Organizarea administrativa a teritoriului si autoritatile administratiei publice

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A TERITORIULUI sI AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

1. Consideratii privind organizarea administrativa a teritoriului si autoritatile administratiei publice

In prezent, organizarea administrativa a teritoriului Romaniei este reglementata prin Legea nr. 2/1968, care a suferit in timp mai multe modificari.

Comuna este unitatea administrativ-teritoriala care cuprinde populatia rurala, unita prin comunitate de interese si traditii, fiind alcatuita din unul sau mai multe sate, in functie de conditiile economice, social-culturale, geografice si demografice. Satele in care isi au sediul consiliul local al comunei sunt sate-resedinta.

Orasul este centrul de populatie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural si edilitar-gospodaresc. In tara noastra sunt organizate un numar de 181 orase. In conditiile legii, unele orase pot fi declarate municipii.

Municipiul este localitatea urbana cu un numar mai mare de locuitori si cu o insemnatate deosebita in viata social-politica si cultural-stiintifica a tarii. municipiul Bucuresti este organizat in sase subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.

Judetul este alcatuit din orase si comune. In functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei. consiliile locale si cele judetene se pot asocia liber, hotarand ca zona ce cuprinde judetele in cauza sa fie declarata regiune de dezvoltare[1]. Aceasta nu este o unitate administrativ-teritoriala noua cu o sfera de cuprindere superioara judetului si, ca atare, nu are nici personalitate juridica. Organizarea administratiei si realizarea in concret a legii si a celorlalte acte bazate pe lege, in unitatile administrativ-teritoriale, se asigura prin autoritatile administratiei publice locale, care sunt create si functioneaza in comune, orase, municipii si judete, in scopul de a conduce si administra problemele acestor colectivitati.

2. Structura si trasaturile administratiei publice potrivit Constitutiei Romaniei

Administratia publica este o structura organizationala care, conform Constitutiei si Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, are ca principale sarcini executarea legii sau prestarea serviciilor publice prevazute de lege. Structura actuala a administratiei publice cuprinde:

1.Administratia centrala:

a) Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, ca organe supreme ale administra­tiei publice;

b) ministerele si alte autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice ;

c) autoritatile autonome ale administratiei publice centrale ;

d) institutiile centrale subordonate ministerelor sau autoritatilor autonome, regiile autonome sau societatile comerciale de interes public national ;

2) Administratia publica din teritoriu :

a) prefectul, ca organ de tutela administrativa;

b) comisia judetana consultativa;

c) serviciile publice deconcentrate in teritoriu ale ministerelor sau ale celorlalte autoritati centrale;

3) Administratia publica locala:

a) consiliul judetean;

b) consiliul municipal, orasenesc sau comunal ;

c) primarul municipiului, orasului sau comunei;

d) institutiile bugetare, regiile autonome si societatile comerciale subordonate auto­ritatilor locale. Autoritatile administratiei publice infaptuiesc activitatea puterii executive a statului, in interesul acestuia, a unitatilor administrativ-teritoriale si a particularilor (persoane fizice sau juridice).

TRASATURILE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE: sunt autoritati publice ale statului si pot recurge la forta publica in scopul indeplinirii sarcinilor specifice; sunt infiintate prin lege sau in baza legii, ceea ce le investeste cu autoritate publica ; activitatea lor se desfasoara in temeiul si pentru executarea legii; actele juridice adoptate sau emise sunt supuse unui control de legalitate prevazut de lege ; activitatea este realizata de un personal de specialitate, format din functionari publici.

3. Presedintele Romaniei

3.1. Alegerea si investirea Presedintelui Romaniei

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat[2]. Accesul la functia de Presedinte al Romaniei apartine, in principiu, fiecarui cetatean roman, care indeplineste conditiile prevazute de Constitutie si de Legea nr. 69/1992 privind alegerea Presedintelui Romaniei :

a) sa aiba drept de vot ;

b)sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara; sa nu intre in categoria persoanelor care nu pot face parte dintr-un partid politic;

c) sa fi implinit, pana in ziua alegerilor, inclusiv, varsta de cel putin 35 de ani;

d)sa nu fi indeplinit, anterior, doua mandate in functia de Presedinte al Romaniei.

Functia de Presedinte al Romaniei este incompatibila cu :

orice alta functie publica, indiferent care ar fi domeniul in care s-ar exercita aceasta si natura functiei;

calitatea de membru al vreunui partid politic ;

orice functie privata

In urma scrutinului, este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale (Legea nr. 69/1992 privind alegerea Presedintelui Romaniei). In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala. Candidatul a carui alegere a fost validata depune juramantul in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, convocate in sedinta comuna. Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului, pana la depunerea juramantului de presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, numai in caz de razboi sau de catastrofa. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.

Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.

3.2. Atributiile Presedintelui Romaniei

Presedintele indeplineste o serie de functii specifice:

a) Functia de reprezentare presupune ca, in calitate de sef al Statului, Presedintele sa fie primul reprezentant al statului roman atat pe plan intern, cat si pe cel extern ;

b) Presedintele Romaniei este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii, de unde si cerinta ca acesta sa fie “comandantul fortelor armate” si “presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii” ;

c) functia de mediere : Presedintele este solicitat sa realizeze un “arbitraj” intre “puterile statului” sau intre “stat si societate”. Presedintele Romaniei are o serie de importante atributii in raport cu Parlamentul, Guvernul, alte autoritati ale administratiei publice centrale autonome, in raport cu puterea judecatoreasca si Curtea Constitutionala, in politica externa precum si in situatii exceptionale : Presedintele Romaniei poate adresa mesaje Parlamentului referitoare la principalele probleme politice ale tarii, convoaca Parlamentul rezultat din alegeri, in termen de maxim 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Presedintele mai poate cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului in functiune, numai in anumite conditii, desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru; numeste Guvernul, pe baza votului de incredere acordat de Parlament; revoca si numeste unii membri ai Guvernului, in caz de remaniere; Presedintele Romaniei promulga legile. Poate sesiza si Curtea Constitutionala, daca aprecieaza ca legea, in ansamblu, sau o dispozitie a ei sunt neconstitutionale. Poate participa la sedintele Guvernului (atunci cand participa le si conduce). Indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, convoaca lucrarile acestuia, coordoneaza si-i indruma activitatea. Propune numirea unor importanti functionari ai administratiei publice (directorul general al Serviciului Roman de Informatii, judecatorii si procurorii financiari din cadrul Curtii de Conturi, doi din membrii Consiliului National al Audiovizualului). Numeste judecatorii si a procurorii, cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate (numai in cazuri exceptionale, aceasta hotarare se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare). Poate institui, in conditiile legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara sau in unele localitati, situatie in care este necesara o aprobare ulterioara a Parlamentului, in termen de cel mult 5 zile de la adoptare, incheie, in numele Romaniei, tratatele internationale s.a.

3.3. Actele Presedintelui Romaniei

Presedintele Romaniei emite decrete (ca acte juridice). Acestea pot avea caracter normativ sau individual. De asemenea, Presedintele Romaniei poate adresa Parlamentului mesaje, poate face declaratii, apeluri, poate adresa scrisori, acestea fiind, prin efectele lor, acte politice. Decretele prezidentiale se publica in Monitorul Oficial iar unele dintre ele se contrasemneaza de primul-ministru.

3.4. Raspunderea politica si raspunderea juridica a Presedintelui Romaniei

Presedintele Romaniei este supus unor raspunderi exprese, neindeplinirea, nesocotirea sau incalcarea unora dintre acestea putand sa atraga, dupa caz, raspunderea politica, respectiv administrativa sau penala.

