Dependenta de substanta

De cele mai multe ori, acea limita este usor de pastrat in prima faza, apoi este flexibilizata tot mai mult, pana cand se ajunge la dependenta. Vorbim de o dependenta de substanta daca exista instalat un pattern comportamental de abuz de substanta ce are drept consecinte faptul ca persoana nu se simte confortabil cu sine, are probleme de adaptare sau de efectuare a sarcinilor zilnice la standardele obisnuite sau normale pentru o persoana medie.

Indiferent daca vorbim de droguri, tutun sau alcool, dependenta apare treptat, ca o nevoie zilnica de consum a unei cantitati de substanta. In timp, se instaleaza toleranta, mai ales in cazul drogurilor, adica aceeasi cantitate de substanta are un efect diminuat, ceea ce duce la nevoia de a mari cantitatea de substanta consumata.

Pe de alta parte, daca la inceput consumul putea fi aleator, creand sentimenul de control (pe care cei mai multi dependenti au sentimentul ca il au in continuare) el devine in timp o nevoie resimtita. Acest lucru este constientizat in mod brutal in momentul in care, incercand sa renunti la substanta, descoperi ca nu poti, pentru ca asta in produce suferinta fizica. Efectele sevrajului sunt poate cele mai dure semen care certifica faptul ca dependenta ti-a devenit o problema.

Un lucru care trebuie sa te ingrijoreze este faptul ca incepi sa te gandesti mai des decat ai vrea la cum ai putea sa iti procuri mai multa substanta, sau cum va fi urmatoarea situatie in care poti sa obtii asta. Te straduiesti, elaborezi scenarii si acest lucru iti ocupa o cantitate semnificativa de timp, in detrimentul altor activitati.

Desi constientizezi ca ai o problema, in loc sa o confrunti, incepi prin a consuma de unul singur, ascunzandu-te de cei dragi tie sau cei care ar fi in masura sa iti faca observatii, sa iti spuna ca ai exagerat. Mai mult decat atat, incepi sa renunti la lucruri, activitati sociale, ocupationale sau recreationale pentru a putea fi singur sau pentru a avea ocazia de a consuma substanta.

Daca esti in aceasta situatie sau ai prieteni pe care ii identifici ca fiind in aceasta situatie, o discutie deschisa, cu el sau cu tine, poate fi un bun inceput.

2 Abuzul de substante

Un numar tot mai mare de adolescenti, consuma alcool sau alte substante toxice, cu toate ca acest lucru este ilegal si periculos. Unii adolscentii incearca consumul de alcool sau substante toxice doar ocazional, dar chiar si acest comportament poate fi considerat periculos, deoarece poate duce la dependenta si la problemele secundare acesteia (consecinte ilegale, performante scolare slabe, pierderea prietenilor din anturaj-izolare sociala si nu in ultimul rand, probleme familiale).

Statistici privind consumul de alcool si alte toxice la adolescenti

Abuzul de alcool si substante toxice este o realitate in randul adolescentilor si trebuie privita cu seriozitate. Centrele de preventie si control al consumului de toxice in randul adolescentilor, ofera urmatoarele informatii:

- aproximativ 10% dintre adolescenti fumeaza pana la 15 tigarete pe zi, 20 de zile pe luna (desi procentul este in continua crestere). Tutunul are efecte nocive multiple pe termen lung si creaza de asemenea dependenta. Un adolescent care fumeaza de mai mult de 1 an, are o sansa de 80% sa devina dependent
- aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre acestia, 28%, relateaza episoade cu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 bauturi tari, intr-un interval de cateva ore). Una din cauzele principale de deces in randul adolescentilor, sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibitiile specifice varstei si predispun adolescentul la o viata sexuala necorespunzatoare (sexul neprotejat) si care cresc riscul contactarii unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamydia) sau aparitiei unei sarcini nedorite
- aproximativ 40% dintre adolescenti au incercat cel putin o data marijuana, in timp ce 22% dintre acestia folosesc frecvent acest drog. Marijuana este o optiune des intalnita in randul adolescentilor si poate cauza pierderi de memorie, tulburari cognitive (de invatare) sau de atentie
- aproximati 9% dintre adolescenti au incercat cocaina, in timp ce 4% folosesc acest drog frecvent (cel putin o data pe luna). Cocaina este un drog care creeaza dependenta. Este foarte periculos, deoarece poate cauza aritmii cardiace (batai cardiace anormale) uneori fatale, infarct miocardic, crize pseudoepileptice sau accidente vasculare cerebrale.

