt organe interne ale camerelor parlamentare a caror organizare, atributii si functionare sunt stabilite prin constitutie si regulamentele camerelor.

Biroul permanent este format din deputati, respectiv senatori, se alege pe durata unei legislaturi sau numai a unei sesiuni parlamentare si cuprinde un presedinte, vicepresedinti, secretari si chestori. Biroul permanent are o serie de atributii care privesc buna organizare si desfasurare a lucrarilor camerei, sprijinirea activitatii deputatilor sau senatorilor. Unele atributii apartin presedintelui biroului permanent sau vicepresedintelui care il inlocuieste precum: prezidarea lucrarilor, masuri de ordine, supunerea la vot, anuntarea rezultatului votului. Unele constitutii stabilesc ca presedintele Senatului asigura interimatul functiei de sef de stat (constitutia SUA prin art.1, 3 pct.4; constitutia Romaniei art.98).

In Romania fiecare camera a parlamentului isi alege cate un birou permanent (art.65 alin(2)). Presedintii birourilor permanente se aleg pe durata mandatului camerelor, in timp ce ceilalti membri ai birourilor permanente se aleg pe durata sesiunii. Constitutia permite revocarea membrilor birourilor permanente inainte de expirarea mandatului. Atat presedintele camerei, cat si biroul permanent al acesteia se aleg dupa constituirea legala a camerei. Presedintele camerei este si presedintele biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori. La Senat sunt 2 chestori. In constituirea biroului permanent se are in vedere ca el sa reflecte, pe cat posibil configuratia politica a camerei, asa cum rezulta aceasta din constituirea grupurilor parlamentare.

Alegerea presedintelui camerei se realizeaza prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar face o singura propunere. Este declarat ales presedinte al Camerei candidatul care obtine, la primul tur de scrutin, votul a cel putin jumatate plus unu din voturile tuturor membrilor camerei. Daca nici un candidat nu a intrunit numarul de voturi necesar, se organizeaza noi tururi de scrutin, in cadrul carora va fi declarat presedinte candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.

Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:

a.      propune camerei data inceperii si data incheierii sesiunilor parlamentare;

b.      solicita presedintelui camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;

c.       supune aprobarii Regulamentul camerei precum si propunerile de modificari ale acestuia;

d.      prezinta camerei spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de incheiere al exercitiului bugetar;

e.      pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Camerei;

f.        primeste si distribuie proiectele si propunerile de legi, precum si rapoartele comisiilor parlamentare;

g.      intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor si programul de lucru;

h.      organizeaza relatiile Camerei cu parlamentul altor state si cu organizatiile parlamentare;

i.        supune spre aprobare camerei componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare internationale si regionale;

j.        aproba statutul de functii si regulamentul serviciilor camerei, supune aprobarii camerei structura serviciilor acesteia;

k.       conduce si controleaza serviciile camerei;

l.        aproba regulamentul privind paza si accesul persoanelor in sediul camerei;

m.    indeplineste orice alte atributii prevazute in regulament, de legi sau insarcinari date de camera.

Atributiile presedintelui camerei sunt:

convocarea de sesiuni;

conducerea lucrarilor camerei, fiind asistat de doi secretari;

conducerea biroului permanent;

asigurarea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarii regulamentului;

anuntarea rezultatului votarii si a hotararii adoptate;

reprezentarea camerei in relatiile interne si externe;

asigurarea legaturii cu celelalte autoritati publice.

Presedintii camerelor au unele atributii privind controlul constitutionalitatii realizat de catre curtea constitutionala.

Pentru realizarea unei activitati eficiente si mai ales a operativitatii in viata parlamentara la unele parlamente este organizat comitetul presedintilor care cuprinde presedintele camerei si presedintii grupurilor politice parlamentare - Spania, Belgia. Aceste comitete ale presedintilor au atributii in stabilirea ordinii de zi, evitandu-se discutiile interminabile din plenul camerei.

C. Comisiile parlamentare

Comisiile parlamentare sunt organisme interne de lucru cu rol deosebit in pregatirea lucrarilor si in exercitarea functiilor parlamentare, cu deosebire a celor legislativa si de control. Crearea comisiilor parlamentare este determinata de faptul ca adunarile parlamentare - camerele - sunt prea numeroase pentru a delibera util, daca nu dispun de analize si studii prealabile. Acestea se realizeaza prin organisme mai restranse, prin comisii, care au devenit organisme esentiale ale muncii parlamentare.

Comisiile parlamentare pot fi permanente si temporare. Comisiile permanente sunt alese pe durata mandatului parlamentar, in timp ce comisiile temporare sunt alese pe o durata determinata de problema ce i se repartizeaza spre studiu, avizare su control.

Exista comisii parlamentare comune ambelor camere si comisii proprii fiecarei camere, comisii speciale, comisii de ancheta, comisii de mediere.

Cat priveste desemnarea membrilor comisiilor parlamentare sunt practicate trei moduri:

a.           desemnarea lor de catre organul director al parlamentului - Brazilia, Italia, Suedia;

b.           desemnarea lor de catre o comisie anume constituita - Cipru, Irlanda, Norvegia;

c.            desemnarea lor de catre camera - Franta, Romania.

In desemnarea membrilor unei comisii parlamentare se au in vedere calificarea, cunostintele, competenta, preferintele.

Sedintele comisiei sunt convocate de catre presedintele sau vicepresedintele acesteia. Deputatii si senatorii sunt obligati sa participe la aceste sedinte. Sedintele nu sunt publice, au acces la lucrari ministrii, specialistii, alte persoane invitate, deputatii si senatorii care au facut propuneri in problema discutata, specialistii din consiliul legislativ, delegati ai mass media in conditiile prevazute de regulamente.

Comisia hotaraste cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai, la vot participand numai membrii comisiei. Votul este deschis, dar se poate hotara si vot secret. Avizele si rapoartele comisiilor sunt prezentate de catre raportorii acestora, acestea vor cuprinde obligatoriu pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei si parerea contrara, motivata, a celorlalti parlamentari din comisie.

Comisiile pot tine si sedinte comune.

Pentru seminar:

Comisii permanente ale Camerei Deputatilor;

Comisii permanente ale Senatului;

Comisiile de mediere.