4. Guvernul Romaniei

4.1. Guvernul Romaniei - potrivit noilor reglementari legislative

Guvernul Romaniei este organizat si functioneaza in baza Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor , modificata si completata prin O.U.G. nr. 64/2003 si Legea nr. 23/2004[5]. Conform Constitutiei, “Guvernul, potrivit programului sau de guvernare, acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice”. Guvernul are, totodata, si sarcina de conducere generala a administratiei publice, in calitatea sa de autoritate centrala cu competenta materiala generala. Aceasta atributie presupune existenta unor raporturi de drept administrativ intre Guvern si celelalte autoritati publice. Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri, ministri-delegati, cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere. Desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru este de competenta Presedintelui Romaniei, in urma consultarii partidului care a dobandit majoritatea absoluta in Parlament. In cazul in care nu exista un asemenea partid, desemnarea se va face in urma consultarii cu toate partidele politice parlamentare. Candidatul la functia de prim-ministru are consultari politice cu partidul sau gruparea de partide politice care a sustinut desemnarea sa, in vederea alcatuirii noului Guvern si a programului de guvernare. Candidatul la functia de prim-ministru are 10 zile la dispozitie pentru negocierea listei ministeriabililor, cat si pentru redactarea programului de guvernare. In urmatoarea etapa a procedurii de investitura are loc dezbaterea pentru acordarea votului de incredere. Programul de guvernare este un document politic, care apartine in exclusivitate Guvernului si care, daca este acceptat, are ca efect acordarea increderii Parlamentului, pentru realizarea obiectivelor cuprinse in acest act. In cazul neacordarii votului de incredere, procedura de investitura se reia. Dupa obtinerea votului de incredere, Presedintele Romaniei numeste Guvernul. Guvernul si primul-ministru vor raspunde politic exclusiv in fata Parlamentului. Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercita urmatoarele functii: functia de strategie ; functia de reglementare; functia de administrare a proprietatii statului; functia de reprezentare; functia de autoritate de stat. sedintele Guvernului se convoaca si sunt conduse de primul-ministru. Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului (pe care le si conduce) in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii. Guvernul se intruneste saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.

4.2. Atributiile Guvernului

Guvernul exercita conducerea generala a autoritatilor administratiei publice. Ca urmare, Guvernul efectueaza acte de executie si realizeaza conducerea, in ansamblu, a administratiei publice. Guvernul asigura executarea de catre organele administratiei publice a legilor si a celorlalte acte normative, date in aplicarea acestora. Atunci cand se impune, Guvernul poate el insusi sa adopte hotarari (norme obligatorii) pentru executarea unor legi. Guvernul are nu numai obligatia de indrumare, coordonare si control a autoritatilor subordonate pe scara ierarhica, ci si pe aceea de anulare a actelor neconforme cu legea, emise de acestea. Exercitarea acestui drept este infaptuit de Guvern in mod nemijlocit, dar si prin reprezentantii sai in judete si in municipiul Bucuresti, respectiv prin prefecti, care conduc in teritoriu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale. Exercitarea dreptului de control al Guvernului prin prefecti este limitat numai la activitatea autoritatilor administratiei publice locale autonome alese si la actele emise de aceste autoritati, prefectul avand dreptul sa atace, in instanta de contencios administrativ, orice act pe care il considera ilegal. Anularea propriu-zisa a actului ilegal, nu este de competenta prefectului, ci numai a instantei de contencios administrativ. Guvernul este cel care are, in primul rand, initiativa legislativa. Elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat. Asigura administrarea proprietatii publice si private a statului. Are atributii importante cat priveste apararea ordinii de drept, a linistii publice si a sigurantei cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenesti, securitatea persoanelor si a bunurilor acestora, este obligat sa realizeze masurile privitoare la apararea tarii, la organizarea generala a fortelor armate, trebuie sa asigure buna desfasurare a alegerilor de la toate nivelurile, negociaza tratate, acorduri internationale care angajeaza statul roman s.a.

4.3. Actele juridice ale Guvernului

Pentru exercitarea atributiilor sale, pe baza si in vederea executarii legilor, Guvernul adopta o serie de acte normative si individuale. Guvernul este abilitat sa adopte hotarari si ordonante.

Hotararea - care poate fi normativa sau individuala - este actul prin care Guvernul isi indeplineste rolul sau constitutional, privind conducerea generala a administratiei publice. Hotararea reglementeaza relatiile sociale care, prin natura lor, sunt inferioare ca importanta fata de cele reglementate prin lege.

Ordonanta nu poate fi emisa decat prin delegarea de putere, respectiv, ca urmare a unei legi speciale adoptate de Parlament, de regula, cu caracter exceptional si numai pe termen strict delimitat (de exemplu, in perioada vacantelor parlamentare). Unele dintre ordonantele care se emit pe baza unei legi speciale de abilitare se supun aprobarii ulterioare a Parlamentului, in timp ce altele nu mai impun o asemenea masura. In general, vor fi supuse aprobarii ulterioare a Parlamentului numai acele ordonante pentru care legea de abilitare o cere in mod expres. In acelasi context, sa mai subliniem ca Parlamentul nu poate delega competenta sa legislativa din domeniul legilor organice, ci numai din cel al legilor ordinare.

Ordonanta de urgenta este emisa de Guvern in situatii cu totul deosebite, cand, din motive absolut obiective, nu a fost posibila adoptarea unei legi in procedura de urgenta si nici a uneia de abilitare (art. 115, alin. 4 din Constitutie). Dar si in aceste situatii, ea poate sa intre in vigoare numai dupa depunerea acesteia spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial. Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica. In cazul respingerii, efectele ordonantei de urgenta inceteaza o data cu publicarea legii de respingere. Atunci cand Parlamentul o aproba, ordonanta de urgenta intra in categoria legilor. Atat hotararile de Guvern, cat si ordonantele adoptate de acesta sunt semnate de primul-ministru, contrasemnate de catre ministri, care au obligatia punerii lor in executare, si se publica in Monitorul Oficial.

4.4. Raspunderea Guvernului

Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Sanctiunea corespunzatoare raspunderii politice a Guvernului consta in demiterea sa, ca efect al retragerii increderii acordate la investitura, prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor (art. 113 alin. 1 din Constitutie). Cat priveste raspunderea juridica a membrilor Guvernului, daca in cazul raspunderii politice a membrilor Guvernului, raspunderea este solidara, in cazul raspunderii penale, aceasta este individuala, afectand numai pe acel membru al Guvernului care a comis o infractiune in timpul exercitarii functiei sale. Procedura de sesizare si prevederile referitoare la pedepsele complementare, gratierea si prescriptia pentru infractiunile comise de membrii Guvernului in exercitiul functiei sunt distincte fata de infractiunile prevazute de legea penala. Sesizarile in vederea inceperii urmaririi penale, vor fi depuse la Comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor sau Senatului, in cazul in care ministrii sunt deputati sau, respectiv, senatori, iar pentru cei care nu sunt parlamentari, la Comisia special constituita de Presedintele Romaniei. In cazul aprobarii cercetarii penale, dosarul va fi trimis, de indata, ministrului Justitiei sau, dupa caz, primului-ministru, pentru a proceda potrivit legii. Urmarirea penala a membrilor Guvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei, se efectueaza de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar judecarea acestora, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit legii. In conditiile in care membrii Guvernului au savarsit alte fapte infractionale decat cele comise in exercitiul functiei, ei raspund potrivit dreptului comun, iar sesizarile vor fi adresate Procurorului general al Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acesta, la randul sau, dupa ce constata daca sesizarea este intemeiata, o va inainta, dupa caz, fie Presedintelui Camerei Deputatilor sau al Senatului, fie Presedintelui Romaniei. Cat priveste raspunderea patrimoniala a Guvernului si a ministrilor, atat Guvernului, in ansamblu, cat si ministrilor, ca autoritati ale administratiei publice, li se aplica regimul dreptului comun al contenciosului administrativ, cand paguba este cauzata printr-un act administrativ ilegal sau printr-un refuz nejustificat .

