1. Actul administrativ. Notiune, clasificare

Actul administrativ def literatura specialitate. Forma juridica a activitatii organelor administratiei publice, care consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii, in realizarea puterii publice, sub controlul de legalitate al instantelor judecatoresti.

Actul administrativ def legiuitor. Actul unilateral cu caracter individual sau notmativ emis de o autoritate publica in vederea executarii ori organizarii executarii legii, dand nastere , modificand sau stingand raporturi juridice.

Clasificarea actelor administrative-in sensul structural-organizational)

I. In fc de natura lor juridica :

a. acte adm de autoritate b. acte adm de gestiune bilaterale c. acte adm jurisdictionale

II. Dupa competenta materiala a organului emitent, distingem:

a. acte de administratie generala b. acte de administratie speciala

III. Dupa competenta teritoriala:

a. acte emise de autoritatile adm publice centrala b. acte emise de autoritatile adm publice locale

IV. Dupa gradul de intindere a efectelor juridice, delimitam:

a. acte normative b. acte individuale c. acte cu caracter intern

V. In fc da autoritatea care le emite, distingem:

a. acte emise de autoritatile administratiei publice b. acte adm adoptate de parlament

c. acte adm emise de instantele judecatoresti     d. acte adm emise de institutiile publice

e. acte adm. emise de structuri organizatorice care privesc organizarea executarii si executarea legii

VI. In fc de per de timp in care-si produc efectele

a. acte adm permanente b. acte adm temporare

2. Trasaturile actului administrativ

Se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ, in sens formal – material:

a. actul adm este forma juridica principala a activitatii organelor administratiei publice.

b. actul adm este o manifestare de vointa juridica unilaterala.

c. actul adm este emis numai in realizarea puterii publice

d. actul adm are forta juridica obligatorie

e. actul adm devine executoriu imediat dupa ce a intrat in vigoare, fara alta formalitate

3. Forma si procedura de emitere a actului administrativ – etapa prealabila emiterii actului

Una din conditiile de legalitate ale actului administrativ priveste forma acestuia , adica modalitatea in care se exprima vointa juridica cuprinsa in act. -se redacteaza in limba romana . -se redacteaza de regula sub forma scrisa pt a se cunoaste exact contiunutul actului:pt a se executa intocmai:pt a putea dovedi in caz de litigiu existenta si efectele pe care trebuie sa le produca actul ,pt a se putea controla daca s-au respectat conditiile de legalitate.La actele administrative cu caracter normativ,forma scrisa este obligatorie,fiind o conditie de validitate a acestora.Conditiile de forma pot fi impartite in 2 mari categorii:conditii de forma exterioara(lipsa denumirii autoritatii administratiei publice care a emis actul,data la care a fost emis actul) si conditii de ordin tehnic (modalitatile referitoare la redactarea actului,la structura sa interna) Etapa prealabila emiterii actului vizeaza operatiunile ce sunt necesare emiterii actului , adica operatiuni de documentare, de culegere si prelucrare a informatiilor si conditii de tehnica judiciara referitoare la redactarea proiectelor de lege, respectiv studii,analize,avize,expertize.Printre operatiunile preliminare emiterii actului un rol important il ocupa avizele si acordurile.Avizele reprezinta manifestari de vointa cu caracter unilateral care sunt date de catre alte autoritati care emit actul,prin care sunt exprimate pareri de specialitate cu privire la legalitatea si oportunitatea actului ce urmeaza a fi emis.Avizele sunt de 3 feluri:avize conforme(care sunt obligatorii de cerut de catre autoritatea emitenta si obligatorii de respectat de catre aceasta).avizele consultative((autoritatea emitenta are obligatia de a-l solicita dar nu este obligata sa-l respecte)avize facultative(in care organul emitent nu este obligat nici sa solicite avizul,nici sa-l respecte daca l-a solicitat si la obtinut. Acordurile reprezinta consimtamantul dat de catre o alta autoritate in favoarea emiterii actului administrativ de catre o alta autoritate publica.Acordul poate fi:prealabil,concomitent si posterior emiterii actului.

4. Forma si procedura de emitere a actului administrative- etapa concomitenta emiterii actului

.Dintre conditiile procedurale concomitente emiterii actului si necesare pt validitatea acestuia distingem qvorumul(este majoritatea ceruta de lege pt functionarea valabila a organului colegial).Majoritatea ceruta pt votarea unui act-are in vedere nr de voturi impus de lege pt ca sa fie adoptat; exista 3 tipuri de majoritati:majoritate simpla care impune pt adoptarea unui act votul majoritatii membrilor prezenti la sedinta ,majoritatea absoluta

,respectiv majoritatea membrilor care compun organul colegial respectiv,majoritatea calificata reprezentata de 2/3 din total

5. Forma si procedura de emitere a actului administrative- etapa ulterioara emiterii actului

-reprezinta intrarea lui in vigoare conditionata de:

-numerotare-primeste nr de ordine si data adoptarii

-semnarea (de catre conducatorul organului administrativ respectiv), in unele cazuri contrasemnarea (cand legea prevede acest lucru ),

-stampilarea si transmiterea catre serviciul public care se ocupa cu evidenta actelor in vederea inregistrarii, multiplicarii, comunicarii (actul administrativ e transmis persoanei sau organului interesat) sau publicarii (aducerea lor la cunostinta tuturor subiectilor de drept, prin tiparire in Monitorul Oficial sau prin afisarea lor intr-un loc public) si pastrarii sale”.