Exista si alte substante toxice care sunt folosite de adolecenti. Dintre acestea amintim:

- substantele toxice cu administrare pe cale inhalatorie (sprayuri, substante pe baza de benzen, uleiuri, vopsele si substante adezive). Aceste tipuri de substante toxice sunt cel mai frecvent folosite de adolescentii tineri, deoarece sunt usor de procurat si sunt de asemenea relativ ieftine. Cu toate acestea, sunt extrem de toxice, deoarece contin substante toxice, precum toluenul, care poate cauza leziuni cerebrale, tumori (utilizarea cronica) si in unele cazuri chiar decesul utilizatorului
- droguri folosite cel mai adesea in cluburi, precum: ecstasy (MDMA), gammahidroxibutirat (GHB), flunitrazepam (Rohypnol), numite si drogurile dragostei, deseori folosite de baietii adolescenti pentru coruperea sexuala a fetelor (actul sexual care se consuma dupa intoxicatia cu astfel de substante, este considerat viol). Aceste droguri sunt folosite in special in cluburile de noapte in care se asculta muzica trance, dance sau rave. Cu toate ca numarul adolescentilor care utilizeaza astfel de droguri este mai mic dacat al celor care fumeaza tutun sau marijuana si consuma alcool, aceste droguri sunt mult mai periculoase mai ales daca sunt folosite in diferite combinatii cu alte toxice. Utilizarea, chiar si rara a ecstasyului, poate duce la depresie, probleme cu somnul si anxietate severa, simptome care pot dura mai mult de cateva saptamani de la utilizarea initiala. Utilizarea cronica a acestui drog, determina leziuni hepatice si probleme de concentrare si memorie
- metamfetamina (deseori regasita sub diferite denumiri generice, precum, speed, crank sau met). Acest drog creeaza dependenta si poate cauza manifestari grave, precum, crize pseudoepileptice, accidente vasculare ischemice, probleme mentale grave (paranoia, halucinatii, crize de depersonalizare) si alte probleme de sanatate pe termen lung
- halucinogene, cel mai frecvent LSD (acid dietilamid lisergic), mescalina, psilocybin, PCP (phencyclidina) si ketamina. Utilizarea LSD-ului poate cauza afectiuni psihiatrice grave, precum psihoza si flashurile de tip halucinogen
- opiacee, ca heroina, morfina si codeina. Utilizarea opiaceelor conduce la dependenta fizica si psihica. Adolescentii care folosesc droguri sunt predispusi la diferite infractiuni, in special furtul diferitelor bunuri din casa familiei si uneori preteaza chiar si la prostitutie si toate acestea pentru a procura bani pentru droguri
- substante toxice medicamentoase, precum diazepamul (valium), sunt folosite de asemenea de adolescenti cu difetite ocazii
- steroizii anabolizanti sunt substante medicamentoase folosite in special de baietii care vor sa-si creasca brusc masa musculara si sa-si reduca semnificativ tesutul adipos. Aceste substante pot cauza insa cancer hepatic, oligospermie (scaderea numarului de spermatozoizi), dobandirea unor caracteristici fizice masculine, iritabilitate, furie, cresterea nivelului seric al colesterolului si al tensiunii arteriale cu aparitia infarctului miocardic acut sau a accidentului vascular cerebral.

Utilizarea drogurilor a devenit tot mai frecventa in ultimii ani in tara noastra. Acest lucru face ca problemele de sanatate, de ordin social si familial legate de acest comportament sa fie si ele des intalnite.Consumul drogurilor poate cauza disfunctii cerebrale grave si tulburari de dezvoltare si comportament. Adolescentii care utilizeaza droguri au deseori o anumita dificultate in stabilirea propriei identitati, a relatiilor interumane (inclusiv familiale), in dobandirea unei independente fizice si psihice normale. Abuzul de substante toxice poate de asemenea afecta si abilitatile cognitive ale adolescentului (de invatare) care scad performantele scolare. De departe, cel mai periculos efect secundar al utilizarii ocazionale a drogurilor este aparitia dependentei care duce in consecinta la abuzul cronic de astfel de substante.

3 Sevrajul

Sevrajul este un sindrom de abstinenta, manifestat printr-o puternica suferinta fizica si psihica, specifica perioadei de incetare, de catre persoana aflata in aceasta stare, a consumului de substante care i-au indus starea de dependenta.