4.5. Primul-ministru. Pozitie juridica si atributii

Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce-i revin fiecaruia. De asemenea, primul-ministru prezinta Parlamentului declaratii si rapoarte cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile ori interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati si senatori. Atributiile primului –ministru sunt detaliate in Legea 90/2001, modificata si completata, cu privire la organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor: reprezinta Guvernul in relatiile cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice, cu partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale, precum si in relatiile internationale; convoaca si conduce sedintele Guvernului, cu exceptia situatiilor prevazute de lege[7]; este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate; poate constitui, prin decizie, consilii, comisii si comitete interministeriale, pentru rezolvarea unor probleme operative; semneaza hotararile si regulamentele adoptate de Guvern si contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora s.a.

Referat: Parlamentul European - puterea legislativa si bugetara Proiect: Substratul filosofic al democratiei grecesti

4.6. Membrii Guvernului

Guvernul este un organ colegial (format din mai multe persoane – membrii Guvernului). Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul din cazurile de incompatibilitate prevazute de Legea nr. 161/2003[8] privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Guvernul este alcatuit, in afara primului-ministru, din ministri si din alti membri stabiliti prin lege organica (de organizare a Guvernului). Este vorba de ministri-delegati, cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, precum si de ministrii de stat. Guvernul, cu avizul Curtii de Conturi, poate infiinta organe de specialitate (subsecretariate si secretariate de stat) in subordinea sa.

5. Administratia publica centrala de specialitate

5.1. Ministerele. Organizare, atributii, acte. Responsabilitatea ministeriala

Ministerele reprezinta o categorie distincta de organe, in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice, avand rolul de a organiza exercitarea si a executa in concret legile in anumite domenii si sectoare de activitate, fiind, prin aceasta, organe de specialitate de resort. Ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament, prin acordarea votului de incredere asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, la investitura. Responsabilitatea ministerelor se “intinde” pe intreg teritoriul tarii, fapt pentru care ministerele sunt autoritati centrale ale administratiei publice. Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale, care realizeaza politica guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora. Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului. Ministerele cuprind, de regula, in structura lor organizatorica urmatoarele compartimente: birouri, servicii, directii, directii generale si departamente. Ministerele pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate si pot avea in subordine servicii publice deconcentrate, care functioneaza in unitatile administrativ – teritoriale. Conducerea ministerelor se exercita de catre ministri, ajutati de unul sau mai multi secretari de stat. Atributiile ministrilor : organizarea, coordonarea si controlul aplicarii legilor, ordonantelor si hotararilor Guvernului, cu aplicarea limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor economici; initierea si avizarea unor proiecte de acte normative; fundamentarea si elaborarea propunerilor pentru bugetul anual, inaintarea acestora Guvernului Romaniei s.a. Ministrul isi exercita atributiile de conducere prin instructiuni si ordine. Ministrii, in calitatea lor de membri ai Guvernului, raspund atat politic, dar si civil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit dreptului comun.

5.1.1. Ministerul Administratiei si Internelor

Conducerea M.A.I. se exercita de catre ministru, iar activitatile in domeniul administratiei publice sunt coordonate de ministrul delegat. Principalele atributii ale ministerului in domeniul administratiei publice sunt urmatoarele: indruma si controleaza activitatea prefectului pentru indeplinirea Programului de guvernare; initiaza proiecte de acte normative in domeniul serviciilor publice deconcentrate; indruma si sprijina autoritatile publice locale si aparatul propriu al acestora in aplicarea prevederilor legale si indeplinirea atributiilor; in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, elaboreaza si monitorizeaza strategii si programe de dezvoltare a infrastructurii urbane si a serviciilor de gospodarie comunala s.a. M.A.I. indeplineste atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice.

5.2. Alte autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice

In sistemul administratiei publice exista si organe centrale de specialitate, altele decat ministerele secretariate, agentii, autoritati, comisii, oficii, institute, birouri etc.), care sunt organizate si functioneaza in subordinea Guvernului sau a ministerelor ca institutii publice, cu personalitate juridica. Se infiinteaza prin hotarari ale Guvernului si au o structura proprie, iar conducatorii lor sunt asimilati, dupa caz, cu secretarii de stat, subsecretarii de stat sau directorii generali din ministere. Conducatorii organelor centrale specializate, altele decat ministerele, emit ordine, instructiuni, norme metodologice. Aceste autoritati isi desfasoara activitatea pe intreg teritoriul tarii, prin servicii deconcentrate. Exemple : Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Agentia Nucleara, Agentia Nationala a Functionarilor Publici s.a.

5.3. Autoritatile autonome ale administratiei publice centrale

Autoritatile administrative autonome pot fi constituite numai prin legi organice, fiind exceptate acele autoritati infiintate direct prin Constitutie (Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Serviciul Roman de Informatii, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Serviciile Publice de Radio si Televiziune si Consiliul Legislativ). Intre autoritatile centrale autonome, infiintate prin legi organice, mentionam Consiliul National al Audiovizualului, Banca Nationala, Fondurile Proprietatii Private etc. Autoritatile de mai sus sunt organe executive, pentru ca activitatea lor se desfasoara se desfasoara pe baza legii si in vederea executarii ei.

6. Administratia publica locala

6.1. Consideratii cu privire la organizarea administratiei publice locale

Administratia publica locala este totalitatea autoritatilor cu competenta generala sau speciala, chemate sa satisfaca cerintele si interesele generale ale populatiei unei unitati administrativ – teritoriale (judet, comuna, oras). Administratia publica locala este organizata si functioneaza la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale ale Romaniei : comune, orase si judete. Administratia publica locala - in cadrul unitatii administrativ – teritoriale -, isi realizeaza sarcinile prin servicii proprii sau deconcentrate cu atributii corespunzatoare la nivelul comunei, orasului si al judetului. Intre administratia publica centrala si cea locala exista unele delimitari determinate de principiul autonomiei locale. In comune si orase, administratia publica locala se realizeaza prin consiliile locale si primarii alesi conform legii, aceste institutii alcatuind autoritatile administratiei publice locale, prin care se realizeaza autonomia locala. La nivelul judetelor, consiliile judetene, in calitate de autoritati ale administratiei publice, realizeaza autonomia locala in judete. Din cele de mai sus rezulta ca prin administratie publica intelegem activitatea pe care o desfasoara autoritatile administrativ – teritoriale organizate pe baza principiului autonomiei locale.