Executarea actelor administrative

„In principiu, actele administrative se aplica de la intrarea lor in vigoare, producand efecte juridice pentru viitor. Actul administrativ se aplica din oficiu, nu are nevoie de <<autorizarea>>altui organ pentru a fi pus in executare. Aplicarea actului administrativ poate fi intrerupta definitiv sau temporar, in situatiile de:

-suspendare(intrruperea vremelnica a efectelor juridice ale actului respectiv).

-revocarea (retragerea actuluii de catre insasi organul emitent-retractarea);actul administrativ este revocabil numai pana in momentul in care a intrat in in circuitul civil, in ordinea juridica a statului, dupa acest moment el nemaiputand fi retractat de cel care l-a emis

-anularea (masua luata de organul ierarhic superior celui care a adoptat sau emis actul sau de instanta de judecata , care face sa inceteze efectele juridice ale acestui act).

Aplicabilitatea actelor juridice poate inceta si in alte situatii ca: perioada de timp pentru care a fost emis a expirat; cauzele care au determinat emiterea sa au fost inlaturte; cel care a solicitat emiterea a renuntat

7. Efectele actelor administrative momentul de la care produce efecte juridice-pt organul emitent actul administrativ produce efecte din chiar momentul adoptarii sale;aceste efecte constau in:obligatia de a-l face cunoscut prin publicare sau comunicare,obligatia de a nu-l modifica sau abroga decat dupa procedura ingaduita de lege,iar pt celelalte subiecte de drept trebuie facuta distinctia intre felul actului,respectiv daca avem de –a face cu un act normativ sau individual.Actele administrative incep sa produca efecte juridice din momentul in care au fost aduse la cunostinta .Astfel potrivit art 78 din Constitutie,legea se publica in Monitorul oficial si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei. Actele individuale produc efecte din momentul comunicarii catre cei vizati. Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pt dreptul administrativ,dar si pt alte ramuri de drept cu exceptia celui penal. Actele cu caracter individual ,ex.actele de stare civila produc efecte juridice si in sfera civilului,a dreptului familiei.

8. Anularea actelor administrative

Anularea actelor administrative reprezinta operatiunea juridica ce duce la incetarea efectelor actului admin.De regula anularea actului admin intervine in cazul in care sunt incalcate conditiile ce privesc legalitatea .sau nu mai corespunde scopului pt care a fost emis. Anularea se poate face de:

organul ierarhic superior celui care a emis actul

instantele de judecata daca legea permite acest lucru

guvernul, pt acte emise de ministrii si de conducatorii organelor adm publice centrale de specialitate

- ministrii si de conducatorii organelor adm publice centrale de specialitatept actele emise de conducat serv publice deconcentrate din UAT

- curtea de conturi

9. Revocarea actelor administrative

Revocarea actului administrativ este un principiu de baza in activitatea autoritatilor administratiei publice.Revocarea presupune retragerea actului de catre insusi organul care l-a emis(retractare)Ea are carácter obligatoriu,cand este expres prevazuta de lege sau este dispusa de organul ierarhic superior ori de instante de judecata.Actul administrativ este revocabil numai pana in momentul in care a intrat in circuitul civil, in ordinea juridica a statului,dupa acest moment el nemaiputand fi retractat de cel care l-a adoptat(emis).Atunci cand revocarea este facuta pe motiv de ilegalitate a actului,ea produce efcte numai pt viitor,efectele juridice produse pt trecut ramanand deplin valabile.

10. Suspendarea actelor administrative

Suspendarea actului admin situatia in care un act admin nu se mai aplica pe o anumita per de timp, fara a fi desfiintat.

Cauzele care pot duce la suspendare:

- contestarea actului de catre o pers fizica sau juridica

- actul admin urmeaza sa fie pus deacord cu acte admin emise de organul ierarhic superior

- aplicarea actului nu e oportuna pt motive cu caracter trecator.

Organele care pot dispune suspendarea pot fi:organul emitent al actului, de organul ierarhic superior, instanta de judecata,sau legiuitor

Suspendarea se deosebeste de revocare prin aspectele:

- revocarea constituie regula,suspendarea constituie exceptia

- revocarea intervine atunci cand exista certitudine cu privire la ilegalitatae actului,suspendarea atunci cand exista indoiala

- revocarea are ca efect incetarea definitiva a efecterlor actului admin,iar suspendarea are ca efect incetarea temporara a Suspendarea poate interveni de drept in baza unor:prevederi legale,ordinului organului ierarhic superior,hotarari ale instantei de judecata ,unor ordonante a ministerului public

11. Reconstituirea actelor administrative

Reconstituirea (rectificarea, completarea) presupune indreptarea erorilor materiale strecurate in continutul unor acte administrative. In cazul actelor administartive ce nu produc modificari in statutul civil al pers, reconstituirea se face in baza unei hotarari judecatoresti .Operatiunea de reconstituire se face de autoritatea emitenta sau de organul ierarhic superior. Reconstituirea se poate face prin:

=corectarea erorilor materiale existente atat in actul de stare civila(o litera gresita,o data)

=completarea actului cu datele care nu au fost mentionate in acesta

=rectificarea unei mentiuni eronate facuta in act.

