Gerul aspru si salbatic
strange-n brate-i cu jelire
Neagra lunca de pe vale care zace-n amortire;
El ca pe-o mireasa moarta o-ncununa despre zori
C-un val alb de promoroaca si cu turturi lucitori.
Gerul vine de la munte, la fereastra
se opreste
Si, privind la focul vesel care-n sobe straluceste,
El depune flori de iarna pe cristalul inghetat,
Crini si roze de zapada ce cu drag le-a sarutat.
Gerul face cu-o suflare pod de
gheata intre maluri,
Pune stresinilor casei o ghirlanda de cristaluri,
Iar pe fete de copile infloreste trandafiri,
Sa ne-aduca viu aminte de-ale verii infloriri.
Gerul da aripi de vultur cailor in
spumegare
Ce se-ntrec pe campul luciu, scotand aburi lungi pe nare.
O! tu, gerule naprasnic, vin', indeasnna calul meu
Sa ma poarte ca sageata unde el stie, si eu!
Termenul pastel a fost folosit mai intai in pictura,
de unde a fost preluat si in literatura si unde culorile au fost inlocuite
de cuvinte care prin sensul lor sugereaza cromatica aspectelor descrise. Cel
care a impus acest termen la noi a fost Vasile Alecsandri, devenind
totodata si unul dinte reprezentantii de seama ai acestei specii literare prin
ciclul sau intitulat Pasteluri.
Poezia Gerul face parte din seria pastelurilor inchinate anotimpului alb
(Iama, Viscolul, Miezul iernii, La gura sobei s.a.) si are toate notele
caracteristice ale speciei literare pe care o ilustreaza.
In primul rand, modul
de expunere predominant este, ca in orice pastel, descrierea, prin intermediul
careia poetul zugraveste un fenomen din natura -gerul - cu notele sale caracteristice. El este cel care imbraca intinderile si lunca amortita "cu un
val alb de promoroaca si cu turturi lucitori' si acopera geamul cu flori
de gheata, depunand "flori de iarna pe cristalul inghetat, crini si roze de
zapada'.
Totodata, "gerul aspru si salbatic' ingheata apele din mal in mal ("face
cu-o suflare pod de gheata intre maluri') si pune caselor "o ghirlanda de
cristaluri'. Vrand parca sa aduca tuturor aminte de farmecul verii, el
imbujoreaza obrajii copilelor cu trandafiri ("pe fete de copile infloreste
trandafiri') si da apoi aripi cailor care galopeaza "pe campul luciu,
scotand aburi lungi pe nare'.
In al doilea rand, fiind un pastel si, implicit, o opera
lirica, se observa si aici faptul ca poetul isi exprima
direct propriile trairi in stransa legatura cu aspectele descrise. Astfel,
in fata acestor manifestari ciudate ale naturii el traieste sentimente de
uimire. Treptat uimirea se transforma in admiratie si
incantare pentru aceste ciudatenii ale genului care
transforma parca totul intr-o alta lume, mirifica prin nemiscarea si prin
frumusetea ei glaciala. Astfel se face simtita prezenta eului liric caruia ii
este strain sentimentul de teama, pentru ca gerul ii da
si satisfactia de a-i aminti "de-ale verii infloriri' si de a-i indeplini
una dintre dorintele cele mai arzatoare. "O, tu, gerule napraznic, vin ,
indeamna calul meu/ Sa ma poarte ca sageata unde el stie, si eu!'
In al treilea rand, versurile poeziei ilustreaza si o alta nota
caracteristica a pastelului: prezenta figurilor de stil prin care poetul
descrie aspectele din natura si isi exprima sentimentele. Astfel, gerul
este personificat ("strange-n brate-i cu jalire/Neagra lunca', "vine de la
munte, la fereastra se opreste', "face cu-o suflare pod de gheata'
etc.) sau este caracterizat prin intermediul unor epitete personificatoare
("aspru si salbatic', "naprasnic'). Alte epitete vin sa caracterizeze
alte elemente ale peisajului descris ("neagra lunca', "focul vesel',
"flori de iarna', "crini si roze de zapada etc), iar
comparatiile intregesc registrul stilistic sugerand fie frumusetea rece a
peisajului ("ca pe-o mireasa moarta o-ncununa'), fie rapiditatea unei
actiuni si, implicit, intensitatea unei trairi ("sa ma poarte ca
sageata'). Acestor procedee artistice li se alatura metaforele "flori de
iarna', "ghirlanda de cristaluri', "trandafiri' menite sa
reliefeze consecintele Agerului aspru si salbatic' prezente in natura si
pe chipul copilelor.