6.2. Principiile de baza ale organizarii si functionarii administratiei publice locale

Din prevederile corelate ale Constitutiei, Legilor nr. 215/2001 a administratiei publice locale si 67/2004, rezulta ca organizarea si functionarea administratiei publice locale are la baza urmatoarele principii:

1. Principiul autonomiei locale ;

2. Principiul descentralizarii ;

3. Principiul deconcentrarii serviciilor publice ;

4. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale ;

5. Principiul legalitatii ;

6. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

6.2.1. Principiul autonomiei locale. Ca o consecinta a aplicarii principiului autonomiei locale (consacrat expres de Constitutie si de Legea nr. 215/2001), autoritatile comunale/orasenesti nu sunt subordonate fata de vreo autoritate judeteana sau centrala. Intre consiliul local, respectiv primar, pe de o parte, si consiliul judetean, pe de alta parte, nu este nici un raport de subordonare. Nu exista raporturi de subordonare nici intre consiliul local/primar, pe de o parte, si prefect, minister, departament central, pe de alta parte. In relatiile cu organele locale, organelor centrale, respectiv judetene, le revin doar urmatoarele drepturi: de a le organiza activitatea; de a le da indrumari; de a executa controlul general asupra diferitelor activitati cu caracter economico-financiar, juridic, organizatoric, cultural etc.; de a solicita anularea actelor ilegale.Conform Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, autonomia locala este dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Acest drept se exercita de catre consiliile locale si primari, precum si de catre consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Colectivitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala. Autonomia locala este numai administrativa si financiara si este exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege. Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date, in mod expres, in competenta altor autoritati publice. Pentru realizarea autonomiei locale, autoritatile administratiei publice din comune, orase si judete elaboreaza si aproba bugete de venituri si cheltuieli, avand dreptul ca, in conditiile legii, sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale. Autonomia locala reprezinta atat un drept, cat si o obligatie pentru autoritatile reprezentative ale colectivitatilor locale, care au misiunea de a gestiona si rezolva toate problemele populatiei din raza lor administrativ-teritoriala.

6.2.2. Principiul descentralizarii. Descentralizarea se caracterizeaza prin aceea ca rezolvarea problemelor de interes local nu se face de functionari numiti de la centru, ci de catre cei alesi de corpul electoral sau desemnati de acestia[11]. Autoritatile locale nu sunt subordonate ierarhic celor centrale, iar actele lor, chiar daca nu sunt conforme cu legea, nu pot fi anulate de acestea din urma (in cadrul sistemului administrativ), ci de catre autoritati din afara acestuia – din sfera puterii judecatoresti, ori in cadrul unui sistem jurisdictional special constituit. Descentralizarea administrativa consta in recunoasterea personalitatii juridice unitatilor administrativ-teritoriale, existenta autoritatilor publice care le reprezinta si care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, dar care sunt supuse unui control special (tutela administrativa). Elementele specifice descentralizari administrative care caracterizeaza administratia publica din Romania sunt urmatoarele : rezolvarea problemelor locale care intereseaza comuna, orasul sau judetul este data in competenta autoritatilor administratiei publice locale; persoanele care alcatuiesc aceste autoritati (consilierii locali, consilierii judeteni, primarii) sunt alesi de catre locuitorii localitatii sau judetului, iar ceilalti functionari publici, din serviciile publice ale acestor autoritati sunt desemnati de catre respectivele autoritati; raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si autoritatile administratiei publice la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta, nu exista raporturi de subordonare; intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare; imposibilitatea autoritatii centrale de a anula actele (chiar si cele ilegale) ale autoritatilor locale descentralizate. In acest sens, nici o autoritate a administratiei publice centrale (Guvern, ministere) nu are competenta sa anuleze, sa modifice sau sa suspende un act adoptat sau emis de consiliul local, consiliul judetean sau de primar, asa cum ar putea-o face, de pilda, Guvernul cu un act emis de un ministru sau de prefect. La randul sau, nici prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, care are rolul sa “vegheze ca activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si a presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare in conformitate cu prevederile legii”, nu poate anula sau suspenda un act adoptat sau emis de autoritatile administratiei publice locale, ci cel mult sa solicite acest lucru unei autoritati din sfera altei puteri a statului – instantei judecatoresti; fiecare dintre unitatile administrativ-teritoriale (comuna, oras, municipiu, judet) dispune de un patrimoniu propriu, distinct de cel al statului si de un buget propriu, pe care le gestioneaza in conditiile legii, in vederea satisfacerii intereselor si trebuintelor locale.

6.2.3. Principiul deconcentrarii serviciilor publice. Deconcentrarea administrativa este o treapta, situata intre centralizare si descentralizare administrativa, fiind o “centralizare atenuata” sau “o slaba descentralizare”.[13] Conducatorii institutiilor deconcentrate sunt numiti de catre ministri, au competenta sa rezolve problemele din domeniul respectiv care apar in unitatea administrativ-teritoriala, iar actele emise de ei sunt supuse controlului administrativ ierarhice. Numirea sau eliberarea din functie a conducatorilor acestor servicii se face numai cu avizul consultativ al prefectului. Deconcentrarea serviciilor publice nu vizeaza in mod obligatoriu transferarea tuturor activitatilor de la nivel central, la cel judetean sau local (ceea ce nu este nici necesar nici oportun). La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sunt organizate servicii publice ale organelor centrale, care au, de regula, dubla subordonare: pe verticala - organului central, iar pe orizontala - prefectului. In categoria acestora intra directiile sanitare, directiile de statistica, inspectoratele scolare s.a.m.d. Autoritatile administratiei publice locale, care presteaza servicii de interes local, sunt consiliile locale si primarii, ca unitati autonome, precum si consiliile judetene. Sunt si o seama de institutii publice care presteaza servicii catre populatie. Ele se infiinteaza prin lege sau potrivit legii, de Parlament, Guvern, ministere si alte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de catre consiliile judetene sau locale. In aceasta categorie intra, intre altele, institutii de invatamant, dispensare, policlinici, spitale, biblioteci etc. Alte tipuri de servicii publice sunt cele prestate de regiile autonome de constructii, transport, comunicatii, salubritate etc. si care se infiinteaza prin hotarari de Guvern sau ale consiliilor judetene sau locale. In sfarsit, unele asociatii si fundantii, care pot fi infiintate si de persoane particulare, fara scop lucrativ sau non-profit, intra, de asemenea, in cadrul unitatilor care presteaza unele servicii publice.

6.2.4. Principiul eligibilitatii. Acest principiu nu este formulat expres de Constitutie dar este cuprins in prevederile Legilor nr. 215/2001 si nr. 67/2004, care privesc administratia publica locala si respectiv alegerea autoritatilor administratiei publice locale. Dat fiind natura lor juridica, aceste autoritati nu sunt ale statului si, ca urmare, nu exercita nici una din puterile statului. Ratiunea de a fi a consiliilor locale si judetene precum si a primarilor consta numai in a administra/gestiona treburile unitatilor administrativ – teritoriale in care sunt alese, de a sluji si rezolva interesele colectivitatilor respective, intr-un cuvant, ale electoratului. Asadar, puterea lor nu este determinata de puterea statului, nu deriva din aceasta, ci din mandatul ce le-a fost incredintat de alegatori, in numele carora actioneaza si pe care-i reprezinta. Pentru ca actiunile autoritatilor alese sa fie eficiente si sa produca efecte juridice, acestea trebuie recunoscute de stat - in calitatea sa de reprezentant al intregii natiuni. In virtutea recunoasterii lor de catre stat, recunoastere care este conditionata de valabilitatea scrutinului electoral, primarii, consiliile comunale si judetene sunt incadrate in ordinea juridica a statului, actiunile lor fiind considerate a fi in conformitate cu legea.

6.2.5. Principiul legalitatii. Legalitatea inseamna respectarea cu strictete a unei norme de drept. La starea de legalitate se ajunge fie prin respectarea unei dispozitii legale de bunavoie, fie prin aplicarea silita a legii de catre forta de constrangere a puterii publice. Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale prevede, in mod expres principiul legalitatii, caruia trebuie sa i se subordoneze organizarea si functionarea tuturor autoritatilor administratiei publice locale. Principiul legalitatii se aplica in administratia publica locala, privita in toata complexitatea sa. In consecinta, toate aspectele organizatorice si functionale, respectiv consacrarea structurilor organizatorice ale autoritatilor administratiei publice locale, componenta, modul de constituire, atributiile, competentele si modul lor de functionare, la care se adauga actele pe care le emana, ca si raporturile si relatiile lor cu alte autoritati publice sau structuri organizatorice din tara si strainatate, trebuie sa fie in stricta conformitate cu legea (cu prevederile Constitutiei, dar si cu cele ale legilor si ale celorlalte acte normative in vigoare).