Sevrajul reprezinta raspunsul organismului la absenta drogului cu care este obisnuit. Natura simptomelor si intensitatea acestora depinde de drogul consumat, putandu-se materializa prin tremuraturi, dureri musculare si articulare, simptome specifice gripei etc.

Se cunosc mai multe tipuri de sevraj:

• Sevrajul alcoolic, denumit si sevraj etilic sau sevraj etanolic, se manifesta la persoane care sufera de alcoolism si inceteaza ori reduc consumul de alcool, dupa 10-15 ani de excese. In 3-6 ore de la oprirea consumului, apar tremuraturi ale mainilor, limbii si ochilor, greata si voma, slabiciune, tahicardie, transpiratie abundenta, tensiune crescuta, stari de anxietate, irascibilitate sau deprimare, hipotensiune artostatica.Spre deosebire de sevrajul la droguri (heroina, cocaina), sevrajul la alcool pune viata in pericol. Fara tratament, 20% din pacienti evolueaza spre deces.
• Sevrajul tabacic, denumit si sevraj nicotinic, se instaleaza la intreruperea fumatului. Cand incearca sa renunte la fumat, dependentul trece prin diferite stari, fizice si psihice: accese de furie, iritabilitate, slaba capacitate de concentrare, depresie, frustrare, cresterea apetitului sau insomnie. In unele cazuri, sevrajul se poate manifesta si prin diaree sau constipatie. Simptomele fizice ale sevrajului nicotinic incep cu durerile de cap. Pentru ca nicotina este vasoconstrictoare, lipsa acesteia produce dilatatia vaselor de sange de la nivelul sistemului nervos central. Aceasta vasodilatatie de la nivelul creierului provoaca dureri de cap care pot dura doar cateva zile. Aceeasi dilatatie a vaselor de sange este cauza unor ameteli scurte, in jur de o secunda, care trec dupa cateva zile de la renuntarea la fumat dar care si pot speria persoana ce incearca sa se lase de fumat. Dependenta psihica apare la fumatorii care nu au depasit niciodata un pachet de tigari pe zi. De la acest numar in sus si cu vechime mai mare de 10 ani se considera ca respectivul fumator este si dependent fizic.Sevrajul nicotinic este calificat de medici drept o boala, care are numele de cod: DSM-IV.
• Sevrajul cofeinic, apare la oprirea brusca a ingestiei de cofeina (din cafea) si se asociaza cu cefalee (durere de cap), vertij (ameteala), slabiciune marcata, incapacitate de concentrare, scaderea randamentului fizic si intelectual, efecte care sunt de scurta durata (cateva zile) si de intensitate mica spre moderata. Cafeina nu creeaza fenomene de sevraj atat de severe sau daunatoare precum sevrajul la droguri sau alcool.
• Sevrajul la tranchilizante. Dupa 24 de ore fara drog, pot aparea simptome precum anxietatea si agitatia. Sevrajul va dura intre doua si opt zile, cauzand pierderea apetitului, greata, voma, crampe abdominale, cresterea frecventei cardiace si transpiratii excesive. Alte simptome severe ale sevrajului sunt delirul, convulsiile si uneori moartea
• Sevrajul la opiacee apare atunci cand consumatorul dependent renunta la dozele lui obisnuite de stupefiante. Daca dependenta este puternica, sevrajul se poate manifesta in forme foarte violente. Senzatiile pe care consumatorii le experimenteaza atunci cand sunt in sevraj, sunt exact opusul acelora pe care le simt cand sunt sub efectul opiaceelor. In timpul sevrajului, la consumatorul de opiacee pot aparea anxietate, iritabilitate, lacrimare abundenta, secretii nazale abundente, tremur muscular, senzatia de 'piele de gaina'. Un caz special de sevraj la opioide este observat la nou-nascutii pasiv dependenti din mame ce abuzeaza de droguri in timpul sarcinii. Anumite niveluri de dependenta se dezvolta la 50-90% din copiii din mame dependente de heroina.Copiii nascuti din mame care se drogheaza sunt si ei dependenti de drog si intra in sevraj la cateva ore dupa ce vin pe lume in lipsa administrarii drogului, fapt care le poate pune in pericol viata.

Dependenta de droguri – concepte, definitii si caracteristicele comportamentului adictiv

Referat: „daca s-ar desfiinta centrul, am face revolutie” Proiect: Migratia romanilor – istoric

In primii ani dupa 1989, Romania era doar o tara prin care se tranzitau droguril[1]treptat, insa, dupa 1995 – 1996, spatiul tarii noastre a devenit o piata de desfacere pentru o mica parte din totalul drogurilor care se indreptau spre vest. Aceasta a facut ca in scurt timp sa creasca in progresie geometrica numarul persoanelor care consuma droguri si a faptelor penale comise de  catre  aceste persoane.

