Consiliul
European de la Essen din 10 decembrie 1994 a recomandat ca, pe baza Strategiei de
pre-aderare aprobata cu acel prilej, fiecare tara candidata
sa-si elaboreze propria Strategie nationala de
pregatire a aderarii.
Trebuie
subliniat ca, la
nivelul Parlamentului Romaniei, s-a
constituit, in 1993, un Consiliu National Consultativ pentru
Integrare Euro-Atlantica, compus din reprezentanti ai tuturor
partidelor parlamentare. Scopul acestui organism era acela de a crea, in opinia
publica romaneasca, un climat favorabil promovarii acestui
obiectiv si, totodata, sa sprijine structurile statului in
concretizarea optiunii de integrare in structurile politico-economice
si de securitate europene. De aceea, in reuniunea din 28 decembrie 1994,
desfasurata in prezenta presedintelui Romaniei,
Consiliul a adoptat o Declaratie in care se aprecia ca fiind necesara
si urgenta elaborarea unei Strategii nationale de integrare a
Romaniei in structurile europene si euro-atlantice pe baza dialogului
politic dintre partidele politice, Presedintie si Guvern, avand
drept obiectiv aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
La 8 februarie 1995, presedintele
Romaniei, Ion Iliescu,
a avut la Palatul
Cotroceni o intalnire
cu lideri ai partidelor parlamentare, primul ministru si alti
reprezentanti ai Executivului, inclusiv seful Departamentului de
Integrare Europeana. A fost o prima reuniune de acest fel, in
care, intr-un spirit deschis, transpartinic, a fost analizata
oportunitatea elaborarii unei Strategii nationale de aderare, care
sa depaseasca limitele unei dispute politice. Se dorea ca
aceasta strategie sa reprezinte o platforma de conlucrare intre
toate fortele politice democratice pentru ca - spunea seful
statului - " guvernarile se pot schimba, cei care azi sunt in
opozitie, maine pot fi la guvernare", putandu-se succeda tot felul de
formule guvernamentale. Aceasta urma sa fie o strategie care viza politica
romaneasca si dezvoltarea tarii pe decenii, atat in vederea
integrarii, cat si in interiorul Comunitatii Europene. Ori,
aceasta era problema intregii
societati romanesti si, de aceea, trebuiau angrenate in dezbatere toate fortele
politice, in ciuda diversitatii de opinii.
In
finalul acestei intalniri consultative s-a stabilit ca fiecare partid
parlamentar sa-si desemneze cate 2 - 3 reprezentanti care,
impreuna cu reprezentantii Guvernului si diversi
specialisti din mediul academic, sa elaboreze, in termen de 3 luni,
proiectul Strategiei nationale.
Sedinta inaugurala a
Comisiei de elaborare a Strategiei nationale a avut loc, la 8 martie 1995,
tot la Palatul Cotroceni.
Cu acest prilej s-au convenit urmatoarele:
Lucrarile Comisiei, condusa de acad.
Tudorel Postolache, sa se desfasoare la Snagov;
Aria tematica a Comisiei sa plece de
la Strategia de pre-aderare de la Essen, dar sa puna accentul pe
conditiile concrete ale Romaniei si pe actiunile ce urmeaza
a fi intreprinse pentru a face posibila aderarea, in perspectiva, la Uniunea Europeana;
Strategia ce urma sa fie elaborata
nu trebuia sa fie doar opera Guvernului, ci a ansamblului
societatii romanesti, ceea ce inseamna: intregul spectru
politic parlamentar, institutiile fundamentale ale statului, lumea
academica si societatea civila;
Strategia va fi prezentata Uniunii
Europene odata cu cererea oficiala de aderare.
Pe 15
iunie 1995, Comisia a dezbatut si convenit proiectul Strategiei nationale. In ziua
urmatoare, respectiv pe 16 iunie,
Strategia, impreuna cu textul cererii oficiale de aderare redactata
de MAE, conform uzantelor diplomatice, au fost adoptate de Guvern.
In
sfarsit, pe 21 iunie, la Snagov, a
avut loc reuniunea finala a Comisiei, insarcinata cu elaborarea
Strategiei, la care au mai participat: presedintele Romaniei, Ion Iliescu Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romane, Prea-fericitul Teoctist Primul-ministru, Nicolae
Vacaroiu, presedintii celor doua camere ale
Parlamentului, Oliviu Gherman si Adrian Nastase, precum si
sefii celor 13 partide care au fost reprezentate la dezbaterile asupra
Strategiei. Cu acest prilej au fost
adoptate doua documente:
Strategia
Nationala de pregatire a aderarii;
Declaratia
politica de la Snagov, in care se arata ca
obiectivul strategic national al aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
constituie un punct nodal al solidaritatii si
convergentelor fortelor politice
si sociale ale tarii.