6.2.6. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor de interes deosebit. Legea administratiei publice locale obliga la consultarea locuitorilor, prin referendum, in situatia oricaror modificari ale limitelor teritoriale ale judetului. Problemele de interes deosebit din unitatile administrativ-teritoriale si subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, in conditiile legii, aprobarii locuitorilor, prin referendum local. Referendumul local se poate organiza in toate satele si localitatile componente ale comunei sau orasului ori numai in unele dintre acestea. In cazul referendumului la nivel judetean, acesta se poate desfasura in toate comunele si orasele din judet ori numai in unele dintre acestea, care sunt direct interesate. De regula, referendumul are un caracter consultativ, de aceea rezultatul sau nu este obligatoriu ci doar orientativ. Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judetene, dupa caz, la propunerea primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean.

7. Autoritatile deliberative comunale si orasenesti – consiliile locale

Consiliul local. Consideratii generale

Constitutia Romaniei, precum si dispozitiile Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, stipuleaza ca autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia in orase si comune sunt consiliile locale si primarii alesi in conditiile legii.

7.2. Alegerea consiliului local

Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale reglementeaza regimul alegerilor atat pentru consiliile locale si judetene, cat si pentru primari, astfel ca prevederile referitoare la consiliile locale, pe care le tratam in prezenta sectiune, sunt valabile si celorlaltor doua categorii de autoritati ale administratiei publice locale. Consiliile locale se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile. Potrivit Constitutiei si Legii nr. 67/2004, o persoana fizica trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii pentru a fi ales consilier: sa aiba drept de vot; varsta de cel putin 23 de ani; cetatenia romana; domiciliul in comuna respectiva sau in respectivul oras; sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice; daca candideaza independent, trebuie sa indeplineasca si conditia listei de sustinatori. Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei prevede incompatibilitatea functiei de consilier cu alte functii sau calitati : functia de primar sau viceprimar; functia de prefect sau subprefect; calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv; functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local, infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ- teritoriala respectiva s.a. O persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean. Starea de incompatibilitate intervine dupa validarea celui de-al doilea mandat. Propunerile de candidati pentru consilierii locali (si primari) se fac pe circumscriptii electorale de catre partidele politice sau aliantele politice (instituite potrivit legii partidelor politice), aliantele electorale sau organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care participa la alegeri, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor. Acestea pot propune o lista de candidati in fiecare circumscriptie electorala pentru consiliul local (si consiliul judetean). Se pot propune si candidaturi independente, in conditiile Legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale insa, nu se admit liste de candidati independenti pentru functia de consilier. Candidatii independenti pentru functia de consilier trebuie sa fie sustinuti de minim 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente. Biroul electoral de circumscriptie examineaza intrunirea conditiilor prevazute de lege atat pentru lista de candidaturi, cat si pentru candidati, inregistrandu-le pe cele care sunt legale. Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de data desfasurarii alegerilor, si se incheie in ziua de sambata care preceda data alegerilor, la ora 7.00. Nerespectarea regulilor cu privire la desfasurarea campaniei electorale reprezinta contraventie. In campania electorala, candidatii, formatiunile politice, aliantele si cetatenii au dreptul sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizand televiziunea, radioul, presa si celelalte mijloace de informare in masa. In timpul campaniei electorale se asigura candidatilor, in mod nediscriminatoriu, spatii corespunzatoare pentru a se intalni cu alegatorii. Primarii sunt obligati ca, pana la declansarea campaniei electorale, sa stabileasca, prin dispozitii, locurile speciale pentru afisaj electoral. Aceste locuri vor fi situate in zone frecventate de cetateni, fara stanjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitati din localitatile respective. Mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept.

Votarea are loc intr-o singura zi, ea incepe la ora 7 si se termina la ora 21. La desfasurarea operatiunilor de votare pot asista observatori straini si observatori interni, acreditati in acest sens. Alegatorii vor vota numai la sectia unde au fost inscrisi in listele electorale. Dupa incheierea votarii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare procedeaza la anularea buletinelor de vot ramase neintrebuintate si la deschiderea urnelor, in prezenta membrilor biroului. Presedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecarui buletin, lista de candidati care a fost votata sau, dupa caz, numele si prenumele candidatului independent sau al candidatului pentru functia de primar votat si va arata buletinul de vot celor prezenti. Buletinele nule (care nu poarta stampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decat cel legal aprobat, buletinele care nu au stampila “votat” sau la care stampila este aplicata pe mai multe patrulatere sau in afara acestora) nu intra in calculul voturilor exprimate. Dupa numararea voturilor, presedintele biroului electoral al sectiei de votare incheie cate un proces–verbal, in doua exemplare. Procesele - verbale se vor semna de presedinte si membrii biroului electoral al sectiei de votare si vor purta stampila acesteia Pentru consiliul local, consiliul judetean si pentru primar se intocmeste cate un dosar care va cuprinde: procesele-verbale si contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale sectiei, precum si buletinele nule si cele contestate. Dosarele sigilate si stampilate se vor inainta biroului electoral de circumscriptie de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, cu paza militara, in cel mult 24 de ore de la incheierea votarii. biroul electoral de circumscriptie procedeaza la totalizarea voturilor exprimate si la atribuirea de mandate. In acest scop, biroul electoral de circumscriptie consemneaza, pe intreaga circumscriptie, separat pentru fiecare lista de candidati sau candidati independenti, numarul de voturi obtinute. Alegerile pentru consilieri (cat si pentru primari) sunt valabile, indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot. Atribuirea mandatelor se face de catre biroul electoral de circumscriptie in ordinea inscrierii candidatilor pe lista si incepe cu lista de candidati pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi. Candidatii inscrisi pe liste, care nu au fost alesi sunt declarati supleanti in listele respective. In caz de vacanta a mandatelor de consilieri alesi, supleantii vor ocupa locurile devenite vacante, in ordinea in care au fost inscrisi pe liste. Biroul electoral de circumscriptie incheie un proces-verbal pentru consiliul local, privind toate operatiunile electorale, centralizarea voturilor si constatarea rezultatelor alegerilor. Procesele-verbale se semneaza de catre presedinte si ceilalti membri ai biroului electoral de circumscriptie si vor purta stampila acesteia. Procesul-verbal, impreuna cu intampinarile, contestatiile si procesele-verbale pentru care au avut loc alegerile, primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, formand cate un dosar incheiat, sigilat si semnat de membrii biroului electoral de circumscriptie, se inainteaza consiliului local, in vederea validarii, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificarile ulterioare.