In aceasta perioada, pe fondul cresterii acestui fenomen, marea majoritate dintre noi, am aflat anumite aspecte despre droguri din mass-media, filme,  dar pentru a putea aborda, supraveghea, asista  si consilia o persoana care are un comportament adictiv, avem nevoie de mai multe informatii privind tipurile de droguri, consecintele consumului de droguri, despre legaturile care pot exista intre consumul unui anumit tip de drog  si tulburarile de personalitate sau varsta consumatorului.

In acest sens, pentru inceput voi prezenta  cateva definitii a unor termeni care sunt caracteristici comportamentului adictiv.

Astfel, tutunul, cafeaua, alcoolul, cocaina, heroina, canabisul, extasy etc. sunt substante psihoactive. Prin substante psihoactive se intelege acele substante care introduse in organism, stimuleaza sistemul nervos central si intensifica activitatea creierului si a unor centri nervosi din maduva spinarii. Ele pot stimula sau calma persoana, pot modifica starea de spirit, perceptia si gandirea acestuia.

Drogurile sunt acele substante chimice sau naturale – in stare solida, lichida sau gazoasa – care dupa ce sunt introduse in organism, modifica imaginea asupra propriei persoane si asupra realitatii inconjuratoare. Folosirea drogurilor poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale si ale comportamentului.

Dependenta fizica este reactia organismului uman la drog. Substantele chimice din drog se integraza in organism, chiar daca sunt toxice, iar atunci cand organismul nu le mai primeste, intra in alerta violenta, exprimata prin stare generala alterata, greturi, voma, diaree, transpiratie, tahicardie (puls accelerat), dureri, spasme, tremur. Dependenta fizica se mai face simtita o vreme chiar si dupa abstinenta si incetarea simtomelor de sevraj, ceea ce poate favoriza revenirea la consum. Totusi dependenta fizica nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Astfel in cazul consumului de marihuana nu apare dependenta fizica, in schimb in cazul consumului de heroina aceasta se instaleaza de la prima doza.

Dependenta psihica, care este si cea mai importanta, se manifesta printr-o nevoie irezistibila de a folosi drogul, pentru a influenta, a schimba sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau constiinta de sine. Este intalnita la toate tipurile de droguri.

Starea de dependenta este greu de depasit in unele cazuri. Dependentul poate alege intre a incepe un tratament (detoxificare) sau a lua o alta doza. Din nefericire, cea mai usoara cale este sa continue consumul de droguri. Aceasta este o alegere fatala.

Toleranta la drog, apare atunci cand organismul se obisnuieste cu prezenta unei anumite substante  si se adapteaza la aceasta. Ca atare pentru obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca  dozele. Astfel, un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru personae normale ar fi fatale.

Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate suporta acesta si ca urmare pot aparea  reactii ale organismului deosebit de periculoase: incostienta, oprirea inimii, insuficienta cardiovasculara, fiecare din aceste efecte putand conduce la coma sau deces.

Supradoza intervine:

–        cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport cu cea obisnuita;

–        cand se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte substante;

–        atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu medicatia din cura de detoxificare.

Flash  este senzatia de placere intensa care apare in momentul injectarii drogului. 

Cauze care determina consumul de droguri

Cauzele care determina cosumul de droguri sunt multiple. Unii oameni traiesc un sentiment de plictiseala, de vid, de singuratate, sunt deprimati si nelinistiti, sufera de anumite tulburari de comportament. Altii nu reusesc sa faca fata problemelor la scoala, facultate, serviciu, familie. Relatiile cu ceilalti sunt prea complicate, le este teama de viitor si nu stiu ce vor face in viata.

Sintetizand cele mai sus prezentate, putem spune ca factorii care determina consumul de droguri sunt:

–        problemele personale, necazurile, disperarea;

–        singuratatea, lipsa de prieteni;

–        curiozitatea, tentatia fructului oprit;

–        dorinta de senzatii tari;

–        plictiseala, lipsa unor preocupari interesante;

–        teribilismul (nevoia de a iesi in evidenta);

–        tulburarile comportamentale sau de personalitate, drogul fiind privit ca un medicament pentru tratarea acestor tulburari;

–        esecul profesional sau familial;

–        anturajul;

–        climatul familial defavorabil;

–        nivelul educational si cultural redus;

–        lipsa informatiilor sau informatiile false cu privire la droguri;

–        imitarea modelelor din filme.