Duplicatul reprezinta un act care nu inlocuieste originalul dar coexista cu acesta iar rectificarea duplicatului se face la fel ca la original. Imposibilitatea materiala a reconstituirii duce la revocarea actului administrativ

12. Modificarea actelor administrative

In timp ce revocarea actului administrativ priveste actul in intregul sau,modificarea acestuia se refera la efectuarea anumitor schimbari la unele prevederi ale actului. Modificarea poate fi facuta de autoritatea care a emis actul, de autoritatea ierarhic superioara, fie de instante de judecata competente.Modificarea actelor cu carácter normativ ca si revocarea se realizeaza printr-un act de acelasi nivel si cu respectarea procedurii cu care a fost emis.Modificarea actului produce efecte numai pt viitor,efectele produse pan la data modificarii ramanand neschimbate

13. Contractele administrative- Notiune , trasaturi

Contractele incheiate de administratie cu particularii in scopul de a colabora in vederea satisfacerii unui serviciu public sau a unui interes general,supuse din aceasta cauza regimului administrativ sunt contracte de drept public sau contracte administrative.

Trasaturi

-Acord de vointa prin care se naste un raport juridic;

-Intotdeauna,una din partile contractante este o componenta a sistemului de administratie publica cealalta parte poate fi o persoana fizica sau juridica, aleasa de organul de administratie publica,in urma organizarii licitatiei publice.

- are titlu oneros,in sensul ca particularul realizeaza animite activitati in schimbul unui „pret”,a unei plati.

-Clauzele din contract – pe care partile trebuie sa le accepte – sunt stabilite prin lege sau in baza legii,prin hotarare a guvernului;particularul nu poate decat sa le accepte sau nu ,ele fiind cunoscute printr-un caiet de sarcini,

-Referitor la obligatiile si drepturile contractuale,organul administratiei publice nu le poate ceda decat altui organ de admin publica,in timp ce particularul le poate ceda cu aprobarea organului administratiei.

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

-In anumite circumstante – precizate de la bun inceput – organul de administratie publica poate modifica sau rezilia contractul,fara a se recurge la justitie;

-Conditiile de executare a contractului administrativ sunt mai riguroase si sanctiunile mai energice decat in cazul contractelor civile;

14. Clasificarea contractelor administrative

Sunt clasificate dupa mai multe criterii:

Subiecte;       Natura(obiect); Modalitati de incheiere.

A. Raportandu-ne la subiecte,se disting doua mari categorii:

a.Contracte incheiate intre doua autoritati de administratie publica

b.Contracte incheiate intre o persoana de drept public si un particular

B. Dupa natura se pot disting cel putin doua mari categorii:

Contracte pentru realizarea serviciilor publice destinate punerii in valoare a bunurilor domeniului public

Contracte care sunt incheiate pentru realizarea altor servicii publice –invatamant,sanatate,

C. Dupa modul de perfectare:

-Contracte administrative perfectate pe baza de licitatie publica;

-Contracte administrative perfectate pe baza de invoiala.

D   Dupa domeniul public ce se contracteaza:

-Contracte privind domeniul public al statului, al judetului, al municipiilor,oraselor,comunelor.

Sunt contracte administrative:

a .Contractul de concesiune -concesiunea se face pe baza unui contract,intre o persoana numita concedent care transmite pentru o perioada determinata de cel mult 49 de ani ,unei alte persoane numita concesionar,care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa ,dreptul si obligatia de exploatare a unui bun,a unei activitati sau a unui serviciu public in schimbul unei redevente.

b .Contractul de achizitii publice

Contractul de achizitii publice este um contract cu titlu oneros,incheiat in forma scrisa intre o autoritate contractanta si un contractant. Sunt incluse aici : contractul de furnizare,contractul de servicii,contractul de lucrari etc.

15. Raspunderea administrativ patrimoniala

-sanctioneaza conduita ilicita a structurilor admin publice cauzatoare de prejudicii prin actele de putere ilegale. Ideea de raspundere a statului se bazeaza pe 2 principii: egalitatea tuturor in fata sarcinilor publice si solidaritatea sociala.Raspunderea administrativ-patrimoniala poate fi de 2 feluri:=o raspundere obiectiva,care include raspunderea statului pentru prejudiciile create prin erorile judiciare si pentru prejudiciile admin publice pentru limitele serviciului public

- raspunderea bazata pe culpa = raspunderea administratiei si a functionarilor ei pentru pagubele cauzate prin acte admin si pentru defectuoasa functionare a serviciilor publice. Pentru afi stabilita trebuie sa fie intrunite 3 conditii:

=actul admin cauzator de pagube sa fie ilegal;

- actul admin ilegal sa fie cauzator de prejudicii;

=sa existe un raport de cauzalitate intre actul ilegal si prejudiciul cauzat

Constatarea raportului de cauzalitate se face de instanta de judecatacare stabileste si despagubirile cuvenite pagubitului

16. Raspunderea administrativ disciplinara

Fapta prin care o persoana incalca cu vinovatie o norma de dr admin =abatere disciplinara. Raspunderea administrativ disciplinara reprezinta obligatia acelei persoane de a repara rezultatul faptei sale ilicite.