7.3. Constituirea consiliilor locale

Constituirea va avea loc in termen de 20 de zile de la data alegerilor Convocarea consilierilor pentru sedinta de constituire se face de catre prefectul judetului. La aceasta participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul nou ales, chiar daca procedura de validare a sa nu a fost finalizata. Sedinta este legal constituita, asa cum prevede legea, in conditiile cand consilierii alesi sunt prezenti in proportie de minimum 2/3. Atunci cand sedinta este legal constituita, este deschisa de prefect sau de reprezentantul acestuia, iar lucrarile acesteia sunt conduse de consilierul cel mai in varsta, asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri. Se constituie grupurile de consilieri potrivit Statutului alesilor locali (in functie de partidele sau aliantele politice pe ale caror liste au fost alesi), iar secretarul unitatii administrativ-teritoriale prezinta presedintelui de sedinta si asistentilor acestuia, dosarele consilierilor declarati alesi si pe cele ale supleantilor, primite de la biroul electoral de circumscriptie. Se alege o comisie de validare, formata din 3 – 5 consilieri, care va functiona pe intreaga durata a mandatului si care verifica legalitatea alegerii fiecarui consilier. Validarea sau invalidarea mandatelor se face in ordine alfabetica prin votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carui mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot. Consilierii care lipsesc motivat de la sedinta de constituire, pot fi validati sau invalidati in lipsa. Consiliul este legal constituit dupa validarea mandatelor a cel putin doua treimi din numarul consilierilor. Dupa validarea mandatelor, consilierii depun juramantul. Dupa depunerea juramantului, presedintele de varsta, care a condus sedinta, declara consiliul legal constituit si propune alegerea unui presedinte de sedinta, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, pe o perioada de cel mult 3 luni. Presedintele de sedinta conduce sedintele consiliului, supune votului hotararile in proiect (asigura numararea voturilor si anunta rezultatul votarii), semneaza hotararile adoptate, asigura mentinerea ordinii si respectarea regulamentului de desfasurare a sedintelor, supune votului orice problema care intra in competenta de solutionare a consiliului, iar, daca este cazul, aplica sau propune consiliului aplicarea sanctiunile prevazute de Statutul alesilor locali. Consiliul local alege din randul membrilor sai pe viceprimar (viceprimari), prin vot secret, in baza propunerilor de candidati facute de grupurile de consilieri sau de catre primar. Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai acestor comisii numai consilierii. Consilierii locali, ca si ceilalti alesi locali (primarul si consilierii judeteni), indeplinesc o functie de autoritate publica si sunt in serviciul colectivitatii locale. Consilierii raspund dupa caz, civil, administrativ sau penal, pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin.

7.4. Atributiile consiliilor locale

Alege viceprimarul sau viceprimarii, dupa caz, din randul consilierilor; aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii ; administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului; hotareste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprie­tate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local; hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei sau orasului; infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; asigura conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa, urmareste si controleaza activitatea acestora; hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distrac-tie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora s.a.

7.5. Functionarea consiliilor locale

Consiliul local isi exercita mandatul pentru o perioada de 4 ani, de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a noului consiliu ales (perioada care se poate prelungi, in caz de razboi sau catastrofa). Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare lunar, la convocarea primarului, sau in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului. Consiliul poate fi convocat de indata, in caz de forta majora si de maxima urgenta, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau orasului. Sedinta este principala forma de lucru a consilierilor si reprezinta forma juridica prin care consiliile locale realizeaza atributiile ce le revin prin lege, in calitatea lor de autoritati administrative, autonome si deliberative. Sedintele consiliului local sunt, de regula, publice. In cazuri cu totul deosebite, prin votul majoritatii consilierilor, este posibil ca desfasurarea unor sedinte sa aiba loc cu usile inchise. Dezbaterile din sedintele de consiliu se consemneaza intr-un proces – verbal semnat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

In executarea atributiilor ce la revin, consiliile locale adopta hotarari care, fiind acte administrative, sunt obligatorii si executorii, in masura in care respecta legea. Hotararile consiliilor locale sunt normative sau au caracter individual. Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. Hotararile se adopta, de regula, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

Un consiliu local poate fi dizolvat daca, intr-un interval de cel mult 6 luni, a adoptat cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se dispune prin hotarare de Guvern, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Consiliul local se poate dizolva si de drept, in cazul in care nu se intruneste timp de trei luni consecutiv sau nu a adoptat in trei sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti. Suspendarea de drept a mandatului de consilier intervine numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul local, prin hotarare, la initiativa primarului sau a oricarui consilier, in urmatoarele cazuri: demisie; schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala; imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; constatarea ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii; condamnarea la o pedeapsa privativa de libertate, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva; punerea sub interdictie judecatoreasca; pierderea drepturilor electorale; lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare ale consiliului; deces.

Primarul si viceprimarul

8.1. Alegerea, validarea si mandatul primarului

Primarii, autoritati executive, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt alesi conform Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale. Mandatul primarului, care este de 4 ani poate fi prelungit, prin lege organica, pe timp de razboi sau catastrofa. In vederea alegerii primarului se depun candidaturi separate de catre partide, aliante politice, aliante electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, ori candidaturi independente. Pentru functia de primar, candidatii independenti trebie sa prezinte o lista de sustinatori, care trebuie sa cuprinda minimum 2% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente. Centralizarea rezultatelor votarii pentru functia de primar se face de biroul electoral de circumscriptie, candidatul care a intrunit majoritatea voturilor exprimate fiind declarat primar. Daca nici unul dintre candidati n-a intrunit majoritatea, in cel mult doua saptamani se organizeaza un nou tur de scrutin, la care participa doar candidatii clasati pe primele doua locuri. Invingator in acest tur de scrutin este declarat candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. In caz de paritate de voturi a cel putin doi candidati la functia de primar, se declara balotaj si se organizeaza noi alegeri, in acelasi termen – de doua saptamani –, la care vor participa candidatii care s-au aflat in situatia de balotaj. Chiar daca alegerile pentru functia de primar au loc concomitent cu cele pentru consiliul local, biroul electoral de circumscriptie incheie procese-verbale separate, in care consemneaza rezultatul alegerilor pentru consiliul local si, respectiv, pentru primar.

Biroul electoral de circumscriptie, functie de rezultatul votului, elibereaza certificatul doveditor al alegerii primarului; procesul-verbal, incheiat de acelasi birou care consemneaza acest fapt, se inainteaza, pentru validare, in cel mult 48 de ore, la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care a fost ales, iar in cazul primarului general al Capitalei, dosarul se inainteaza la Tribunalul Municipiului Bucuresti. Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor. Rezultatul validarii se prezinta de catre un magistrat sau un delegat al prefectului, in sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara a acestuia. Urmeaza depunerea juramantului de catre primar. Legea nr. 161/2003 prevede functii si calitati incompatibile cu functia de primar (aplicabile, in acelasi timp, viceprimarului, primarului general si viceprimarului municipiului Bucuresti, presedintelui si vicepresedintelui consiliului judetean): functia de consilier local; functia de prefect sau subprefect; calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia s.a. Mandatul primarului poate inceta de drept si inainte de termenul stabilit de lege, in urmatoarele imprejurari: deces; demisie; schimbarea domiciliului intr-o alta unitate admnistrativ-teritoriala; imposibilitatea de a-si exercita functia de primar pe o perioada mai mare de 6 luni consecutiv, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; constatarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva dupa validarea manda­tului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii; condamnare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate; punere sub interdictie judecatoreasca; pierderea drepturilor electorale; atunci cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila ; ca urmare a rezultatului unui referendum local organizat ca urmare a cererii adresate, in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau ai orasului, ca urmare a nesocotirii de catre primar a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce ii revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului. In cazurile in care primarul a fost arestat preventiv, mandatul acestuia se suspenda de drept.

8.2. Atributiile primarului

Primarul nu-si exercita atributiile in nume propriu, ci in numele comunitatii/colectivitatii care l-a ales, pe de o parte, si al statului care l-a abilitat si i-a recunoscut drepturile si obligatiile ca fiind de interes public, pe de alta parte. Primarii nu-si pot exercita atributiile ce le sunt recunoscute decat in limitele prevazute de lege ori prin hotararile consiliilor locale, deoarece natura juridica a institutiei primarului este de autoritate executiva. Toate atributiile (competenta) primarului pot fi exercitate in mod legal, producand efecte juridice obligatorii numai in limitele unitatii administrativ-teritoriale in care a fost ales. Primarul poate delega viceprimarului (dupa caz, viceprimarilor), prin dispozitie scrisa, in termen de 30 de zile de la validare, executarea unor atributii. Unele atributii nu pot fi delegate viceprimarilor. Toate atributiile (competenta) primarului pot fi exercitate in mod legal, producand efecte juridice obligatorii numai in limitele unitatii administrativ-teritoriale in care a fost ales.

