Formare continua

FORMARE CONTINUA

• Metodologia formarii continue
• Competentele cadrului didactic
• Organizarea activitatii de formare continua a cadrelor didactice
• Proiectarea si realizarea continutului activitatii de formare continua
• Finantarea activitatii de perfectionare

Competentele cadrului didactic

Acestea sunt derivate din obiectivele si continutul invatamatului si din rolurile functiilor cadrului didactic, alcatuind "stratul prim" al formarii personalului didactic:

• Comunicativitatea
• Empatia
• Invatarea
• Conducerea-analiza, diagnoza, prognoza (planificarea), proiectarea, organizarea indrumarea, dirijarea, evaluarea si decizia
• Valorizarea continutului
• Cercetarea si innovarea practicii scolare si extrascolare
• Cunoasterea elevului
• Creativitatea

Aceste competente necesita un curriculum comun obligatoriu.

Profilul de competenta al cadrului didactic.

Profilul de competenta poate fi definit ca domeniu de convergenta dintre statut/rol si personalitate fiind reprezentata de calitatea principalelor coordonate ale personalitatii considerate sincronic " (Rodica Niculescu) in raport cu statutul si rolul socio-profesional, raport analizat din perspectiva eficientei socio-profesionale.

Competenta in specialitate
Planul teoretic:
· de a asimila continutul stiintific propriu disciplinelor de invatamant predate si metodele, tehnicile de informare;
· de a realiza corelatii intra, inter si pluridisciplinare ale continutului;
· de a actualiza, a prelucra, esentializa, ilustra, reprezenta si dezvolta continutul;
· de a surprinde valentele formative si educative ale continutului.
Planul operational:
· de a structura asimilarea continuturilor astfel incat sa dezvolte structuri operatorii, afective, motivationale, volitive, atitudinale (acomodarea);
· de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuala odata cu informatiile;
· de a forma modul de gandire specific disciplinei respective de invatamant si modul de gandire sistemic;
· de a valoriza continutul obiectului de invatamant, structurand comportamente raportate la valori;
· de a comunica fluent, expresiv, coerent.
Planul creator:
· de a adapta continuturile specificului dezvoltarii psihice stadiale a elevilor;
· de a stimula dezvoltarea maximala a potentialului fiecarui copil prin asimilarea continuturilor;
· de a promova invatarea, participativa, anticipativa,societala, creatoare;
· de a dirija surprinderea problemelor si dezvoltarea lor;
· de a dezvolta continuturile si strategiile de asimilare.

Competente psihopedagogice si metodice

Planul teoretic:
·de a asimila continutul pedagogiei generale, teoriei educatiei, didacticii cognitive,  managementului didactic si educativ, psihopedagogiei generale, psihopedagogiei varstelor, psihologiei sociale;
· de a realiza sisteme, corelatii intre continuturile asimilate;
· de a prelucra, transforma, adapta si dezvolta continuturile prin aplicarea in situatii educationale specifice;
· de a prelucra, transforma, adapta si dezvolta continuturile prin aplicarea in situatii educationale specifice;
· de a intelege structura (geneza) psihicului copilului si tanarului;
· de a intelege obiectivele invatamantului contemporan;
· de a intelege conceptia managementului didactic si educational;
· de a intelege raporturile dintre psihologia pedagogica, didactica si didacticile speciale;
· de a asimila teoria si metodologia studierii personalitatii copilului si a cercetarii procesului de invatamant.
Planul operational:
· de analiza si diagnoza a starii educationale a grupului de elevi si a fiecarui elev;
· de a analiza si decide, in cunostinta de cauza, modul de aplicare a teoriei psiho-pedagogice si metodice in situatii educationale specifice;
· de a "personaliza" continuturile in contextele educationale determinate;
· de a proiecta activitati instructiv-educative scolare si extrascolare pe diferite perioade de timp;
· de a organiza, indruma si coordona activitati de implementare a proiectelor elaborate;
· de control, evaluare si reglare-autoreglare;
· de a conduce procesul de predare-invatare astfel incat sa formeze capacitati: de cooperare, de comunicare, de gandire convergenta, divergenta, flexibila, creatoare, de control, de autoapreciere si autoreglare etc.;
· de a forma si dezvolta interesul, motivatia, afectivitatea, vointa, inteligenta si caracterul etc.;· de a initia actiuni de investigare a procesului instructiv-educativ cu scopuri ameliorative.
Nivelul creator:
· capacitatea de empatie;
· capacitatea de adaptare la situatii atipice din practica scolara si extrascolara;
· de a se darui cu vocatie rolului asumat;
· de a manifesta dragoste si intelegere fata de copii;
· de a inova practica educativa scolara si extrascolara;
· de a dezvolta inclinatii, aptitudini, talente;
· de sociabilitate si cooperare.

