Totimosism
(de la litera thothymos / totimos, - T - , din alfabetul
pelasgo-daco-thracic / dacoromanesc-arhaic, simbolizand "sacrul intreg cosmic",
pe Samasua / Samos, Dumnezeul Cogaionului
/ Sarmizegetusei, + suf. -ism
Totimosismul este aliteratia care consta in
repetarea "obsesiva" a lui t (totimos),
indeosebi, ca sunet (litera) initial(a), pana la "inductia semantica" a
simbolului, a lui Dumnezeu ca sacru
intreg cosmic din care dacii, "epoti" in Zalmoxianism, considerau ca fac
parte (cf. CDCD, 141 sqq.).
Cel mai interesant totimosism il intalnim inca din orizontul anului
400 d. H., la straromanul Aethicus Dunareanu (d'Ister), in lucrarea transmisa pana in
zilele noastre, Cosmografia: «Unde parabolam enigmatibus suis adsumptam ait: Terrorem terribilem, tot terrarum trivialis torghinavi (Trim)arcem, turma tergiversantium titillat turgentium titubata tela tandem trutinata, tritura toracem tacto mucronis. Trimarcia, Thafros, Alces tumultuantes tantila tenus turma tyronis temporum. Tura tantopere Tulchus triararum tonantium tenit, Malancinorum titanistria telora
Murginum.» (AethC, 162 sq.; cf. VAeth, 42 / CDCD, 143).