ATRIBUTII : asigura executarea hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de trei zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect; poate propune consiliului local consultarea populatiei, prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit si, pe baza hotararii consiliului local, ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii; intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar, exercita functia de ordonator principal de credite si verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local, comunicand, deindata, consiliului cele constatate; ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local; asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal; exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie si ia masuri pentru buna functionare a acestora; raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului; asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului ; asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandar­meriei, politiei comunitare, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii s.a.

8.3. Actele primarului

Primarul, in calitate de autoritate executiva si de reprezentant al persoanei juridice (comuna sau oras), emite dispozitii. Dispozitiile devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate. Dispozitiile primarului sunt fie cu caracter normativ, fie cu caracter individual. Actele cu caracter normativ au o sfera mai redusa, fiind emise in imprejurari exceptionale (inundatii, cutremure, alte catastrofe naturale, epidemii, epizootii, inzapeziri etc.). Cele mai multe dispozitii emise de primar au caracter individual. Prin acestea se rezolva unul sau mai multe cazuri concrete de interes local, dar si de interes general, cu scopul de a crea, modifica sau stinge, dupa caz, unele drepturi si obligatii, ori de a dispune sau interzice o activitate din aria atributiilor ce-i revin primarului, potrivit legii. Dispozitiile genereaza efecte juridice doar dupa ce au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate fie prin comunicare, fie prin publicare, dupa caz.

VICEPRIMARII :

La comune, orase si sectoarele municipiului Bucuresti sunt cate un viceprimar, iar la municipiile resedinta de judet si la municipiul Bucuresti, 2 viceprimari. In toate situatiile, viceprimarii sunt alesi dintre consilierii locali, cu votul secret al consilierilor in functiune. Mandatul acestora este valabil pe durata mandatului consiliului local, dar poate inceta si inainte de termen, in aceleasi imprejurari ca si mandatul primarilor. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarare adoptata cu votul a 2/3 din numarul consilierilor in functie. Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de primar, in conditiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001.

9. Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate

9.1. Secretarul

Fiecare comuna, oras sau subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. In mod exceptional, in functia de secretar al comunei poate fi numita si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat. Numirea secretarului se face de catre prefect pe baza propunerii consiliului local, la initiativa primarului, pe baza de concurs sau de examen.   ATRIBUTIILE SECRETARULUI : participa, in mod obligatoriu, la sedintele consiliului local; coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local; avizeaza proiectele de hotarari ale consiliului local, asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora; avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului; asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, in termenul prevazut de lege; legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autentici­tatea copiilor cu actele originale ; s.a.

9.2. Serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale

Aparatul propriu de specialitate al consiliului local este constituit din specialisti si personal ajutator pentru realizarea hotararilor adoptate de consiliul local, ca si a atributiilor ce le au comisiile sale de specialitate. Functiile publice ale aparatului propriu sunt grupate in anumite compartimente organizatorice functionale, cu diverse denumiri (birou, serviciu, directie, directie generala, departament, inspectie sau chiar compartiment), intre acestea existand raporturi juridice de subordonare si de cooperare, dupa caz. Toate compartimentele sunt subordonate insa consiliului local, respectiv primarului.

In unitatile administrativ-teritoriale exista servicii publice organizate la nivel national (denumite serviciile deconcentrate ale unor ministere, departamente centrale) si servicii publice organizate la nivel local si judetean. In functie de nevoile locale, de resursele financiare etc., consiliile locale au posibilitatea si chiar obligatia de a organiza servicii publice de interes local, care exprima, in ultima instanta, interesele colectivitatii respective (gospodarie comunala, de administrare a spatiului locativ, de transport local, de intretinere a drumurilor).

Institutia primariei reprezinta o dispozitie noua cuprinsa in imbunatatirile aduse legislatiei anterioare. In acest sens, se prevede ca “primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orasului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, impreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei sau orasului, care aduce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale”.

10. Consiliul judetean

10.1. Componenta si constituirea consiliului judetean

Potrivit Constitutiei Romaniei, consiliul judetean este autoritatea administratiei publice judetene, organizat la nivel de judet pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean se compune din consilierii alesi prin vot direct, universal, egal, secret si liber exprimat. Numarul consilierilor fiecarui consiliu judetean se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia judetului existenta la data de 1 iulie a anului care precede alegerile . Cazurile de incompatibilitate a calitatii de consilier al consiliului judetean cu alte functii publice, sunt aceleasi cu cele consacrate pentru consilierii locali. Organizarea alegerilor, cu unele aspecte specifice determinate de nivelul unitatii administrativ-teritoriale, este asemanatoare cu cea pentru alegerea consiliului local. Incetarea mandatului de consilier judetean inainte de termen are loc in aceleasi cazuri ca si pentru consilierii locali. Incetarea mandatului de consilier judetean se constata, asa cum prevede legea, prin hotararea consiliului judetean. La constituirea consiliului judetean se aplica, in mod corespunzator, prevederile de lege referitoare la constituirea consiliilor locale (incompatibilitati, convocarea sedintei, validarea alegerilor, depunerea juramantului, incetarea mandatului, formarea de comisii etc.). Drepturile si indatoririle consilierilor judeteni sunt asemanatoare cu cele ale consilierilor locali.

10.2. Atributiile consiliului judetean

Prin Legea nr. 215/2001 este determinata si competenta consiliului judetean, in functie de necesitatile judetului, competenta fiind teritoriala, materiala si temporala. Competenta consiliului este teritoriala in sensul ca el isi exercita atributiile numai in limita unitatii administrativ-teritoriale in care functioneaza. Competenta materiala, asa cum prevede si legea, este circumscrisa la coordonarea activitatii consiliilor locale “in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean”. Competenta este deci generala, dar limitata la serviciile publice de interes judetean. Competenta este temporala, in sensul ca se refera la durata unui mandat stabilit potrivit legii. ATRIBUTII : coordoneaza activitatile consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean; aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotareste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii ; administreaza domeniul public si privat al judetului; aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; ; hotareste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului; hotareste cu privire la vanzarea, concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului ; asigura conditiile materiale si financiare necesare in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii; s.a.

10.3. Functionarea consiliului judetean

Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales. Avand un caracter colegial consiliile judetene isi realizeaza activitatea intr-un cadru deliberativ. Ca urmare, activitatea lor se desfasoara in sedinte ordinare, care se intrunesc o data la doua luni, la convocarea presedintelui consiliului judetean. Legea reglementeaza posibilitatea intrunirii si in sedinte extraordinare – care se pot convoca “ori de cate ori este necesar”, atunci cand apar probleme urgente, care nu pot fi amanate pana la sedinta ordinara, si care se refera la adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. Aceste sedinte se convoaca la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului sau la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean. Sedintele consiliului sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in functie. Dispozitiile legale aplicabile consiliilor locale in ceea ce priveste desfasurarea sedintelor in limba oficiala a statului, prezentarea de catre secretarul general al judetului a procesului-verbal al sedintei anterioare si modul de intocmire a dosarului special al sedintei sunt aplicabile si in cazul consiliilor judetene.

