Definitia administratiei publice

DEFINITIA ADMINISTRATIEI PUBLICE

Cat priveste notiunea de administratie publica in sens material, functional, precizam ca in literatura juridica actuala a fost formulata o varietate de definitii, in care se regasesc atat note cu valoare de constanta, cat si particularitati care diferentiaza un autor de altul.

Ne oprim la definitia prof. univ. dr. Antonie Iorgovan, dupa care administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor Presedintelui Romaniei, Guvernului, autoritatilor administrative autonome centrale, autoritatilor autonome locale si, dupa caz, structurilor subordonate acestora, prin care, in regim de putere publica, se aduc la indeplinire legile sau, in limitele legii, se presteaza servicii publice.

Modul in care este conceputa aceasta definitie ne indrituieste sa facem precizarea ca in continutul ei se regasesc cele doua dimensiuni esentiale si traditionale ale administratiei, respectiv: executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii.

Expresia „executarea legii” trebuie inteleasa in semnificatia ei actuala, nu in semnificatia ei traditionala, astfel ca, in prezent, prin organizarea legii trebuie sa intelegem:

a)  ceea ce in mod traditional semnifica acest lucru, respectiv: pregatirea executarii; organizarea propriu-zisa si executarea, pana la faptul material concret;

b)  semnificatia actuala a formulei, care presupune nu doar executarea legii, in acceptiunea lato sensu, ci si emiterea de acte normative, cu forta juridica inferioara sau similara legii, in cazul ordonantei de Guvern.

Avand in vedere aceste precizari, credem ca ar putea fi luata in consideratie si alta modalitate de definire a administratiei publice, si anume: administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de autoritatile administrative de stat, cele autonome locale, asociatii de dezvoltare intercomunitara si organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, prin care, in regim de putere publica, se executa legea, in sens material, concret sau prin emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii sau se presteaza servicii publice.

Din aceasta definitie, rezulta trasaturile administratiei publice, si anume:

prima trasatura are in vedere obiectul administratiei publice, intelegand ca acesta
consta in:

a)         executarea legii, in sens material, concret sau prin emiterea de acte normative cu
forta juridica inferioara legii sau egala legii, cum este cazul ordonantelor de Guvern,
simple sau de urgenta;

b)         prestarea de servicii publice, in limitele legii.

cea de-a doua trasatura are in vedere autoritatile publice care o realizeaza, fiind
vorba despre autoritatile administratiei publice, care pot fi:

a)  autoritati de natura statala (etatica);

b) autoritati autonome locale;

c)  organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean si structuri asociative ale unitatilor administrativ teritoriale, cu sau fara personalitate juridica.

Ultima trasatura releva regimul juridic specific care o caracterizeaza si anume
regimul de putere publica, regim care presupune ansamblul unor prerogative cu care sunt
investite autoritatile administrative si prin intermediul carora interesul public dobandeste
preeminenta fata de interesul privat.