Dezvoltarea durabila a mediului urban - capitalul construit

1. Dezvoltarea durabila a mediului urban

Activitatile umane au punct de plecare si feed—back in existenta societatii, insa cunoasterea impactului interventiei omului permite o permanenta ajustare a acestora cu o cat mai buna calitate a vietii.

Realizarea unei strategii generale de dezvoltare durabila, astfel incat sa se acorde sanse egale generatiilor umane actuale si cele viitoare presupune o regandire a managementuiui capitaluiui natural, cu accent pe protectia si conservarea mediului, dezvoltarea egala, echitabila a popuiatiei, gasirea acelor cai de dezvoltare economica, capabile sa functioneze pe termen cat mai mare si cu un impact negativ cat mai redus si mai ales crearea institutiilor, mecanismelor care sa asigure buna si siguranta functionarii sccietatii umane.

Municipiul Drobeta – Turnu Severin, ca asezare pilot in cadrul judetului, cu multiple probleme sociale, economice, de mediu (la care se poate adauga cu unele limite si Orsova) ,

trebuie sa se conduca dupa o strategie durabila, Agenda Locala 21, care sa ia in consideratie

particularitatile naturale si socio-economice pe baza documentelor europene. Pe baza documentelor mai sus mentionate si a Agendei Habitatului de la lstambul (1996), PUG, Agenda locala 21 are ca obiective majore regenerarea capitalului natural si revitalizarea capitalului uman si construit, si atingerea indicatorilor dezvoltarii durabile (sociali, de mediu, economici si institutionali).

A Capitalul natural :

Privind raportul capitalului uman cu mediu se constata si se cere indeplinirea unor criterii , ecologice, care sa faciliteze alaturi de alte areale din tara aderarea la UE.

Diversitatea spatiului rezidential si armonizarea cu specificul peisajuiui este intr-o continua schimbare, pozitiva (cartierui Centru, Kisselef, /alter Maracineanu, Policlicnica), dar si negativa (cartierul CET Est, Crihala).

Asigurarea functiei comerciaie, culturale si de agrement ecologice. Pentru acest obiectiv, municipalitatea trebuie sa regleze desfasurarea comertului stradal, care este ilegal, ne-ecologic si sa urmareasca prin serviciul Protectiei consumatorului atingerea standardelor sanitare in vigoare, de ecoetichetare si sa mentina sau sa imbunatateasca in mod continuu arealele cu functii de agrement.

Reabilitarea monumentelor istorice care pot mari pretabilitatea la turism a judetului, municipiului.

Dimensionarea spatiilor verzi care sa asigure oxigenarea in cartiere la nivelul, calitatea celor din 

partea centrala sau a strazilor Crisan, Tudor Vladimirescu si Cernei.

Diversificarea suprafetelor de oxigenare, estetice ale orasului (scuare, parcuri, oglinzi de ape, perdele arteziene) si mentinerea unor specii endemice valoroase, pe fondul deja creat prin refacerea aliniamentelor stradale arborescente gi arboricole.

Colectarea structurata a deseurilor in gospodarii, puncte comerciale, unitati sociale si stradale cu reciclarea lor pe baza existentei unor unitati specifice metalurgice, chimice si in concditiile introducerii unor pubele mai ecologice decat cele antenoare anului 2003 in unele cartiere.

Introducerea unor sisteme de purificare a apei la nivel de consumator/gospodarii, dar si al epurarii pe traseu, pana la darea in folosinta a statiei de tratare a apelor uzate urbane.

B. Dezvoltarea durabila a capitalului uman

1.Asigurarea accesului la spatiul de Iocuit pentru toata populatia habitatului. La nivelul municipiului numarul locuintelor a fost in anul 2002 (an de referinta prin Recensamantul populatiei si locuintei) de 38 750, ceea ce exprima o crestere fata de 1992, de 1148, respectiv

114 locuinte/an, din care 96,5% sunt proprietate particulara, ceea ce indica o tendinta pozitiva

atat a nivelului de trai cat si a politicii locale din acest domeniu. Suprafata locuibila/persoana, care a inregistrat o valoare de 14,2m²/pers., egala cu cea a Romaniei si mai mare fata de 1992 (12m²/pers), dar este mai redusa ca cea din mediul rural din judetul Mehedinti (16,3 m²/pers) sau media judetului (15.4. m²/pers.—una din cele mai bune din tara dupa Arad, Timis etc.). Din totalul cresterilor inregistrate la acest indicator, 2/3 din spatiul locuibil apartine municipiului, fapt care indica rolul polarizator pe care il detine inca acesta. Cu toate valorile mari fata de alte judese, municipiul Drobeta – Turnu Severin este inca in urma fata de standardele tarilor dezvoltate europene.Mai mult, acuratetea acestui indice poate fi corelata si cu scaderea numarului de locuitori de 9,7% in anul 2002 fata de 1992, aplicarea Legii nr, 18, marirea numarului de pensionari, a somajului, plecari in regiunile de origine persoanelor sosite aici inainte de 1989, emigrari sau restructurari economice.