Competente psihorelationale

Planul teoretic De a asimila cunostinte de psihopedagogie sociala, de psihologia grupurilor scolare, de psihologia invatarii sociale, de psihologia creativitatii in grup, de dirijarea comportamentului uman etc.
Nivelul operational
· de a organiza grupul de elevi, de parinti, de educatori, etc.;
· de a comunica cu grupurile;
· de a intelege interrelatile din grupul de elevi, de parinti, de educatori etc.;
· de a dezvolta relatii pozitive in interiorul grupurilor;
· de a manifesta comportament empatic;
· de a motiva, activiza grupul in realizarea unor scopuri comune promovand teoria asemanarii in diferente;
· de a acorda treptat autonomie grupului de elevi, cultivand independenta si interdependenta membrilor si grupurilor;
· de a transforma grupul intr-unul educogen , orientandu-l spre valori autentice;
· de a coopera cu grupul de elevi, cu parinti, profesori etc., realizand un autentic parteneriat in educatie;
· de a forma elevilor capacitati cum sunt: cooperarea, comunicarea, empatia, creativitatea etc.

Distinctiile intre aceste categorii de competenta nu sunt transante, ele interactionand in comportamentul profesorului, manifestandu-se unitar in stilul de invatamant. De asemenea, intre planurile teoretic, operational si creator delimitarile sunt relative, acestea manifestandu-se in conexiuni diverse in diferite momente ale formarii initiale si continue, in diferite situatii educationale .

Competentele identificate nu sunt ierarhizate si nu epuizeaza sfera domeniului, ele fiind expresia unei optiuni in raport de contextul invatamantului actual, fiind prezentate intr-un spirit sintetic

Aceste competente pot fi specificate in functie de anumite variabile (trepte de invatamant, obiectul de invatamant, obiectul de invatamant, stadiile dezvoltarii psihice etc.) necesitand asimilarea, in acest caz, a unui curriculum specific

Forme ale pregatirii continue

Perfectionarea curenta prin activitatiile metodico-stiintifice si psiho-pedagogice realizate la nivelul unitatii de invatamant sau pe grupe de unitati. Acestea intra in atributiile unitatilor de invatamant si ale inspectoratelor scolare.

A. Perfectionarea curenta prin:

• simpozioane;
• sesiuni de comunicari ;
• stagii periodice de informare stiintifica de specialitate si in domeniul stiintelor educatiei ;
• forme de perfectionare prin corespondenta; programe punctuale .

Acestea pot fi organizate de oricare dintre institutiile implicate in perfectionarea cadrelor didactice la initiativa propie sau la solicitarea unor categorii de cadre didactice, indeosebi de Casa Corpului Didactic.

Alte forme de perfectionare curenta:

• cursuri fara frecventa organizate de institutiile de invatamant
  superior , combinate cu consultatii ;
• cursuri organizate de societati stiintifice si de alte organizatii profesionale ale personalului didactic etc.

B. Perfectionarea prin definitivarea in invatamant si acordarea gradelor didactice II si I

Intra in atributiile universitatilor, liceelor pedagogice, colegiilor universitare pedagogice si liceelor de profil.

C. Programe de perfectionare organizate o data la cinci destinate personalului didactic si personalului de conducere (perfectionare periodica) intra in atributiile universitatilor, liceelor pedagogice, liceelor de profil -centre de perfectionare - in cooperare cu Institutul de Stiinte ale Educatiei, inspectorate si case ale corpului didactic, coordonate de Ministerul Educatiei Nationale.

