Formele de guvernamant

FORMELE DE GUVERNAMANT

Caracterul parlamentar, intr-o masura diferita, a celor 15 state comunitare studiate, determina o similitudine a formelor de guvernamant. Exista insa si o serie de particularitati care permit anumite clasificari, fiind avute in vedere doua criterii esentiale: natura institutiei sefului de stat si structura parlamentelor.

La randul lor, aceste republici sunt de doua categorii :

- republici in care presedintele se alege prin sufragiu universal direct (Austria, Finlanda, Franta, Irlanda si Portugalia);

-republici in care presedintele se alege in mod indirect (Germania, Italia si Grecia).

Clasificarea statelor comunitare dupa natura institutiei sefului de stat.Conform acestui criteriu cele 15 state comunitare se clasifica astfel:

1. Monarhiile: Belgia, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Spania, M. Britanie si Suedia;

Institutia monarhiei prezinta o serie de avantaje dar acestea depind de personalitatea monarhului, de conjunctura politica si de vointa partidelor politice de a face sau nu din problema monarhiei o problema politica.

In conditii normale succesiunea la tron nu are o miza politica, spre deosebire de succesiunea sefilor de stat alesi.

In prezent se asista la tendinta generala de scadere a rolului monarhilor, mentinerea lor pur decorativa concomitent cu reducerea prerogativelor si rigorii protocoalelor caselor dinastice (vezi Norvegia, Olanda).

Implicarea permanenta si responsabila constituie exceptii notabile (vezi Spania, Danemarca).

In Uniunea Europeana exista un consens asupra monarhiei si persoanei monarhului.

2. Republicile cu sefi de stat alesi prin vot universal direct: Austria, Finlanda, Franta, Irlanda si Portugalia;

In Austria functia de presedinte este instituita prin Constitutia din 1920, fiind ales prin vot universal direct pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea de a fi reales o singura data.

In Finlanda functia de presedinte a fost instituita prin Constitutia din 1919, dar alegerea prin sufragiu universal direct cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate, in doua tururi de scrutin, a fost instituita din 1994.

In Franta, ca urmare a reformei constitutionale initiate de generalul De Gaulle in 1962, presedintele republicii se alege pe o perioada de 7 ani prin vot universal direct, cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate in 2 tururi de scrutin.

Prin revizuirea din septembrie 2000, mandatul prezidential a fost redus la 5 ani, incepand cu alegerile din 2002. Mandatul poate fi reinnoit in mod nelimitat.

Referat: Conventie de aplicare a acordului schengen Eseu: Comportamentul politic asimilat grupurilor

In Irlanda presedintele este ales prin sufragiu universal direct incepand din 1937. Durata mandatului este de 7 ani.

In Portugalia alegerea presedintelui prin vot universal direct, inspirata de cea de-a V Republica Franceza, a fost consfintita de Constitutia din 197

Trebuie subliniat ca exista diferente considerabile in ce priveste puterile si rolul politic al presedintilor din Austria, Finlanda, Franta, Irlanda si Portugalia, ceea ce demonstreaza ca alegerea prin sufragiu universal direct nu constituie in sine, sursa puterii ci statutul sefului statului in cadrul sistemului politic si personalitatea acestuia.

3. Republicile in care seful statului se alege in mod direct: Germania, Italia si Grecia.           

Germania, unde presedintele federatiei este ales pentru un mandat de 5 ani, de un colegiu federal special, care nu are decat aceasta atributie. Este compus din membrii Dietei federale (camera inferioara a Parlamentului si de un numar egal de membri desemnati de parlamenturilor landurilor. Mandatul poate fi reanoit o singura data;

Grecia, in care incepand cu Constitutia din 1975 presedintele se alege pentru un mandat de 5 ani, de catre Camera Deputatilor cu majoritatea de 2/3 din numarul membrilor

Mandatul poate fi reanoit o singura data.

Ca o curiozitate, evenimentul este considerat un moment important in viata politica a Greciei, deoarece obliga majoritatea si opzitiei sa coopereze.

Italia,unde incepand cu Constitutia din 1947, presedintele este ales pe o perioada de 7 ani, de un colegiu elector compus din deputati, senatori si cate trei delegati din partea fiecarei regiuni, desemnati de consiliile regionale.

4. Rolul sefului de stat

In toate tarile comunitare, seful statului reprezinta statul, in aceasta calitate avand un anumit numar de atributii nominale. Cu toate acestea, adevaratul exercitiu al puterii executive apartine, cu exceptia Frantei si a Finlandei, guvernelor conduse de primii - ministri.

Puterile efective ale sefului statului se reduc la:

• arbitrajul in viata politica;
• interventia sefului statului in procesul legislativ;
• dreptul la gratiere

5. Forma de guvernamant in Romania, in comparatie cu formele de guvernamant ale celor mai reprezentative state comunitare

Potrivit Constitutiei din 1991 Romania este o republica in care Presedintele se alege prin sufragiul universal direct, intrand sub acest aspect in aceeasi categorie cu Austria, Finlanda, Fraanta etc. Alegerea se face prin scrutin uninominal majoritar, in doua tururi. Durata mandatului este de 5 ani si poate fi reanoit o singura data.

In Romania puterile presedintelui sunt relativ restranse, potrivit regimului semiprezidential aferent sau parlamentarizat, instituit prin aceeasi constitutie. De astfel, puterile presedintelui, in calitate de sef de stat sunt asemanatoare cu cele ale sefilor de state din U.E.