Pentru realizarea sarcinilor ce-i revin, consiliul judetean aproba hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti. Hotararile sunt fie normative, fie cu caracter individual. Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de secretarul general al judetului. Consiliul judetean se dizolva de drept daca : nu se intruneste timp de 6 luni consecutiv sau nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti. Mandatul de consilier judetean inceteaza in aceleasi cazuri ca si cel de consilier local.

10.4. Presedintele consiliului judetean

Consiliul judetean alege dintre membrii sai, pe durata mandatului, presedintele si doi vicepresedinti ai consiliului. Presedintele reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, persoane fizice si juridice din tara si din strainatate, precum si in justitie. Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Eliberarea din functie a presedintelui consiliului judetean se face prin votul secret a cel putin 2/3 din numarul consilierilor in functie, la propunerea a cel putin 1/3 din numarul acestora, daca a emis, in decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii care au fost anulate irevocabil de instanta de judecata, intrucat au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judetului sau au incalcat Constitutia si legile tarii. Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale: asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului judetean si a altor acte normative; asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora; conduce sedintele consiliului judetean; coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judetean; exercita functia de ordonator principal de credite; intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean; emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege s.a. In exercitarea atributiilor sale, presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii dupa aducerea la cunostinta publica si, respectiv, comunicarea lor persoanelor interesate.

10.5. Secretarul general al judetului

Fiecare judet are un secretar general salarizat din bugetul acestuia. Secretarul general este functionar public de conducere si are studii superioare juridice sau administrative. Numirea secretarului general al judetului se face de Ministerul Administratiei si Internelor, la propunerea presedintelui consiliului judetean, potrivit legii. Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, dupa caz. Atat secretarului general al judetului, cat si celui al municipiului Bucuresti, le sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile Legii nr. 215/2001 privitoare la secretarul comunei ori al orasului.

10.6. Aparatul propriu al consiliului judetean si serviciile publice

ale judetului

Pentru realizarea atributiilor ce-i revin prin lege, consiliul judetean dispune de un aparat propriu, alcatuit din personal de specialitate (altul decat consilierii alesi), si care este salarizat de consiliu. In componenta acestuia intra functionari publici, cu profesii diferite, ingineri, juristi, economisti etc., numiti in functiile din organigrama prin dispozitia presedintelui consiliului judetean. Aceste functii sunt grupate in birouri, servicii, oficii, directii etc. intre care sunt statornicite raporturi juridice, toate fiind insa subordonate consiliului judetean si presedintelui acestuia. Aparatul propriu are rolul de a pregati proiectele de hotarari, de de decizii, de dispozitii si alte acte care urmeaza sa fie supuse aprobarii consiliului judetean, delegatiei permanente ori presedintelui acestuia. Spre deosebire de aparatul propriu al consiliului judetean, „serviciile publice ale judetului“ sunt infiintate prin hotarare, de catre consiliul judetean, in probleme care intereseaza toate sau unele dintre consiliile locale din judet si cetatenii acestuia, cum sunt: serviciile judetene de drumuri, cele de transport, de constructii, de termoficare etc. Asemenea servicii publice de interes judetean se organizeaza fie sub forma de regii autonome, fie ca institutii publice si au statut juridic specific, stabilit prin lege. Personalul serviciilor publice de interes judetean, ca si aparatul propriu al consiliilor judetene, sunt la dispozitia cetatenilor din judet, in virtutea faptului ca realizeaza un complex de servicii publice.

11. Prefectul, subprefectul si comisia judeteana consultativa

11.1. Consideratii cu privire la institutia prefectului.

Institutia prefectului este reglementata, in prezent, de Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului[17].

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, el conducand serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ – teritoriale. Prefectii in functie alcatuiesc Corpul prefectilor. Subprefectii in functie alcatuiesc Corpul subprefectilor (acestea vor fi infiintate incepand cu 1 ianuarie 2006). Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor, in urma unui concurs. Ca regula, la incetarea exercitarii functiilor detinute, prefectii si subprefectii fac parte din Corpul de rezerva al prefectilor si subprefectilor. Prefectul este inalt functionar public. Pentru a putea ocupa aceasta functie, persoana trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: de varsta (minim 30 de ani) de de studii si vechime in specialitate, de absolvire a unor programe de formare si perfectionare in administratia publica. O conditie obligatorie este depunerea juramantului, in fata Guvernului, respectiv a primului – ministru. Exercitarea functiei de prefect inceteaza de drept in caz de: demisie; savarsirea unor acte sau fapte de natura sa compromita deminitatea lor in functie si societate, sau participarea la actiuni politice; intervenire a unuia din cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese prevazute pentru functionarii publici, ori daca sunt membri ai unui partid politic (aceasta prevedere se va aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006); imposibilitate de a-si indeplini atributiile mai mult de trei luni consecutiv; condamnare, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la o pedeapsa privativa de libertate; pierderea drepturilor electorale; punere sub interdictie judecatoreasca, in conditiile legii; destituire; obtinerea calificativului nesatisfacator; deces. Constatarea incetarii de drept a exercitarii functiei de prefect se face de catre Ministerul Administratiei si Internelor, care propune numirea altei persoane in functia vacanta.

ATRIBUTIILE PREFECTULUI conform art. 24 din Legea nr. 340/2004):

- asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

- actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

- conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;

- actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

- stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, prioritatile de dezvoltare teritoriala; verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune;

- asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;   

- dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate.

Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si insarcinarile stabilite de Guvern. Totodata, prefectul, in exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale autoritatilor administratiei publice, locale ori judetene, prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, aceste acte, daca le considera nelegale, cu exceptia actelor de gestiune. Actul atacat este suspendat de drept.

ACTELE PREFECTULUI: Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, in conditiile legii. Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica, potrivit legii. Ordinul prefectului, care contine dispozitii normative, devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica. Ordinul prefectului, cu caracter individual, devine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate. Ministerul Administratiei si Internelor poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice.

Subprefectul si aparatul de specialitate al prefectului

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de un subprefect. In municipiul Bucuresti prefectul este ajutat de doi subprefecti. Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac in conditiile legii, prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor. Ca si prefectul, subprefectul este inalt functionar public. Pentru a putea ocupa functia de subprefect, persoana trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cele cerute pentru prefect, cu precizarea ca varsta minima trebuie sa fie de 27 de ani. Incetarea de drept a exercitarii functiei de subprefect, ca si constatarea acestei incetari intervin in aceleasi cazuri si modalitati ca si pentru prefect. Subprefectul indeplineste atributiile care ii sunt date prin acte normative, precum si cele delegate prin ordin al prefectului, in principal, in urmatoarele domenii: integrarea europeana; relatiile cu sindicatele si patronatele; respectarea legilor si a celorlalte acte normative; asigurarea ordinii publice si apararea drepturilor cetatenilor. In lipsa prefectului, subprefectul indeplineste, in numele prefectului, atributiile ce ii revin acestuia.

13.3. Comisia judeteana consultativa

In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza o comisie consultativa, care este compusa din: prefect si presedintele consiliului judetean; subprefect si vicepresedintii consiliului judetean; secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului; primarul municipiului resedinta de judet, respectiv primarul general, vice-primarii si secretarul general al municipiului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor din judet, respectiv primarii sectoarelor mu-nici­piului Bucuresti; sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte orga-ne centrale organizate la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti; sefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului ju-detean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti; conducatorii regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor auto­nome de interes national si ai societatilor nationale din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti; conducatorii altor structuri organizate in judet sau in municipiul Bucuresti. Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului (municipiului Bucuresti), pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament. In cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite si alte actiuni ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si de consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare, cu atributiile si responsabilitatile locale.