D. Perfectionarea prin burse si stadii in tara si /sau strainatate, prin cursuri postuniversitare si doctorale.
Intra in atributiile universitatilor si se desfasoara in baza unor norme metologice specifice.

E. Programe de conversie profesionala
Intra in atributiile institutilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor norme metodologice specifice, precum si ale liceelor de profil si liceelor pedagogice.

Organizarea activitatii de formare continua a cadrelor didactice

a) Perfectionarea de specialitate, metodica si psihopedagogica a personalului didactic din invatamantul prescolar si primar se realizeaza in colegii pedagogice universitare si in licee pedagogice cu sprijinul inspectoratelor scolare judetene si celorlalte institutiilor de invatamant superior. Repartizarea atributiilor de perfectionare a invatatorilor si educatoarelor pe colegii pedagogice universitare si licee pedagogice se realizeaza de catre M.E.N. pe baza unor criterii de acreditare pentru activitatea de formare continua. Lista colegilor pedagogice universitare si ale liceelor pedagigice care au repartizate atributii de perfectionare va fi comunicata de catre M.E.N. inspectoratlor scolare, colegiilor pedagogice universitare si liceelor pedagogice in fiecare an, pana la data inceperii inscrierilor.

b) Perfectionarea de specialitate, metodica psiho pedagogica a profesorilor din invatamantul secundar (gimnazial, profesional, liceal, postliceal) se realizeaza in institutiile de invatamant superior prin facultati, departamente si catedre. Lista institutiilor de invatamant superior care au atributii de perfectionare va fi comunicata de catre M.E.N. inspectoratelor scolare si institutiilor de invatamant superior , in fiecare an pana la data inceperii inscrierilor.

c)         Perfectionarea de specialitate, metodica si psihopedagogica a maistrilor instructori se realizeaza in unitati de invatamant de profil. Lista unitatilor deprofil care au repartizate atributii de perfectionare pentru maistri instructori va fi comunicata de catre M.E.N. inspectoratelor scolare si liceelor de profil , in fiecare an pana la data inceperii inscrierilor. Cadrele didactice pot opta pentru a participa la orice forma de perfectionare si pentru oricare dintre centrle de perfectionare aflate pe lista unitatilor de invatamant carora le-au fost repartizate atributii in acestsens la specialitatea respectiva, de catre M.E.N., Directia Formatorilor Personal. Institutia de invatamant careia i-au fost repartizate atributii de perfectionare i se pot suspenda , temporar, sau anual, dupa caz, aceste drepturi si indatoriri de catre M.E.N. daca se constata ca activitatile de resort nu sunt cel putin la nivelul standardelor minime.

d) Pregatirea si perfectionarea personalului de conducere, indrumare si control de la toate nivelurile sistemului de invatamant se realizeaza in centre, institutii si alte forme institutionalizate: universitati, I.S.E., cu inspectoratele scolare, casele corpului didactic .

e)         Formarea curenta a invatatorilor, educatoarelor si instutorilor se realizeaza in institutiile mentionate la punctul II.1.1.

f) Formarea curenta a maistrilor instructori se realizeaza in unitatiile de invatamant mentionate la punctul II. 1. 3.

g)         Formarea curenta a profesorilor se realizeza in clasele corpului didactic.

h) Formarea curenta si prin programe de perfectionare organizate la odata la cinci ani a personalului didactic incadrat in palate si cluburi scolare se realizeaza in cadrul Palatului National al Copiilor .

i) Formarea curenta si prin programe de perfectionare organizate o data la cinci ani a educatoarelor din casele de copii prescolari si gradinite speciale, precum si a invatatorilor si profesorilor care functioneaza in clasele de copii si scoli speciale si penitenciare se realizeaza in institutii de invatamant superior de profil pe baza de programe speciale.