In multe din aceste situatii drogul apare ca o solutie salvatoare care le rezolva toate greutatile pana in ziua in care realizeaza ca problemele lor, departe de a fi rezolvate, sau agravat, relatiile cu familia si ceilalti deteriorandu-se, in final, dandu-si seama ca au fost prinsi intr-o capcana.

Tipuri de consumatori

In functie de gradul de dependenta fata de drog, consumatorii se impart in urmatoarele categorii:

1. Ocazionali – consuma doze moderate, in ocazii exceptionale, motivate ca scop recreativ sau experimental. Exista riscul de a trece de la folosirea intermitenta la cea constanta. Intereseaza mai ales starile emotionale determinate de drog.

2. De “week-end’’ – consuma doze mari, luate intermitent, la sfarsit de saptamana, cu scopul de a „uita” dificultatile existentei sau esecurile vietii cotidiene. Apare sentimentul de vinovatie si chiar de auto-ura. Creste riscul de a trece la folosirea regulata a unor doze mai mari. Se instaleaza un ciclu de trairi emotionale: consum – culpabilizare – remuscare – nevoie de consum crescut.

3. Toxifilici – consum regulat, de doze moderate, avand convingerea ca se pot lasa oricand. Consumul aproape zilnic indica existenta unei probleme de natura chimica, care duce la dependenta sau la nevoia de droguri mai puternice. Abstinenta, chiar daca are loc, nu duraza.

4. Toxicomanii – consuma doze mari, regulate si droguri diferite. Acestia sufera de toxicomanie, prin aceasta intelegandu–se acea intoxicatie cronica voluntara care duce la pierderea libertatii de a se abtine de la folosirea drogului; dependenta este clara, afectand progresiv viata sociala, starea materiala, existenta in general[2].

Toxicomania poate fi majora in cazul consumului de heroina, cocaina, alcool si minora in cazul tabagismului, cofeismului. Iar dupa numarul drogurilor administrate putem vorbi de monotoxicomanie (administrarea unui singur drog) si politoxicomanie (folosirea mai multor droguri).

Cei mai multi dintre clientii nostri fac parte, probabil, din ultimele doua categorii, deoarece acestia isi pierd libertatea de a alege si de a fi ei insisi. Viata lor nu se mai desfasoara in mod normal, isi pierd locul de munca, familia, prietenii, au probleme cu somnul si de adaptare. De fapt viata lor se reduce la o cautare nesfarsita a dozei de fiecare zi, iar ca sa gaseasca banii necesari pentru cumpararea dozei sunt dispusi sa faca orice : sa minta, sa insele, sa fure, sa se prostitueze, sa faca trafic de droguri sau chiar crima. Argumentele morale sau rationale, dovedirea efectelor distructive (fizice sau psihice) nu mai pot inlatura nevoia de drog.

Toxicomanii sunt urmariti de o senzatie permanenta de lipsa de incredere si de dragoste, atat „in sine”,  cat si „in jur”. Propria lor imagine este devalorizata, iar raportarea la celalalt, perceputa in mod negativ: „Nu fac doi bani, se aude adesea, si nici societatea”.

Efectul substantelor si a comportamentelor asociate (fuga, manipulare, minciuna) duce foarte frecvent la o destructurare a personalitatii si la o regresie a facultatilor de adaptare, cu atat mai mult cu cat sistemul de valori elaborat in timpul copilariei iese afara din joc, iar notiunile de respect si demnitate sunt eclipsate[3]

CLASIFICAREA DROGURILOR

Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central:
- Produse depresoare (opiul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele, tranchilizantele, hipnoticele, metaqualona, etc.)
- Produse stimulente (cocaina, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele, etc.)
- Produse perturbatoare sau halucinogene (cannabis-ul, LSD-ul, fencyclidina, mescalina, psilocybina, etc)
Dupa originea produsului:
- Produse naturale
- Produse de semi-sinteza
- Produse de sinteza
Dupa regimul juridic al substantelor:
- Substante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele, etc)
- Substante total interzise (LSD, heroina, crack)
Dupa dependenta generata:
- Droguri care creeaza dependenta fizica
- Droguri care creeaza dependenta psihica
- Droguri care creeaza dependenta mixta