Autorii abaterii pot fi: un organ al admin publice –pers juridica; un functionar public; un organism nestatal-fundatie nonprofit; o persoana fizica. Subiectul activ al rap juridice de tragere la raspundere e o autoritate a admin publice si se intemeiaza pe vinovatia subiectului pasiv , care are capacitate de exercitiu. Daca se constata savarsirea unei fapte care atrage raspundere admin disciplinara se pot sanctiuni. Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica celor care au incalcat normele privind disciplina muncii sunt:

-mustrare scrisa; suspendarea dr la avansare pt 1 la 3ani; diminuarea dr salariale pt o per pana la 3 luni cu 5-20%

- trcerea untr-o functie publica inferioara pe o per pana la 12 luni cu diminuarea corespunzatoare a salariului

- destituirea din functia publicalica.

Sanctiunile disciplinare se pot aplica in max 6 luni de la data savarsirii abaterilor disciplinare

Functionarul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa ANFP

17. Contraventia. Actele prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii

. Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata ca atare prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau dupa caz, prin hotarari ale consiliilor locale sau judetene .

Actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contravenientii vor cuprinde descrierea faptelor, aplicarea sanctiunilor, exercitarea cailor de atac, executarea sanctiunilor. Intra in vigoare in term de 30 zile de la data publicarii iar in cazul consiliilor locale si jud punerea in aplicare se face de la data aducerii la cunostinta publica. In cazuri urgente pot intra in vigoare intr-un termen mai scurt , dar nu mai putin de 10 zile

18. Clasificarea contraventiilor

- (a) Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare.
Sanctiunile contraventionale principale sunt:
a) avertismentul; b) amenda contraventionala;
c) prestarea unei activitati in folosul comunitatii.-nu se pot depasi 300 de ore
Sanctiunile contraventionale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii;
b) suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati;
c) inchiderea unitatii; d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activitatii agentului economic;
f) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala.
Prin legi speciale se pot stabili si alte sanctiuni principale sau complementare.
- Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite.
- Sanctiunile complementare se aplica in functie de natura si de gravitatea faptei
- Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.

19. Constatarea contraventiei

Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele prevazute in actul normativ care stabilesc si sanctioneaza contraventia, denumite agenti constatatori. Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale. . 

Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu:

-data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;

- datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; -descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

-indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;

- indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;

-posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate;

- termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.

-pentru cetateniistraini, persoane fara cetatenie sau cetateni romani cu domiciliul in strainatate, procesul-verbal va cuprinde si seria si numarul pasaportului , data eliberarii acestuia si statul emitent.

Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod. Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se incheie un singur p v

Nerespestarea acestor mentiuni sau lipsa lor atrage nulitatea procesului verbal.

20. Aplicarea sanctiunilor contraventionale

Cand prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, ag constatator, prin p v de constatare , aplica si sanctiunea. Daca potrivit actului normativ ag constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, pv de constatare se trimite organului competent sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe pv. Sanctiunea se aplica in limitele prevaz de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gr de pericol social al faptei savarsite tinand seama de imprejurari de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit, de urmarea produsa, de circumstantele personale ale contravenientului si de alte date scrise in pv. Daca s-a cauzat o paguba , persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste despagubirea cu acordul persoanei vatamate , mentionand in pv. Pers imputernicita dispune si confiscarea bunurilordestinate, folosite sau rezultate din contraventii. Daca bunurile nu se gasesc, contravenientul e obligat la plata contravalorii lor. Ag constatator are obligatia sa stabileasca cine e proprietarul bunurilor confiscate. PV se va inmana sau comunica , in copie, contravenientului si daca e cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea se face de organul care a a[licat sanctiunea, in cel mult o luna de la data aplicarii. Cand e vorba de amenda sau /si de despagubiri , odata cu pv se comunica si instiintarea de plata.. termen de plata 15 zile de la comunicare.

Pv si instintarea de plata se pot inmana pe loc daca contravenientul e prezent si semneaza de primire. Daca nu e prezent sau refuza sa semneze pv comunicarea se face in cel mult o luna de la data incheierii. Comunicarea pv si a instiintarii de plata se face prin posta cu confirm de primire sau prin afisare la domiciliul sau sediul contravenientului.(se consemneaza intr-un pv semnat de un martor)

21 Cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei

Se inlatura caracterul contraventional atunci cand fapta este savarsita in urmatoarele conditii:

=in legitima aparare =in stare de necesitate =datorita constrangerii fizice sau psihice

=datorita cazului fortuit =datorita iresponsabilitatii =datorita betiei involuntare complete

=in eroare de fapt =datorita infirmitatii,daca are legatura cu fapta savarsita.

Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Celui peste 14 ani i se aplica jumatate din amenda, raspunderea revenind parintilor pt nesupraveghere sau supraveghere neglijenta.