j) Formarea curenta si programe de perfectionare organizate o data la cinci ani a cadrelor didactice din liceele pedagogice care sunt formatori pentru invatatori si educatoare se realizeaza in domeniul psihopedagogiei si al metodologiei instruirii si educatiei in invatamantul prescolar si primar de catre Departamentele pentru formarea cadrelor didactice cu sprijinilor institutiilor de invatamant superior sub coordonarea M.E.N. Tematica activitatiilor se stabilieste de catre M.E.N. si departamente prin articularea unor module cadru cu unele module specifice intereselor participantilor prin armonizarea ofertei si cererii de perfectionare de catre participanti. Programarea activitatiilor de formare curenta se realizeaza de catre departamentele de formare a cadrelor didactice si M.E.N.

k) Formarea curenta a profesorilor incadrati in cabinetele de asistenta psihopedagogica si centrele judetene de asistenta psihopedagogica se realizeaza prin programe specifice de catre institutii de invatamant superior in colaborare cu I.S.E. sub coordonarea M.E.N.

l) Formarea curenta a profesorilor , metodisti incadrati in casele corpului didactic se realizeaza prin programe specifice de catre universitati , in colaborare cu I.S.E. sub coordonarea M.E.N.

m) Perfectionarea personalului didactic auxiliar se realizeaza prin programe specifice in casele corpului didactic sub coordonarea inspectoratelor scolare.

n)         Perfectionarea curenta prin alte forme si programme, invatamant deschis la distanta, se realizeaza de catre toate institutiile interesate.

Proiectarea si realizarea continutului activitatii de formare continua (curenta, prin definitivarea in invatamant si acordarea gradelor didactice II si I; programe de perfectionare organizate o data la cinci ani; prin burse si stagii in tara si strainatate, prin cursuri postuniversitare si doctorat; prin programe de conversie profesionala si alte forme).

Continutul activitatilor de perfectionare a cadrelor didactice prin definitivare in invatamant si acordarea gradelor II si I este cuprins in programe unitare alcatuite din module nucleu de reforma si module alternative, pentru specialitate si metodica predarii acesteia, pentru pedagogie si elemente de psihologie, aprobate de M.E.N. Asimilarea continutului prevazut in programele de perfectionare se realizeaza prin forme variate de activitati teoretico-metodologice, practic-actionale si constructiv-creatoare, individuale si colective prin aplicarea unor metodologii specifice invatarii la adulti.

Perfectionarea curenta a cadrelor didactice se efectueaza prin formele prevazute in art.32, alin .(4) din Legea 128/1997.

• Activitatea metodico-stiintifica si psihopedagogica la nivelul unitatii de invatamant sau pe grupe de unitati
• Perfectionarea la nivelul unitatilor de invatamant trebuie sa indeplineasca functia de reglare-autoreglare a activitatii instructiv-educative, didactice si extradidactice, de dezvoltare personalizata, de inovare a practicii scolare intr-un anumit spatiu de instruire si situatie educativa, de stimulare a creativitatii cadrelor didactice si a elevilor, de investigare a activitatii scolare.
• Perfectionarea prin definitivarea in invatamant si acordarea gradelor didactice II si I

Finantarea activitatii de perfectionare Planul de invatamant pentru activitatea de perfectionare

Potrivit prevederilor art.159 si 160 din Legea invatamantului nr. 84/1995, Institutiile de invatamant, centre de perfectionare pot organiza activitate de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice sau pentru obtinerea definitivarii in invatamant ori a gradului didactic II pentru cadrele didactice inscrise sa sustina aceste examene.

Participarea cadrelor didactice la activitatile mentionate mai sus este facultativa, cu exceptia programelor de perfectionare organizate o data la 5 ani.

Formatia de baza pentru activitatea didactica de predare (curs) pentru definitivat si gradul II si perfectionare periodica este de 20-25 de cursanti.

Formatia de baza pentru seminar este de 10-15 cursanti.

Pentru specializarile cu numar mic de cadre didactice pe centre de perfectionare unice pe tara se pot organiza activitati de perfectionare (curs si seminar) cu minimum 7 cursanti. Constituirea formatiei de curs pentru disciplina "Pedagogie" se poate face (dupa caz) prin comasarea grupelor de cursanti de la diferite specialitati.

Planul de invatamant pentru profesori , pentru pregatirea in vederea sustinerii definitivarii in invatamant cuprinde 60 de ore dintre care 30 de ore de specialitate si metodica predarii acesteia repartizate astfel :20 ore de curs si 10 ore de seminar si 30 de ore de Pedagogie repartizate astfel :16 ore de curs si 14 ore de seminar.