Lucrare: Autoritatea jurisdictionala - specificul activitatii jurisdictionale - principiul legalitatii Referat: Functionarea Parlamentului Romaniei

Municipalitatea a creat numeroase locuinte ANL, insa amplasarea acestora este durabila, pentru cele din partea de vest si mai putin pentru cele din cartierul CET Est, situate in imediata apropiere a zonei industriale, unde nu exista arii de tampon, si care se afla sub incidenta poluantilor specifici activitatilor industriale. Agenda locala trebuie sa se focalizeze pe acordarea de terenuri pentru tinerii fara proprietate si care sa dezvolte asezarea pe terenurile din vestul municipiului (fostul aeroport). Calitatea spatiului de locuit este modesta, deoarece principala forma ramane locuinta tip bloc, cu infrastructura veche, uzata, spatii verzi neamenajate si aspect estetio-sanitar precar. Teoretic, locuintele prezinta seivicii de apa curenta pentru 95% din spatiul de locuit, ceea ce reprezinta 73% din, totalul judetului, de canalizare pentru 93% din acestea, insa cu o retea cu disfunctionalitati secventiale si finale, deoarece municipiul nu beneticiaza de ostatie de epurare.

Aspecte pozitive se inregistreza la nivelul deservirii cu energie electrica (99%) din locuinte, putand fi considerata ecologica, deoarece regiunea este eco-energo emitenta prin prezenta Hidrocentralelor Portile de Fier, si Ostrovul Mare. Pentru alimentarea cu energie termica, municipiul are 75% din locuinte cu incalzire centrala, dar care este produsa in Centrala Termica Halanga — un hot spot cu probleme de mediu. Mai mult, municipiul nu este alimentat cu gaze naturale, fapt pentru care 25% din locuinte sunt oonsumatoare de masa lemnoasa sau combustibili fosili, care in procesul exploatarii, arderii afecteaza calitatea mediului ambiant.

2. Politica de integrare sociala, de educatie a cetateanului pentru diminuarea incidentelor, a criminalitatii sau a niveluiui de infractionalitate.

3. Marirea duratei vietii prin diversiticarea, multiplicarea, serviciilor sanitare, a accesului la informatie, medicamente.

C. Capitalul construit

La nivel economic, municipiul are ca puncte tari existenta unor unitati cu profil divers. Unitatile economice plasate in topul firmelor de succes pentru Regiunea economica de Sud-Vest sunt: Rtegia Autonoma pentru Activitati Nucleare (locul 6), SEVERNAV S.A. (locul 12), CELROM S.A.,(locul 20), MEVA (locul 38), CILDRO S.A.(locul 40).

Partea negativa este ca acestea se confrunta cu diminuarea treptata a activitatii economice, in conditiile privatizarii (dominate la nivelul judetului de investitiile germane): Anvelope SA, Trinity – MEVA (Fabrica de Vagoane), Cildro S.A., ceea ce este exprimat printr-un PIB de, 4,5 ori mai mic decat cel al tarilor UE si o rata mare a somajului. Rata de somaj a fost in anul 2003 pentru judetul Mehedinti de 8,3%, mai mare decat media tarii (7,2%), din care 40% sunt cu indemnizatie, 60% fara,  iar 30% din cifra totala provine din sectorul privat.

Protectia mediului nu este prioritate pentru toti agentii eoonomici, deoarece se continua deversarea unor mari cantitati de deseuri pe sol, in. apa prin utilizarea partiala a metodei de tratare la capat de conducta.

Accentuarea utilizarii mijloacelor si cailor de comunicatii amiabiie cu mediui (inlocuirea  autobuzelor pe baza combustibililor fosili cu troleibuze, gaz, bicicleta, trotuare rulante etc.) restrictii pietonale sau de circulatie auto si achizitionarea rapida a mijloacelor auto dotate EURO 3.

D. Dezvoltarea institutiilor

Pentru institutii Agenda locala 21 invoca in cadrul strategiei nationale crearea capacitatii aoestora de a implementa strategia dezvoltarii durabile, implicarea regionala, si implementarea intelegerilor globale ratificate de Romania privind: reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, a fuorocluorcarburilor, pastrarea biodiversitatii etc.

1.Capacitatea institutionla trebuie sa asigure accesul la informatie {Conventia Aarhus, 2002),

marirea utilizatorilor de internet, a liniiior telefonice principale (obiectiv cu o situatie relativ buna) si asigurarea unui fond pentru cercetare care este prima veriga in lantul dezvoltarii durabile, capabila sa gaseasca mijloacele si caile de realizare ale acesieia.

2. Impulsionarea vietii sanitare, avand in vedere ca judetul Mehedinti se afla pe ultimul loc in cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Vest la numarul de cabinete particulare, laboratoare medicale si  farmacii.

3.Identifcarea, gestionarea riscurilor potentiale tehnologice, naturale, sociale, conform Directivei UE 91/271.

- Crearea de sisteme eficiente de asigurare a bunurilor pentru situatii de dezastru;

- Micsorarea vulnerabilitatii la inundatii;

- Amenajarea torentilor;

- Marirea perdelelor de protectie; 

- Diminuarea poluarii continue etc. 

4. Coeziune legislativa prin completarea legislatiei nationale cu acte legislative locale.

- Sprijinul initiativelcr locale privind conservarea si protectia mediuiui   

-Crearea sistemelor integrate de implementare a. strategiilor sectoriaie.

-Armonizarea cerintelor de mediu cu resursele economice si situatia sociala specifica. 5.Implicarea comunitatilor locale in problemele habitatului, cresterea. gradului de participare la luarea deciziilor, responsabilizarea voluntara, fapt care creeaza transparente in managementul urban.

6. Climat atractiv pentru afacerile durabile, concomitent cu reducerea birocratiei prin, automatizarea procesului de eliberare autorizatii in domeniul activitatilor economice si renuntarea la practici ilegale.

7. Dezvoltarea de parteneriate durabile cu orase din Comunitatea Europeana si din alte tari dezvoltate, in special cu cele care participa la Agenda Locala 21.