Legea prevede ca numai instanta de judecata este competenta sa constate cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei . O alta cauza e Prescriptia. Se consacra doua tipuri de prescriptii:

=prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale =prescriptia executarii sanctiunii contraventionale.

22. Plangerea contraventionala

Plangerea constituie calea specifica de atac . O.G. nr. 2/2001 prevede ca impotriva sanctiunii se poate face plangere. Poate face plangere contravenientul sau persoana vatamata, dar aceasta numai in ce priveste despagubirea stabilita. Poate face plangere si cel caruia ii apartin lucrurile confiscate, altul decat contravenientul, dar numai in ceea ce priveste masura confiscarii. Plangerea se depune la organul din care face parte agentul constatator, insotita de copia procesului-verbal de constatare a contraventiei. Plangerea, insotita de dosarul cauzei se inainteaza instantei de judecata in a carei competenta a fost savarsita contraventia, pentru solutionare . Plangerea trebuie depusa intr-un termen de 15 zile, care incepe sa curga de la data inmanarii sau comunicarii actului de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii. Plangerea suspenda de drept executarea. Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile (termen de recomandare), si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea (pentru stabilirea adevarului), a martorilor indicati in procesul verbal sau in plangere. Atunci cand fapta este urmarea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei .Hotararea instantei prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in 15 zile de la comunicare la sectia de contencios admin a tribunalului. Recursul suspenda hotararea . Plangerea si recursul sunt scutite de taxa de timbru.

23. Executarea sanctiunilor contraventionale principale

P V neatacat in termen de 15 zile de la comunicare si hot judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara alta formalitate. Finalitatea oricaror sanctiuni contraventionale este executarea lor. Avertismentul se considera executat in momentul in care s-a facut comunicarea verbala sau scrisa contravenientului. Amenda poate fi executata de catre contravenient de buna voie sau silit de catre organele de executare.Potrivit art. 39 din O.G. nr. 2/2001, punerea in executare a amenzii se face: -de catre organul care a aplicat amenda, ori de cate ori procesul verbal de constatare a contraventiei a ramas definitiv prin neexercitarea caii de atac in termenul prevazut de lege; -de catre organul care a solutionat plangerea, respectiv de instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri, adica atunci cand plangerea este respinsa sau admisa in parte.In vederea executarii amenzii, organele de mai sus vor comunica din oficiu administratiei financiare a localitatii in care domiciliaza sau isi are sediul contravenientul, procesul-verbal de constatare sau, dupa caz, o copie a dispozitivului hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea. Fiecare dintre aceste acte constituie titlu executoriu.Executarea se face asupra veniturilor sau a celorlalte bunuri ale contravenientului, in conditiile prevazute de dispozitiile legale. Executarea amenzilor contraventionale aplicate persoanelor juridice se face prin decontare bancara. Impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare. Cand contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza instanta in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea, in vederea inlocuirii amenzii cu cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii pe o durata maxima de 50 ore, iar pt minori de la 16 ani in sus de 25 ore Urmarirea punerii in executie a sentintelor se realizeaza de serviciul de executari civile de pe langa judecatoria in a carei raza s-a savarsit contraventia., in colaborare cu servicii specializate de pe langa primarii.

24. Executarea sanctiunilor contraventionale complementare

Se face cf dispozitiilor legale. Confiscarea se aduce la indeplinire de organul care a dispus masura, cf legii. In caz de anulare a procesului verbal , bunurile confiscate , cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie e interzisa se restituie celui in drept. Daca bunurile au fost valorificate instanta va dispune sa se achite celui in drept o despagubire stabilita in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor

25. Subiectele de sesizare a instantei de contencios administrativ pentru anularea unui act administrativ, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim(privat sau public) si repararea pagubei ce i-a fost cauzata sunt:

-orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim , de catre o autoritate publica , printr-un act administrativ, sau prin nesolutionarea unei cereri in termen legal

-persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, printr-un act administrative cu caracter individual, adresat altui subiect de drept

-avocatul Poporului, in urma controlului realizat

-Ministerul Public, in cazul unor acte administrative emise cu exces de putere

-Autoritatea publica emitenta poate cere instantei anularea unui act administrativ, daca acesta nu mai poate fi revocat -Prefectul, Agentia Nationala a Functionarilor Publici

26. Obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie:
a)anularea ori modificarea unui act administrativ de autoritate;
b)obligarea autoritatii administrative la rezolvarea unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege;
c)repararea pagubei ce i-a fost cauzata prin emiterea actului administrativ de autoritate, ori prin refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege

27. Conditiile de admisibilitate ale actiunii in contencios administrative

Sintetizand reglementarile cuprinse in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, putem retine urmatoarele conditii pentru actiunea in contencios administrativ:

1. actul atacat sa fie un act administrativ;

2. actul sa vatame un drept subiectiv sau un interes legitim;

3. actul atacat sa emane de la o autoritate publica (inclusiv de la o structura neguvernamentala de utilitate publica);

4. sa fie indeplinita procedura administrativa prealabila;