Apeland la acest limbaj poetic, Vasile
Alecsandri descrie o atmosfera hibernala dominata de un alb cristalin, sugerata
prin intermediul imaginilor artistice, predominante fiind cele vizuale. Astfel,
albul cristalin al peisajului este sugerat de "valul alb de promoroaca',
de "turturi lucitori', de "podul de gheta, de "ghirlanda de
cristaluri' sau de "campul luciu'. in final apar si cateva imagini de
miscare, pentru ca gerul "da aripi de vultur cailor in spumegare', iar
acestia "se-ntrec pe campul luciu' si astfel peisajul rece, static,
aproape mineral este insufletit de prezenta cailor si a omului.
Frumusetea peisajului si puterea de sugestie a imaginilor artistice sunt
sporite si de versificatie, unde versul amplu de 16 silabe, rima imperecheata si ritmul trohaic confera poeziei o
muzicalitate aparte si sugereaza un anumit interior al manifestarii naturii si
a eului liric.
Atat aceste elemente de versificatie, cat si imaginile artistice folosite sunt
dovezi concludente ca aceasta poezie este un pastel. Notele caracteristice ale
acestei specii sunt completate de prezenta figurilor de stil, a eului liric si
a unor elemente din natura infatisate prin intermediul unei descrieri poetice,
subiective.
Trasaturile unui pastel
- specie literara
lirica, in versuri (elemente de pastel apar si la prozatori precum Mihail
Sadoveanu, considerat un poet in proza - in 1925, Eugen Lovinescu afirma:
"Sadoveanu este, poate, cel mai puternic poet la naturii", dar si alti
prozatori;
- eul liric isi exprima direct sentimentele, influentate de aspectul naturii;
- se desprind, deci, sentimentele eului liric: admiratie, veneratie, extaz,
incantare, tristete, melancolie, nostalgie etc.;
- ca mod de expunere, predomina descrierea in versuri;
- nu apare actiunea in sine, ci gasim elemente de miscare (dinamice), necesare
descrierii;
- daca apar personaje, ele nu sunt implicate in actiune, ci completeaza tabloul
/ tablourile;
- deoarece termenul de "pastel" este comun si picturii, apar tablourile de
natura, de altfel, termenul de "tablou" (din fr. tableau) este utilizat in
special in pictura, de unde a fost transferat in literatura indicand "fixarea
unei imagini", sintetizand o serie de elemente semnificative;
- apartinand genului liric, intalnim frecvent imagini poetice, termeni cu sens
figurat, deci numeroase figuri de stil;
- imaginile poetice pot fi vizuale, auditive, olfactive, chinestezice etc., si
rezulta din utilizarea anumitor parti de vorbire cu rol stilistic, din
constructii cu sens figurat;
- dintre elementele stilistice, frecvente sunt epitetele cromatice, necesare
redarii culorii predominante a tabloului/tablourilor: "zale argintie, umeri
dalbi" (Vasile Alecsandri), "norii suri, bruma argintie" (Octavian Goga),
"mugur alb si roz si pur" (George Bacovia) etc.;
- titlul este sugestiv, indicand elementul descriptiv: "Iarna", "Toamna",
"Primavara", "Vara", "Viscolul", "Gerul", "Sania", "In miezul verii", "Oaspetii
primaverii", "Vestitorii primaverii", "Iarna pe ulita", "Balta", "La gura
sobei", "Malul Siretului"; se pot intalni si elemente ce denumesc sarbatorile
din viata poporului si repere agrare (cositul, secerisul, "glasul" morilor).
Unii pastelisti isi intituleaza respectivele creatii chiar "Pastel": George
Cosbuc, George Toparceanu etc.;
- in majoritatea pastelurilor, apare comuniunea omului cu natura;
- natura este personificata, umanizata, in multe pasteluri luand infatisarea
unei fete (alegorie);
- in multe pasteluri, apar elemente de imn, de oda, de meditatie.