Programele de perfectionare, in sesiunea 1998, pentru examenele de definitivare in invatamant si gradul didactic II sunt cele dupa care s-au desfasurat examenele respective si in sesiunea 1997.

Potrivit art. 70, alin.(2) din Legea invatamantului nr. 84 /1995 atat cursurile de pregatire pentru definitivarea in invatamant si gradul II cat si cursurile de perfectionare periodica sunt considerate invatamant preuniversitar si, in consecinta, vor fi retribuite conform normelor stabilite pentru activitatile cu regim post universitar.

Retribuirea activitatilor de perfectionare se va face potrivit adresei numarul 19398/24.11.1997, ptc.B. Atat retribuirea activitatilor de perfectionare cat si cheltuielile aferente pentru transport, cazare si masa , se suporta de institutiile care organizeaza activitatea de perfectionare.

In temeiul art. 159, alin., "c" din Legea invatamantului nr. 84/1995 se vor prevedea in statele de functii posturi vacante pentru astfel de activitati pentru fiecare an universitar.

Repartizarea atributiilor de perfectionare pe institutii de invatamant superior si liceal - centre de perfectionare pentru sesiunea 1997( definitivat gradul II) si 1996-1998 (gradul I) ramane aceeasi si pentru sesiunea 1998 (definitivat si gradul II) si respectiv 1997-1999(gradul I).

Planul de invatamant pentru activitatile de pregatire in vederea sustinerii definitivarii in ivatamant si a acordarii gradului II pentu invatatori si educatoare este urmatorul:

Definitivat invatatori:total 72 ore
- 24 ore Limba si literatura romana si metodica c-14 ore,s-10 ore
- 20 ore de Matematica si metodica c-8 ore,s-12 ore
- 28 ore Pedagogie si elemente de psihologia copilului c-18 ore,s-16 ore

Gradul II invatatori:total 72 ore
- 24 ore Limba si literatura pentru copii si metodica c-10 ore,s-14 ore
- 20 ore de Matematica si metodica c-8 ore,s-12 ore
- 28 ore Pedagogie si elemente de psihologia copilului c-18 ore,s-16 ore

Definitivat educatoare:total 168 ore
- 24 ore Limba si literatura romana c-14 ore,s-10 ore
- 14 ore de Matematica si metodica c-6 ore, s-8 ore
- 30 ore Pedagogie si elemente de psihologia copilului prescolar si metodica activitatii instructiv-educative in gradinitele de copii c-18 ore,s-12 ore

Gradul II educatoare:total 168 ore
- 24 ore Limba si literatura romana pentru copii c-10 ore,s-14 ore
- 14 ore de Matematica si metodica c-6 ore, s-8 ore
- 30 ore Pedagogie si elemente de psihologia copilului prescolar si metodica activitatii instructiv-educative in gradinitele de copii c-12 ore,s-18 ore

Planul de invatamant pentru activitatile de pregatire in vederea sustinerii definitivarii in invatamant si a acordarii gradului II pentru maistrii- instructori este urmatorul:

Definitivat: total 60 ore
- 30 ore specialitate si metodica predarii acesteia c-20 ore, s-10 ore conform repartitiei sarcinilor de perfectionare pe institutii de invatamant superior
- 30 ore pedagogie c-20 ore, s-10 ore
Gradul II : total 60 ore
- 30 ore specialitate si metodica predarii acestora c-14 ore, s-16 ore
- 30 ore pedagogie c-16 ore, s-14 ore

In perioada 21-26 august 2002 se desfasoara examenul de definitivare in invatamant pentru toate categoriile de cadre didactice .

In perioada 27-31 august 2002 se desfasoara examenul de acordare a gradului didactic II pentru toate categoriile de cadre didactice .

In intervalele mentionate , fiecare institutie de invatamant-centru de perfectionare va stabili graficul probelor de examen in functie de situatia concreta , lasandu-se sau nu , la aprecierea comisiei , desfasurarea de activitati in ziua de duminica.