5. introducerea actiunii intr-un anumit termen prevazut de lege

28. Plangerea prealabila

Procedura prealabila introducerii actiunii la instanta de contencios administrativ este reglementata in cuprinsul art. 7 din Legea nr. 554/2004 .

a) Procedura prealabila consta intr-o cerere pe care persoana care se considera vatamata este indreptatita sa o adreseze autoritatii emitente, si/sau, organului ierarhic superior, daca acesta exista . In situatia cand se sesizeaza concomitent sau succesiv ambele autoritati, iar solutiile date sunt diferite, solutia favorabila petitionarului are prioritate. Termenul de depunere al cererii este de 30 de zile de la data comunicarii actului. Acest termen este unul de recomandare, cel interesat avand posibilitatea sa o depuna si peste termenul de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului, dar cu conditia existentei unor motive temeinice care sa fi impiedicat depunerea in termenul prescris.

In cazul actelor administrative cu caracter individual adresate altor subiecte de drept, plangerea prealabila se poate introduce in termen de 6 luni, care curge din momentul cand partea ce se considera vatamata a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia. Despre termenul de 6 luni legea prevede, in mod expres, ca este un termen de prescriptie.

b) Procedura prealabila este obligatorie doar in cazul actiunilor ce au ca obiect anularea actelor administrative, individuale sau normative, nu si in cazul actiunilor ce sunt intemeiate pe tacerea administratiei sau pe refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri.

c)Procedura prealabila este obligatorie numai in cazul actiunilor formulate de persoanele fizice sau juridice vatamate in drepturile sau interesele lor legitime , prin acte administrative, nu si in cazul :

- actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici;

- actiunilor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante;

- solutionarii exceptiilor de nelegalitate;

d) In cazul contractelor administrative, plangerea prealabila are semnificatia concilierii litigiilor comerciale

e) In cazul actelor administrative normative, plangerea prealabila poate fi formulata oricand

Termenul de solutionare a plangerii prealabile e de 30 zile de la data inregistrarii si poate fi prelungit cu max 15 zile, prin decizia conducatorului autoritatii publice , cand se impune o cercetare amanuntita a aspectelor mentionate in plangere. Neefectuarea procedurii prealabile are ca efect respingerea ca inadmisibila a actiunii de catre instanta de contencios administrative, intrucat procedura prealabila constituie o conditie de admisibilitate a actiunii.

Exceptia lipsei procedurii prealabile poate fi invocata de autoritatea publica emitenta a actului, de instanta din oficiu, de procuror, atat in fata primei instante cat si in recurs.Plangerea prealabila poate avea ca obiect revocarea actului administrativ illegal. Cand autoritatea publica revoca actul, reclamantul poate formula o actiune de drept comun in despagubiri, ce va avea ca temei actul de revocare prin care se face dovada culpei autoritatii publice. Despagubirile pot fi solicitate si prin plangerea prealabila

29. Termenul de introducere a actiunii in contencios administrative

Pentru a putea fi admisibila, actiunea in contencios administrative trebuie introdusa la instantele competente in termen legal(art 11 Legea 554/2004). Se prevad 2 termene : unul de 6 luni si unul de 1 an, care sunt aplicabile astfel:

a) termenul de 6 luni curge de la:

- data raspunsului nesatisfacator la plangerea prealabila

- data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii

- data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile

- data expirarii termenului legal de solutionare a cererii

- data expirarii termenului de 30 de zile calculat de la comunicarea actului administrative emis, in solutionarea favorabila a cererii, sau dupa caz a plangerii prealabile

- data incheierii procesului verbal de finalizare a concilierii, la contractile administrative

b).In cazul actului administrative individual, cererea de introducere a actiunii in contencios, poate fi introdusa si peste 6 luni pt motive temeinice, dar nu mai tarziu de un an si curge de la :

-data comunicarii actului -data luarii la cunostinta

-data introducerii cererii catre autoritatea publica   - data incheierii p v de conciliere, dupa caz

c)In cazul Avocatului poporului, termenul de contestare va curge din momentul epuizarii recursului administrativ propriu, exercitat in temeiul legii speciale, fara raspuns favorabil din partea autoritatii publice. In cazul Prefectului, termenul curge de la comunicarea actului administrativ de catre secretarul unitatii administrativ teritoriale.

d)actiunile vizand actul administrativ normativ si ordonantele guvernamentale se pot introduce oricand la instantele de contencios administrativ..

Sesizarea instantei inainte ca termenul sa-si inceapa cursul determina respingerea actiunii ca prematura, pe cand introducerea cererii cu depasirea termenului atrage respingerea actiunii ca prescrisa..

Termenului de 6 este supus intreruperii, suspedarii si repunerii in termen.

Termenul de 6 luni este termen procesual, in care nu se socoteste ziua de inceput a cursului prescriptiei, dar intra in calcul ultima zi a acestuia. Se aplica atunci cand nu este prevazut alt termen prin legi speciale, pe cand termenul de 1 an este aplicabil si in cazurile prevazute de legi speciale , daca exista motive temeinice pentru depasirea termenului special

30. Instanta competenta sa solutioneze actiunea in contencios administrative

Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 500 000 lei, se solutioneaza, in fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, mai mari de 500 000lei, se solutioneaza, in fond, de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.   Recursul impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege speciala nu se prevede altfel. Reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la domiciliul paratului. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului, nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale.

31. Actiunile impotriva ordonantelor guvernului

Pers vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim , prin ordonante, poate introduce actiune la instanta de cont administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei. Inst de contencios admin , daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile legale privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizeaza C Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond.

Dupa pronuntarea CC , instanta de contencios adm repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor. Daca ordonanta a fost declarata neconstitutionala, instanta solutioneaza fondul cauzei , in caz contrar actiunea se respinge ca inadmisibila. Cand decizia de declarare a neconstitutionalitatii e urmare a unei exceptii ridicate in alta cauza, actiunea poate fi introdusa direct la instanta competenta, in limitele unui termen de decadere de 1 an, calculat de la data publicarii Deciziei in MO.

Actiunea poate avea ca obiect acordarea de despagubiri pt prejudicii cauzate de ordonante, anularea actelor administrative emise in baza acestor ordonante sau obligarea unei autoritati publice la emiterea unui act administrativ.

32. Suspendarea executarii actelor administrative in temeiul art. 14 din Legea 554/2004

Avand in vedere ca actele administrative sunt executorii din oficiu, cand se contesta legalitatea acestora devine necesara suspendarea lor. Legea 554/2004 reglementeaza in art 14 ca regula generala, suspendarea executarii actului administrativ la cerere , odata cu introducerea recursului administrativ (plangerea prealabila) sau a actiunii in instanta de contencios administrative.

Conform art 14, in cazuri bine intemeiate si pt prevenirea unei pagube iminente , dupa sesizarea in conditiile art 7(plangerea prealabila) a autoritatii publice care a emis actul administrativ sau a autoritatii ierarhic superioare , persoana vatamata poate cere instantei competente , suspendarea executarii actului administrativ unilateral, pana la pronuntarea instantei de fond. Din prevederile legale rezulta ca suspendarea reglementata de art 14 este o suspendare judecatoreasca facultativa, care este admisibila numai dupa indeplinirea procedurii prealabile (art 7) si care dureaza pana la solutionarea cauzei pe fond.Conform noilor reglementari , suspendarea inceteaza de drept , daca persoana interesata nu introduce actiune in anulare in termen de 60 zile , care curge de la data solutionarii(explicite sau tacite) plangerii prealabile. Cererea de suspendare a actului administrativ poate fi introdusa de persoana vatamata, de Ministerul public(din oficiu sau la sesizare cand e vorba de un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ. Suspendarea la cererea Ministerului Public este supusa conditiilor:

- cand e vorba de un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrative de interes local sau national

-se intemeiaza pe un interes public major

-cererea de suspendare este independenta de anularea actului administrativ.

In cazul suspendarii solicitate de Min Public este necesara introducerea actiunii in anulare a actului administrativ; Obligativitatea respectarii term de 60 de zile revine numai persoanelor vatamate, nu si in cazul Min Public, apreciind ca term de introducere a actiunii este de 6 luni.

33. Suspendarea executarii actelor administrative in temeiul art. 15 din Legea 554/2004

Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o data cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pana la solutionarea actiunii in fond. (2) Dispozitiile alin. (2) si (4) ale art. 14 se aplica in mod corespunzator.
(3) Hotararea data cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspenda executarea.

Avand in vedere ca actele administrative sunt executorii din oficiu, cand se contesta legalitatea acestora devine necesara suspendarea lor. Legea 554/2004 reglementeaza in art 14 ca regula generala, suspendarea executarii actului administrativ la cerere , odata cu introducerea recursului administrativ (plangerea prealabila) sau a actiunii in instanta de contencios administrative.

Conform art 14, in cazuri bine intemeiate si pt prevenirea unei pagube iminente , dupa sesizarea in conditiile art 7(plangerea prealabila) a autoritatii publice care a emis actul administrativ sau a autoritatii ierarhic superioare , persoana vatamata poate cere instantei competente , suspendarea executarii actului administrativ unilateral, pana la pronuntarea instantei de fond si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea in tot sau in parte a actului . Instanta poate dispune suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei.Cererea de suspendare poate fi introdusa odata cu actiunea in anulare sau separate.Din art 15 rezulta ca reclamantul poate solicita suspendarea executarii , fie odata cu actiunea in anulare, fie pe parcursul judecarii pe fond a cauzei. Suspendarea poate fi ceruta si in cazuri justificate pentru prevenirea unei pagube iminente.Suspendarea se dispune de catre instanta, pana la solutionarea definitive a cauzei sau pana la solutionarea recursului.

34. Actele administrative nesupuse controlului instantei de contencios administrativ

Nu pot fi atacate in contenciosul adm: actele admin ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul; actele de comandament cu caracter militar; actele admin pt modificarea sau desfiintarea carora se prevede prin lege organica, o alta procedura judiciara;

-actele admin emise pt aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea tarii ori cele emise pt restabilirea ordinii publice precum si cele pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale pot fi atacate numai pt exces de putere

35. Competenta instantelor de contencios administrative

Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel. (2) Recursul impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege speciala nu se prevede altfel. (3) Reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la domiciliul paratului. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului, nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale

36. Solutiile pe care le poate pronunta instanta de contencios administrativ

(1) Instanta, solutionand cererea , poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris. (2) Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. 1 alin. (8), si asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii. (3) In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
(4) Atunci cand obiectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, in functie de starea de fapt, instanta poate:
a) dispune anularea acestuia, in tot sau in parte;
b) obliga autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit;
c) impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite obligatii;
d) suplini consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere;
e) obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale.
(5) Solutiile prevazute la alin. (1) si la alin. (4) lit. b) si c) pot fi stabilite sub sanctiunea unei penalitati pentru fiecare zi de intarziere.

37. Procedura de solutionare a plangerii contraventionale

Plangerea contraventionala se face impotriva PV de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii in term de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii. Partea vatamata poate face plangere numai in ce priveste despagubirea iar cel caruia ii apartin lucrurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii. Plangerea insotita de copia procesului-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa elibereze depunatorului o divada a primirii.. Plangerea, insotita de dosarul cauzei se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Judecatoria fixeaza un term de judecata, care nu depaseste 30 zile de la primirea dosarului, citeaza contravenientul sau persoana care a depus plangerea, organul care a aplicat sanctiunea, martorii. Daca fapta a avut ca urmare accident de circulatie e citata si societatea de asigurari . Instanta, dupa ce verifica daca plangerea a fost facuta in termen, asculta pe cei implicati, administreaza probe in vederea verificarii legalitatii PV si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, si asupra confiscarii. Hotararea prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in term de 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios admin a tribunalului Plangerea si recursul suspenda executarea Plangerea, recursul cat si celelalte acte de procedura pentru solutionare sunt scutite de taxa de timbru.

38. Calea de atac formulata impotriva hotararii prin care s-a solutionat plangerea contraventionala

PV de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate ataca in term de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii (afisarea la domiciliul contravenientului in prezenta unui martor). Plangerea insotita de copia procesului-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa elibereze depunatorului o divada a primirii.. Plangerea, insotita de dosarul cauzei se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Judecatoria fixeaza un term de judecata, care nu depaseste 30 zile de la primirea dosarului. Instanta hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, si asupra confiscarii. Hotararea prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in term de 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios admin a tribunalului Hotararea tribunalului e irevocabila. Mai poate fi atacata prin revizuire sau contestatie in anulare

39. Aplicarea sanctiunilor in cazul contraventiilor savarsite de militari

In cazul contraventiilor savarsite de militari, PV de constatare se trimite comandantului unitatii din care face parte contravenientul, pentru a i se aplica masuri disciplinare, daca se constata ca acesta e intemeiat. Daca prin contraventia savarsita de un militar s-a produs o paguba , sau daca sunt bunuri supuse confiscarii, organul competent va stabili despagubirea pe baza de tarif si va dispune asupra confiscarii. Cate o copie de pe PV se comunica contravenientului, partii vatamate si celui caruia ii apartin bunurile confiscate. MapN, MAI, stabilesc organele competente care constata si aplica sanctiuni pt contraventiile savarsite de militari

40. Solutiile pe care le poate pronunta instanta de contencios administrativ in recurs

Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul suspenda executarea si se judeca de urgenta. Daca se admite recursul, instanta de recurs, modificand sau casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond, daca nu sunt motive de casare cu trimitere. Cand hotararea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul, cauza se va trinite, o singura data la aceasta instanta.

41. Incheierea contractelor administrative

Incheierea contractelor este posibila datorita faptului ca statul,judetul,orasul,comuna au patrimoniu(bunuri mobile si imobile) de care pot dispune,ceea ce constituie domeniul public al statului sau autotitatilor locale.Norma stabilita in actele normative in materie prevede ca incheierea contractelor administrative se face in urma organizarii licitatiei publice,incredintarea directa fiind o situatie de exceptie.Dupa conditiile de participare stabilite de autoritatea de administratie ce organizeaza licitatia,aceasta poate fi:

a) Licitatie publica deschisa,fara precalificare;

b) Licitatie deschisa cu precalificare;

c) Licitatie publica restransa (selectiva).

Fazele licitatiei publice:

1. Lansarea caietului de sacini si publicitatea licitatiei (in M.O. sau alte mijloace de mass-media);

2. Depunerea ofertelor (angajamentul ofertantului);

3. Examinarea,compararea ofertelor;

4. Adjudecarea,de catre comisia de licitatie a ofertei convenabile;

5. Incheierea contractului.

42. Efectele contractelor administrative

Prin efectele contractului administrativ se inteleg drepturile si obligatiile subiective nascute, modificate sau stinse prin actul respectiv.Unul dintre principiile care guverneaza efectele unui act juridic bilateral este principiul fortei obligatorii a contractului, consfintit in art.969 Codul civil, potrivit caruia partile contractante “trebuie sa isi execute obligatiile asumate prin contract ca si cum acestea ar rezulta din lege”.Acest principiu isi gaseste pe deplin aplicabilitatea si in cazul contractelor administrative ale administratiei publice.

Obligatii principale asigurarea continuitatii serviciului public si a calitatii executiei;